Muñoz Díaz împotriva Spaniei

Rezoluția CM/ResDH(2011)265 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Muñoz Diaz împotriva Spaniei Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”) [2] având în vedere hotărârea transmisă de Curte comitetului odată ce a devenit finală; Denumirea cauzei (apel nr.) Hotărârea finală privind Muñoz Diaz (49151/07) 8/12/2009 8/03/2010 reamintind că constatarea încălcării de către Curte impune, mai mult și mai mult decât plata satisfacției juste acordate în hotărârile, adoptarea de către Statul pârât, după caz, a măsurilor individuale pentru a pune capăt încălcărilor și, în măsura posibil, pentru a remedia consecințele acestora pentru reclamantul și măsurile generale de prevenire a încălcărilor noi și similare; Având invitat autoritățile statului contestat să prezinte un plan de acțiune privind măsurile propuse pentru executarea hotărârii; având în vedere, în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție, examinat raportul de acțiune furnizat de guvern (a se vedea apendicele); Având în vedere faptul că Statul pârât a plătit reclamantului satisfacția echitabilă,

astfel cum se prevede în hotărâre; DECLARE, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în aceste cazuri și DECIDE să închidă examinarea acesteia. Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2011)265 Informații privind măsurile de conformitate cu hotărârea în cazul Muñoz Diaz împotriva Spaniei RAPPORTUL DE ACȚIUNE [3] CAUZA: MUÑOZ DÍAZ împotriva Spaniei Adresă nr.: 49151/07 DATA ÎN CAZ: 8/12/2009 DATA TRANSMISIEI PENTRU EXECUȚIE: 8/03/2010 CIRCUMSTĂȚII ORIGINALE FRANCEZE A CAZULUI: Curtea Europeană a considerat că a existat o încălcare a articolului 14 din Convenție (prohibirea discriminării) coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 (dreapta la bucurarea pașnică a bunurilor) din cauza faptului că dreptul la primirea prestațiilor de securitate socială spaniolă constituie un drept proprietar în sensul convenției.

Curtea a considerat că, în acest caz, cererea de pensie de reversiune a fost tratată în mod diferit în comparație cu cazuri echivalente și că nici buna credință a reclamantului, nici a membrilor ei la minoritatea romă, nici circumstanțele speciale existente la momentul căsătoriei în conformitate cu ritul rom. Curtea nu a constatat încălcarea articolului 14 în legătură cu art. 12 (dreapta de a se căsători) (punctul 79 din hotărâre). Astfel, absența recunoașterii căsătoriei în conformitate cu ritul rom nu a încălcat articolele 12 sau 14 din Convenție. (1) Măsuri INDIVIDUALE Dreptul reclamantului la pensia de reversiune a fost recunoscut Din 1 ianuarie 2007 în temeiul Legii nr. 40/2007, prevederea suplimentară 3 din 4 decembrie, în calitate de „societate de facto”.

Hotărârea a fost, de asemenea, diseminată și publicată. Spania consideră că nu sunt necesare alte măsuri individuale. (2) Măsuri generale Curtea Europeană constată în hotărârea sa că acest caz se referă la o acumulare de circumstanțe specifice (punctul 69) și că legea a fost modificată pentru a răspunde la astfel de situații (punctul 30). Legea nr. 40/2007, dispoziție suplimentară 3, recunoaște dreptul la o pensie de reversiune în circumstanțe în care „ beneficiarul ar fi condus o viață ininterruptă în comun, ca de facto cuplu în conformitate cu condițiile prevăzute la art. 174.3, alineatul (4), punctul 1 din „Legea generală privind securitatea socială spaniolă, în formularea prevăzută la art. 5 din legea prezentă, cu persoana în care dreptul este atribuit timp de cel puțin șase ani înainte de decesul acesteia”.

În acest amendament a fost adăugată o dispoziție juridică tranzitorie (a treia dispoziție suplimentară), astfel încât persoanele care nu au dreptul la o pensie să se solicite în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a Legii 40/2007. După cum a recunoscut Curtea, există deja o lege (a zecea dispoziție suplimentară la Legea 40/2007), precum și o jurisprudență constituțională, care ia în considerare buna credință și circumstanțe excepționale în deciziile privind dreptul la o pensie de reversiune (paragrafele 26, 32 și 53). Hotărârea a fost publicată și difuzată în cadrul sistemului judiciar.

O hotărâre recentă a Camerei Afacerilor Sociale a Curții Supreme de Justiție Extramadura din 22 februarie 2010 demonstrează acest lucru: deși instanța a respins cererea reclamantului, aceasta se referă în motivele sale la prezenta hotărâre a Curții Europene, dar a remarcat că reclamantul nu a fost într-o situație comparabilă cu cea a reclamantului din Muñoz Díaz Având în vedere cele de mai sus, Spania consideră că nu este necesară adoptarea unor măsuri generale suplimentare. (3) DIN SATISFACȚIE, având în vedere perioada între decesul partenerului reclamantului și data respectivă, Curtea Europeană a acordat satisfacție echitabilă pentru 70 de persoane. În ceea ce privește prejudiciile materiale și morale, ar trebui subliniat faptul că calcularea prejudiciului material suportate de reclamant (adică suma pensiei care nu a fost primită între 2000 și 2007) a fost de 53 319,88 EUR.

Curtea a adăugat suma de 5412,56 EUR pentru costuri și cheltuieli. Aceste sume au fost plătite reclamantului la 12 aprilie 2010. [1] A se vedea, de asemenea, recomandările adoptate de Comitetul de miniștri în contextul supravegherii hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului și, în special, Recomandarea Rec(2004)6 a Comitetului de Miniștri statelor membre cu privire la îmbunătățirea măsurilor interne. [3] Traducerea franceză nu a fost pregătită de un traducător sub jurământ.

Resolution CM/ResDH(2011)265 [1] Execution of the judgment of the European Court of Human Rights Muñoz Diaz against Spain The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”) [2] , Having regard to the judgment transmitted by the Court to the Committee once it became final; Case name (App.

No.) Judgment of Final on Muñoz Diaz (49151/07) 8/12/2009 8/03/2010 Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded in the judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate, of individual measures to put an end to the violations and as far as possible to remedy their consequences for the applicant and general measures to prevent new, similar violations; Having invited the authorities of the respondent state to provide an action plan concerning the measures proposed to execute the judgment; Having, in accordance with the Committee’s Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention, examined the action report provided by the government (see appendix); Having noted that the respondent state paid the applicant the just satisfaction, as provided in the judgment; DECLARES, that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in these cases and DECIDES to close the examination thereof.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2011)265 Information about the measures to comply with the judgment in the case of Muñoz Diaz against Spain

ACTION REPORT

[3] CASE: MUÑOZ DÍAZ against Spain APPLICATION No.: 49151/07 JUDGMENT DATE: 8/12/2009 DATE OF TRANSMISSION FOR EXECUTION: 8/03/2010

ORIGINAL FRENCH

CIRCUMSTANCES OF THE CASE: The European Court considered that there had been a violation of Article 14 of the Convention (prohibition of discrimination) in conjunction with Article 1 of Protocol No. 1 (right to the peaceful enjoyment of possessions) on the ground that entitlement to receive Spanish social security benefits constituted a proprietary right for the purposes of the Convention. The Court considered that in the present case the application for a reversionary pension had been dealt with differently in comparison with equivalent cases and that neither the applicant’s good faith nor her membership of the Roma minority, nor the special circumstances existing at the time of her marriage according to the Roma rite had been taken into account.

The Court did not find a violation of Article 14 in connection with Article 12 (right to marry) (paragraph 79 of the judgment). Thus the absence of recognition of the marriage according to the Roma rite did not infringe Articles 12 or 14 of the Convention.

(1) INDIVIDUAL MEASURES

The applicant’s right to the reversionary pension has been recognised since 1 January 2007 pursuant to Law No. 40/2007, supplementary provision 3 o of 4 December, in her capacity as “ de facto spouse”. The judgment has also been disseminated and published. Spain considers no other individual measures are necessary.

(2) GENERAL MEASURES

The European court notes in its judgment that this case concerns an accumulation of particular circumstances (paragraph 69) and that the law had been amended to respond to such situations (paragraph 30). Law No. 40/2007, supplementary provision 3, recognises the right to a reversionary pension in circumstances where “the beneficiary would have led an uninterrupted life in common, as a de facto couple according to the conditions provided in Article 174.3, paragraph 4, sub-paragraph 1 of the “General Law on Spanish Social Security, in the wording provided by Article 5 of the present Law, with the person in whom the right is vested for a minimum of six years before the latter’s decease”. A transitional legal provision (third supplementary provision) was added to this amendment so as to allow persons not entitled to a pension to apply for it within 12 months of the entry into force of Law 40/2007.

As the Court recognised, there is already a law (tenth additional provision to Law 40/2007) as well as constitutional case-law, which takes into account good faith and exceptional circumstances in decisions on the right to a reversionary pension (Paragraphs 26, 32 and 53). The Judgment has been published and disseminated within the judicial system. It has also been widely publicised in the media. A recent judgment by the Social Affaires Chamber of the Extramadura Higher Court of Justice of 22 February 2010 demonstrates this: although the court rejected the applicant’s request, it referred in its reasoning to the present judgment of the European Court, but noted that the applicant had not been in a situation comparable to that of the applicant in Muñoz Díaz . In the light of the above, Spain considers that it is not necessary to adopt further general measures.

(3) JUST SATISFACTION

Having regard to the period between the death of the applicant’s partner and the said date, the European Court granted just satisfaction of 70 000 EUR in respect of both pecuniary and non-pecuniary damage. It should be highlighted that the applicant’s calculation of the pecuniary damage sustained (i.e. the amount of pension not received between 2000 and 2007) amounted to 53 319,88 EUR. The Court added the sum of 5412,56 EUR for costs and expenses. These sums were paid to the applicant on 12 April 2010. [1] Adopted by the Committee of Ministers on 2 December 2011 at the 1128th Meeting of the Ministers’ Deputies [2] See also the Recommendations adopted by the Committee of Ministers in the context of the supervision of judgments of the European Court of Human Rights and in particular Recommendation Rec(2004)6 of the Committee of Ministers to member states on the improvement of domestic remedies.

[3] The French translation was not prepared by a translator under oath.