CASE OF LEXA AGAINST SLOVAKIA

Rezoluția CM/ResDH(2011)264 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Lexa împotriva Republicii Slovace (domanda nr. 54334/00, hotărârea din 23 septembrie 2008, finală la 23 decembrie 2008) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); Având în vedere hotărârea transmisă de Curte comitetului după ce a devenit finală; reamintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în acest caz se referă la o încălcare a dreptului reclamantului la libertate și securitate, din cauza detenției sale ilegale în anul 1999 (violație la art. 5 alineatul (1)) (a se vedea detaliile din apendicele); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârii; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că, în termenul stabilit, Statul pârât a plătit reclamantului satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre (a se vedea detaliile din apendice), reamintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata justă a satisfăcției acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea statului contestat, după caz: - măsurile individuale de a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să se realizeze cât mai mult posibil în integritate; și - măsurile generale de prevenire a încălcărilor similare; DECLARE, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele), că și-a exercitat funcțiile în temeiul art. 46 alin. (2) din Convenție în acest caz și DECIDE să încheie examinarea acestui caz. Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2011)264 Informații privind măsurile de a se conforma hotărârii în cazul Lexa împotriva Republicii Slovace Rezumatul cazului introductiv Acest caz se referă la o încălcare a dreptului reclamantului la libertate și securitate, din cauza detenției sale ilegale reținute în anul 1999 (violație la art. 5§1). Reclamantul, anterior director al Serviciului Slovac de Informație (serviciul de informații slovac - Slovenská informačná služba), a fost suspectat de implicare în răpirea în 1995 a fiului președintelui slovac de atunci. Două decrete de amnistia referitoare la răpire au fost promulgate de Primul Ministru la 03/03/1998 și 07/07/1998. La 08/12/1998, noul prim-ministru a revocat amnistia acordată de predecesorul său. În aprilie 1999 investigatorul de poliție [2] a introdus proceduri penale împotriva reclamantului și a fost reținut la 15/04/1999, fiind eliberat la 19/07/1999. Referindu-se la o decizie a Curții Supreme din 2002, Curtea Europeană a susținut că amnișterile acordate la 03/03/1998 și 07/07/1998 au acoperit infracțiunile pentru care reclamantul a fost urmărit. Curtea Europeană a remarcat că orice răspundere penală care rezultă din acțiunile în cauză a fost, prin urmare, stingită prin decizia privind amnistia 03/03/1998. Prin urmare, urmărirea ulterioară a reclamantului nu a fost permisă în temeiul dreptului intern, deci detenția reclamantului nu a putut fi considerată „în conformitate cu o procedură prevăzută de lege” (§142 din hotărâre). Plătit la 2 martie 2009 b) Măsuri individuale Reclamantul a fost lansat la 19/07/1999. Curtea Europeană a considerat că constatarea încălcării constituie o satisfacție suficientă în ceea ce privește prejudiciile morale suferite. Prin urmare, nu a fost considerată necesară nicio altă măsură individuală de către Comitetul de Miniștri. II. Măsuri generale Prin urmare, hotărârea Curții Europene a fost tradusă în slovacă și publicată în Justičná Revue nr.12/2008, în conformitate cu practica publicării autorităților slovace. La 06/04/2009, hotărârea a fost distribuită tuturor instanțelor regionale și Curții Supreme în conformitate cu o circulară trimisă de Ministrul Justiției. Președinții instanțelor regionale și președintele Diviziilor Criminale ale Curții Supreme au fost invitați să notifice hotărârea tuturor judecătorilor din jurisdicția lor care se ocupă de cazurile penale. În ceea ce privește contextul general al încălcării, Curtea Europeană a reamintit că „în cazul în care un agent de stat este acuzat de infracțiuni care implică tortură sau maltrat, este de mare importanță faptul că procedurile penale și condamnarea nu sunt limitate la timp și că acordarea unei amniște sau a unei iertare nu ar trebui să fie permisă” (§139 din hotărâre). Cu toate acestea, Curtea a remarcat, de asemenea, amendamentele legislative făcute în urma faptelor din acest caz „cum ar fi modificarea domeniului de aplicare al competențelor președintelui de a emite măsuri de clemenție individuală” (§140 din hotărâre). Începând cu 01/07/2001, alineatul (2) din art. 102 din Constituție prevede că o decizie privind amnistia luată de președinte este valabilă sub rezerva semnării sale de către prim-ministru sau de un alt ministru pe care aceasta a autorizat-o (§66 din hotărâre). III. Concluzii statului contestat Guvernul consideră că nu este necesară nicio măsură individuală în afară de plata satisfacției juste, că măsurile generale adoptate vor preveni încălcări similare și că Republica Slovacă a respectat astfel obligațiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție. [1] Adoptat de Comitetul de Miniștri la 2 decembrie 2011 la a 1128-a ședință a Deputaților Miniștri [2] Investigatorii de Poliție fac parte din autoritățile judiciare din Republica Slovacă. Un investigator de poliție efectuează investigația și depune o acuzație. Procurorul supraveghează această activitate și nu depune în cele din urmă o acuzație.

Resolution CM/ResDH(2011)264

[1]

Execution of the judgment of the European Court of Human Rights

Lexa against the Slovak Republic

(Application No. 54334/00, judgment of 23 September 2008, final on 23 December 2008)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”);

Having regard to the judgment transmitted by the Court to the Committee once it had become final;

Recalling that the violation of the Convention found by the Court in this case concerns a violation of the applicant’s right to liberty and security, on account of his unlawful detention on remand in 1999 (violation of Article 5, paragraph 1) (see details in Appendix);

Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken to comply with its obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgment;

Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee’s Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having satisfied itself that, within the time-limit set, the respondent state paid the applicant the just satisfaction provided in the judgment (see details in Appendix),

Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded by the Court in its judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate:

- of individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible

restitutio in integrum

; and

- of general measures preventing similar violations;

DECLARES, having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix), that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case and

DECIDES to close the examination of this case.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2011)264

Information about the measures to comply with the judgment in the case of

Lexa against the Slovak Republic

Introductory case summary

This case concerns a violation of the applicant’s right to liberty and security, on account of his unlawful detention on remand in 1999 (violation of Article 5§1). The applicant, previously Director of the Slovakian Information Service (the Slovakian intelligence service - Slovenská informačná služba), was suspected of involvement in the abduction in 1995 of the son of the then Slovakian President. Two amnesty decrees related to the abduction were promulgated by the Prime Minister on 03/03/1998 and 07/07/1998. On 08/12/1998, the new Prime Minister revoked the amnesties given by his predecessor. In April 1999 the police investigator

[2]

brought criminal proceedings against the applicant and he was detained on remand on 15/04/1999, being released on 19/07/1999.

Referring to a Supreme Court decision of 2002, the European Court held that the amnesties granted on 03/03/1998 and 07/07/1998 covered the offences for which the applicant had been prosecuted. The European Court noted that any criminal liability arising from the action at issue had therefore been extinguished by the decision on amnesty of 03/03/1998. The applicant’s subsequent prosecution was therefore not permissible under domestic law, and so the applicant’s detention could not be considered “in accordance with a procedure prescribed by law” (§142 of the judgment).

I.

Payment of just satisfaction and individual measures

a)

Details of just satisfaction

Pecuniary damage

Non-pecuniary damage

Costs and expenses

Total

-

-

8 000 EUR

8 000 EUR

Paid on 2 March 2009

b) Individual measures

The applicant was released on 19/07/1999. The European Court considered that the finding of the violation constituted sufficient just satisfaction in respect of the non-pecuniary damage suffered. Consequently, no further individual measure was considered necessary by the Committee of Ministers.

II.

General measures

The violation in this case relates to particular factual circumstances and appears to be of an isolated nature. Therefore, the European Court’s judgment was translated into Slovak and published in Justičná Revue No.12/2008, in accordance with the Slovakian authorities’ practice on publication. On 06/04/2009 the judgment was distributed to all regional courts and to the Supreme Court under cover of a circular sent from the Minister of Justice. The presidents of regional courts and the President of the Criminal Divisions of the Supreme Court were asked to notify the judgment to all judges within their jurisdiction dealing with criminal cases.

In relation to the general context of the violation, the European Court recalled that “where a State agent is charged with crimes involving torture or ill-treatment, it is of the utmost importance that criminal proceedings and sentencing are not time-barred and that the granting of an amnesty or pardon should not be permissible” (§139 of the judgment). However, the Court also noted the legislative amendments made subsequent to the facts in this case “such as the modification of the scope of the President’s powers to issue measures of individual clemency” (§140 of the judgment). Since 01/07/2001, paragraph 2 of Article 102 of the Constitution has provided that a decision on amnesty made by the President is valid subject to its signature by the Prime Minister or another minister whom the latter has authorised (§66 of the judgment).

III.

Conclusions of the respondent state

The government considers that no individual measure is required apart from the payment of the just satisfaction, that the general measures adopted will prevent similar violations and that the Slovak Republic has thus complied with its obligations under Article

46, paragraph 1, of the Convention.

[1]

Adopted by the Committee of Ministers on 2 December 2011 at the 1128th Meeting of the Ministers’ Deputies

[2]

Police Investigators form part of the prosecuting authorities in the Slovak Republic. A Police Investigator carries out the investigation and lodges an accusation. The Prosecutor supervises this work and than eventually lodges an indictment.