- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 2 decembrie 2011
- Stat pârât
- TUR
- Concluzia
- Informations fournies par le gouvernement concernant les mesures prises permettant d'éviter de nouvelles violations. Versement des sommes prévues dans l'arrêt
Amato împotriva Turciei
Traducere în română Auto
Rezoluția CM/ResDH(2011)272 [1] Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Amato/Turcia (Recherche n 58771/00, Hotărârea din 03/05/2007, definitivă la 12/11/2007) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare "Convenția" și "Curtea Văzând hotărârea transmisă Comitetului," după ce este definitivă Reamintind că încălcarea Convenției constatate de Curte în această cauză se referă la dreptul reclamantului la respectarea proprietăților sale din cauza refuzului de a-și demola casa, dispus de instanțe pe motiv că prezenta un pericol imediat pentru securitate (încălcarea art. 1 din Protocolul nr 1) (a se vedea detaliile din anexa 1) ; După ce a invitat guvernul statului pârât să ia măsurile pe care le-a luat pentru a se conforma hotărârii Curții în temeiul obligației care îi revine în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție, care a examinat informațiile transmise de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din Convenție.
În plus față de plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către statul pârât, dacă este necesar, este asigurată de faptul că, în termenul stabilit, statul pârât i-a acordat părții reclamante satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre (a se vedea detaliile în limba engleză), reamintind că constatările privind încălcarea de către Curte impun, în plus față de plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către statul pârât, dacă este necesar - măsuri individuale care să pună capăt încălcării și să șteargă consecințele, dacă este posibil prin restitutio in integrum; și - măsuri generale care să permită prevenirea unor încălcări similare; DECLARIE, după examinarea măsurilor luate de statul pârât (a se vedea Anexa, pe care și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în prezenta cauză și DECIDE în temeiul articolului 15 alineatul (2) din Convenție.
Anexă la Rezoluția CM/ResDH(2011) 272 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârii în cauza Amato/Turcia Rezumat introductiv al cauzei În 1994, reclamantul cumpărase o casă dintr-o localitate care fusese declarată zonă de dezastru natural, după o perioadă de 30 de ani în urmă. Când reclamantul a cumpărat casa, casa era goală și în ruine. În 1995 a avut loc o altă scurgere de informații și mai multe case din localitate au suferit daune. Autoritățile au stabilit că casa reclamantului punea un pericol imediat pentru siguranța publică. În conformitate cu cererea Direcției pentru Lucrări Publice și Amenajări, Biroul Guvernatorului Izmir a ordonat demolarea sa imediată. După demolare, reclamantul a introdus o acțiune în despăgubire.
Cu toate acestea, tribunalul administrativ al lui Izmir a respins cererea, considerând că reclamantul era pe deplin conștient de pericolele atunci când a cumpărat casa sa și că aceasta din urmă era ruinată, neocupată și lipsită de orice interes istoric sau arhitectural. În 1998, Curtea Supremă Administrativă a confirmat această decizie. Curtea Europeană a considerat că, deși demolarea este justificată în circumstanțele cauzei, absența totală a despăgubirii nu a avut loc, în detrimentul reclamantului, un echilibru corect între protecția proprietății și cerințele de interes general. Plata satisfacției echitabile și măsuri individuale Detalii privind satisfacția echitabilă Daune materiale Daune morale Costuri și cheltuieli Total 500 EUR -- 000 EUR 500 EUR Platit pentru 06/02/2008 b) Măsuri individuale Curtea a arătat că, atunci când o încălcare constatată rezidă în absența unei despăgubiri, lit. (c) nu trebuie neapărat să corespundă valorii totale a proprietății.
Prin urmare, Curtea a acordat o sumă globală corespunzătoare așteptărilor legitime ale reclamantului în ceea ce privește despăgubirea (§32). În consecință, Comitetul miniștrilor a considerat necesară nici o altă măsură individuală. II. Măsuri generale Hotărârea Curții Europene a fost tradusă în limba turcă și trimisă autorităților în cauză. Autoritățile turce consideră că problema identificată în această hotărâre a fost o problemă izolată și că publicarea și difuzarea hotărârilor Curții este suficientă pentru a preveni încălcări similare în viitor. III. Concluziile instanței pârâte Guvernul consideră că nu este necesară nicio măsură individuală în acest caz în afara plății satisfacției echitabile, că măsurile generale luate vor preveni încălcări similare și că, prin urmare, Turcia și-a îndeplinit obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție.
[1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 2 decembrie 2011, cu ocazia celei de-a 1128-a reuniuni a delegaților miniștrilor.
Résolution CM/ResDH(2011)272 [1] Exécution de l’arrêt de la Cour européenne des droits de l’homme Amato contre Turquie (Requête n o 58771/00, arrêt du 03/05/2007, définitif le 12/11/2007) Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci ‑ après nommées « la Convention » et « la Cour ») ; Vu l’arrêt transmis par la Cour au Comité une fois définitif ; Rappelant que la violation de la Convention constatée par la Cour dans cette affaire concerne l’atteinte au droit du requérant au respect de ses biens en raison du refus d’indemnisation pour la démolition de sa maison, ordonné par les tribunaux au motif qu’elle posait un danger immédiat pour la sécurité (violation de l’article 1 du Protocole n o 1) (voir détails dans l’Annexe) ; Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures qu’il a prises pour se conformer à l’arrêt de la Cour en vertu de l’obligation qui lui incombe au regard de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention ; Ayant examiné les informations transmises par le gouvernement conformément aux Règles du Comité pour l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention ; S’étant assuré que, dans le délai imparti,
l’Etat défendeur a versé à la partie requérante la satisfaction équitable prévue dans l’arrêt (voir détails dans l’Annexe), Rappelant que les constats de violation par la Cour exigent, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour dans ses arrêts, l’adoption par l’Etat défendeur, si nécessaire : - de mesures individuelles mettant fin aux violations et en effaçant les conséquences, si possible par restitutio in integrum ; et - de mesures générales, permettant de prévenir des violations semblables ; DECLARE, après avoir examiné les mesures prises par l’Etat défendeur (voir Annexe, qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire et DECIDE d’en clore l’examen.
Annexe à la Résolution CM/ResDH(2011)272 Informations sur les mesures prises afin de se conformer à l’arrêt dans l’affaire Amato contre Turquie Résumé introductif de l’affaire L’affaire concerne la démolition de la maison du requérant par les autorités, sans indemnisation (violation de l’article 1 du Protocole n o 1). En 1994, le requérant avait acheté une maison dans une localité qui avait été déclarée « zone de désastre naturel » après un important glissement de terrain survenu 30 ans auparavant. Lorsque le requérant l’a achetée, la maison était vide et en ruines. En 1995 un autre éboulement s’est produit et plusieurs maisons de la localité ont subi des dommages. Les autorités ont établi que la maison du requérant posait un danger immédiat pour la sécurité publique.
Conformément, à la demande de la Direction des travaux publics et de l’aménagement, le Bureau du Gouverneur d’Izmir avait ordonné sa démolition immédiate. Après la démolition, le requérant avait introduit une action en indemnisation. Toutefois, le tribunal administratif d’Izmir avait rejeté la demande, estimant que le requérant était parfaitement conscient des dangers lorsqu’il avait acheté sa maison et que cette dernière était en ruine, inoccupée et dépourvue de tout intérêt historique ou architectural. En 1998, la Cour Suprême administrative a confirmé cette décision. La Cour européenne a estimé que, bien que la démolition soit justifiée dans les circonstances de l’affaire, l’absence totale d’indemnisation n’avait pas ménagé, au détriment du requérant, un juste équilibre entre la protection de la propriété et les exigences d’intérêt général.
I. Paiement de la satisfaction équitable et mesures individuelles a) Détails de la satisfaction équitable Dommage matériel Dommage moral Frais & dépens Total 1 500 EUR --- 1 000 EUR 2 500 EUR Payé le 06/02/2008 b) Mesures individuelles La Cour a relevé que lorsqu’une violation constatée réside dans l’absence d’indemnisation, l’indemnisation ne doit pas nécessairement correspondre à la valeur totale de la propriété. Par conséquent, la Cour a accordé une somme globale correspondant aux attentes légitimes du requérant quant à l’indemnisation (§32). En conséquence, aucune autre mesure individuelle n’a été considérée nécessaire par le Comité des Ministres. II. Mesures générales L’arrêt de la Cour européenne a été traduit en turc et envoyé aux autorités concernées.
Les autorités turques considèrent que le problème relevé dans cet arrêt était un problème isolé et qu’ainsi la publication et la diffusion des arrêts de la Cour soit suffisante pour prévenir des violations semblables à l’avenir. III. Conclusions de l’Etat défendeur Le gouvernement estime qu’aucune mesure individuelle n’est requise dans cette affaire en dehors du paiement de la satisfaction équitable, que les mesures générales prises vont prévenir des violations semblables et que la Turquie a par conséquent rempli ses obligations en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention. [1] Adoptée par le Comité des Ministres le 2 décembre 2011 lors de la 1128e réunion des Délégués des Ministres.