ODEROVS v. LATVIA
ODEROVS v. LATVIA (CtEDO, 2011)
Cererea nr. 21979/08 Vladimirs ODEROVS împotriva Letoniei DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Vladimirs Oderovs, este un național leton care s-a născut în 1960 și trăiește în Rīga. El este reprezentat în fața Curții de către dna Defalque, un avocat care practică la Bruxelles. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. La 27 septembrie 2005, reclamantul a fost declarat suspect în cadrul procedurilor penale care au fost inițiate la 5 noiembrie 2004. Acuzațiile oficiale au fost acuzate împotriva lui la 8 iunie 2006. Potrivit reclamantului din 8 februarie 2005 (cu data în care anumite documente au fost confiscate la o companie din care el a fost membru de consiliu) el a fost reprezentat de un avocat jurat O.S. în legătură cu procedura penală. Reclamantul a prezentat patru tranșe de conversații telefonice între el și O.S. care au fost făcute între 8 aprilie și 7 aprilie. Octombrie 2005. Se pare că transcripcionele au fost adăugate în dosarul penal și înregistrările conversațiilor au fost reproduse în timpul unei audieri în instanță în cazul penal împotriva reclamantului. La 21 decembrie 2007, reclamantul a depus o plângere procurorului general cu privire la faptul că conversațiile sale telefonice cu avocatul său au fost interceptate și că înregistrările acestor conversații au fost reproduse la audierea de judecată. au fost conștienți că conversațiile au avut loc între un avocat și clientul său și, prin urmare, au încălcat Legea privind Asociația Barierelor, Constituția și alte acte juridice. Reclamantul a invitat Procurorul General să evalueze legalitatea acțiunilor I.K. și să decidă dacă I.K. este potrivit pentru poziția unui procuror. Reclamantul a solicitat, de asemenea, instituirea unei proceduri penale împotriva I.K. La 3 ianuarie 2008, un procuror al Procurorului Public Specializat pentru Crime Organizate și alte infracțiuni a adoptat o rezoluție nemotivată pentru a refuza inițiarea procedurilor penale împotriva I.K. La 15 ianuarie 2008, reclamantul a apelat împotriva refuzului de inițiere a procedurii penale și, de asemenea, s-a plâns că răspunsul din 3 ianuarie 2008 nu a răspuns la cererea sa de a evalua legalitatea acțiunilor I.K. și a aptitudinii sale pentru poziția unui procuror. El a invocat, printre altele, art. 8 din Convenție. La 21 ianuarie 2008, reclamația reclamantului a fost respinsă prin decizia finală a unui procuror al Oficiului Procurorului General. Decizia a indicat că reclamantul a autorizat O.S. să-l reprezinte în procedura penală numai la 27 septembrie 2005. Prin urmare, conversațiile interceptate înainte de această dată au avut loc între reclamant și „cetățeanul [O.S.], nu avocatul de apărare [O.S.]”. În ceea ce privește conversația din 7 octombrie 2005 decizia a subliniat că nu erau conversațiile telefonice ale O.S. care au fost interceptate, ci conversațiile reclamantului. Intercepția conversațiilor reclamantului a fost autorizată în mod corespunzător de un judecător al Curții Supreme. În respingerea plângerii reclamantului în temeiul articolului 8 din Convenție, decizia se referă la limitele permisibile stabilite de al doilea paragraf din respectivul articol. Legea internă relevantă Secțiunea 6 din Legea privind asocierea bariere prevede următoarele: „În activitățile lor profesionale, avocatii sunt independenți și supuși numai legii. Instituțiile de stat și municipalitate, tribunalele, procurorii și instituțiile de investigație preliminară garantează independența avocatilor. Este interzisă: ... 3) să controleze corespondența poștală și telegrafă, precum și documentele pe care le propovăduitorii le-au primit sau pregătit în timp ce furnizează asistență juridică, să le examineze sau să le confisce, precum și să execute căutari pentru a găsi și confisca aceste corespondențe și documente; 4) controlul, inclusiv prin utilizarea măsurilor procedurale menționate la alineatul (3) din prezenta secțiune, sistemele de informații și mijloacele de comunicare, inclusiv mijloacele electronice de comunicare, utilizate de avocati în furnizarea asistenței judiciare ...; ... Acțiunile ilegale ale unui avocat în interesul unui client și sprijinirea acțiunilor ilegale ale unui client nu sunt recunoscute ca furnizarea de asistență juridică.” Secțiunea 24 (5) din Legea privind măsurile operaționale interzice utilizarea măsurilor operaționale pentru a „achiziționa în scop informații în timp ce avocații jurați ... furnizează asistență profesională, cu excepția situațiilor în care [avocații] înșiși sunt obiectele măsurilor operaționale”. COMPLAINTE Reclamantul se plânge în temeiul articolului 6 § 3 literele (b) și (c) din Convenție cu privire la interferența cu comunicarea sa confidențială cu avocatul său. Reclamantul se plâng în temeiul articolului 8 din Convenție cu privire la intercepția conversațiilor telefonice cu avocatul său care sunt acoperite de un privilegiu avocat-client. A existat o încălcare a dreptului reclamantului de a respecta corespondența sa, în contradicție cu art. 8 din Convenție? Reclamantul a epuizat toate căile de recurs interne eficace, conform articolului 35 § 1 din Convenție? Guvernul este solicitat să prezinte informații și documente privind autorizarea interceptării conversațiilor telefonice ale reclamantului.