CASE OF HAJILI v. AZERBAIJAN

Reclamantul s-a născut în 1962 și trăiește în Baku. El a reprezentat alegerile Adunării Naționale (Milli Majlis) din 6 noiembrie 2005 ca candidat al blocului de opoziție Azadliq. Reclamantul a fost înregistrat ca candidat de către Comisia Electorală Constituțională („ConEC”) pentru Constituția Electorală unică de mandat Zaqatala nr. 110. Au existat un total de patruzeci de secții de votare în secțiune electorală. La sfârșitul zilei alegerilor, reclamantul a obținut copii ale dosarelor oficiale ale rezultatelor ale alegerilor (sŏsverm ·nin nęticələrinę dat protokol) elaborate de toate cele patruzeci de comisii electorale ale secției de votare („PEC”). Potrivit copiilor înregistrărilor PEC în posesia reclamantului, el a primit majoritatea voturilor în secțiune electorală. La 7 noiembrie 2005, reclamantul a depus o plângere la Comisia Electorală Centrală („CEC”), susținând că, după depunerea tuturor înregistrărilor PEC ale rezultatelor la ConEC, înregistrările PEC pentru statiile de sondaj nr. 23, 24 și 25 au fost falsificate în favoarea unuia dintre adversarii săi. La 14 noiembrie 2005, CEC a recunoscut primirea plângerii reclamantului și a anunțat de asemenea că, la 12 noiembrie 2005, a emis o decizie de invalidare a rezultatelor alegerilor pentru întreaga Constituție electorală Zaqatala nr. 110. Decizia, în întregime, a afirmat următoarele: „În conformitate cu articolele 19.4, 19.14, 25.2.22, 28.4, 100.12 și 170.2.2 din Codul Electoral și cu secțiunile 3.5 și 3.6 din Legea din 27 mai 2003 privind aprobarea și intrarea în vigoare a Codului Electoral, Comisia Electorală Centrală decide: 1. Pentru a invalida rezultatele alegerilor în statiile de sondaj nr. 1, 2, 6, 8, 10, 15, 17, 19, 20, 22, 24, 25, 26, 31, 33, 34, 36, 37 și 40 din Constituția Electorală Zaqatala nr. 110 din cauza modificărilor impermizibile [“yolverilmÄz düzṣlișlÄr”] făcute în înregistrările PEC ale rezultatelor alegeri [“protokollar”] ale acestor secții de sondaj, precum și încălcări ale legii [“qanun pozuntuları”], ceea ce a făcut imposibil de a determina voința alegătorilor. Pentru a invalida rezultatele alegerilor în Constituința electorală Zaqatala nr. 110 din cauza faptului că numărul secțiilor de votare în care rezultatele alegerilor au fost invalidate constituie mai mult de două cincimi din numărul total al secțiilor de votare din secțiune electorală și că numărul alegătorilor înregistrate în aceste secții de votare constituie mai mult de un sfert din numărul total de alegători din secțiune electorală.” 10. La 14 noiembrie 2005, reclamantul a depus un recurs împotriva acestei decizii la Curtea de Apel, susținând că concluziile din decizia CEC au fost greșite. El a susținut că, în timp ce decizia CEC a afirmat că „modificații imposibile” au fost făcute în dosarele rezultatelor din nouă și nouă CEC, în realitate, astfel de modificări au fost făcute în dosarele numai a trei CEC (în statiile de sondaj nr. În ceea ce privește înregistrările PEC pentru alte secții de sondaj, fotocopiile aceleași înregistrări PEC care erau în posesia sa nu conțin astfel de modificări sau modificări. Potrivit acestor înregistrări PEC (și cu excepția înregistrărilor PEC pentru statiile de sondaj nr. 23, 24 și 25), el a obținut cel mai mare număr de voturi în rândul electoral. Reclamantul a solicitat instanței să anuleze hotărârea CEC din 12 noiembrie 2005 și să-l declare câștigător al alegerilor în secțiune electorală. 11. În timpul audierii din 14 noiembrie 2005, judecătorii Curții de Apel nu au examinat în mod independent originalele CEC și înregistrările ConEC ale rezultatelor sau au auzit martori chemați de reclamant. Curtea de Apel a susținut decizia CEC prin reiterarea constatărilor formulate în decizia respectivă și prin concluzia că invalidarea rezultatelor alegerilor pe baza acestor concluzii era legală. În plus față de argumentele avansate în apelul său dinainte de Curtea de Apel, el se plângea, printre altele, că Curtea de Apel a refuzat să examineze în mod independent elementele de probă primare și a considerat pur și simplu concluziile CEC ca fiind de fapt. De asemenea, el s-a plâns că CEC nu a luat în considerare posibilitatea de a ordona o notă a voturilor conform articolului 108.4 din Codul electoral și de a-l convoca ca parte afectată și de a-și auzi explicația în conformitate cu art. 112.8 din Codul electoral. 13. La 23 noiembrie 2005, Curtea Supremă a respins recursul reclamantului și a susținut hotărârea Curții de Apel ca fiind legală. 14. La 1 decembrie 2005, Curtea Constituțională a ordonat să se țină la 13 mai 2006 alegerile repetate pentru toate grupurile electorale în care rezultatele au fost invalidate, inclusiv pentru cetățenia reclamantului. 15. După ce voturile din secția de votare au fost numărate la sfârșitul zilei alegerilor, PEC elaborează un dosar oficial al rezultatelor alegerilor (în trei exemplare originale) care documentează rezultatele votului din secția de votare (articolele 106.1-106.6). O copie a dosarului PEC, împreună cu alte documente relevante, este apoi prezentată ConEC relevantă în 24 de ore (art. 106.7). ConEC verifică dacă înregistrarea PEC respectă legea și dacă conține orice incoerență (art. 107.1). După depunerea tuturor înregistrărilor PEC, ConEC tabulează, în termen de două zile de la data alegerilor, rezultatele diferitelor secții de votare și elaborează un înregistrare care reflectă rezultatele agregate ale votului în secțiune (art. 107.2). O copie a dosarului de rezultate al ConCE, împreună cu alte documente relevante, este apoi prezentată CEC în termen de două zile de la data alegerilor (art. 107.4). CEC verifică dacă înregistrările ConCE respectă legea și dacă conțin orice incoerență (art. 108.1) și își elaborează un dosar final care reflectă rezultatele votului în toate circunscripțiile (art. 108.2). 16. În cazul în care, în termen de patru zile de la data alegerilor, CEC descoperă greșeli, modificări incompatibile sau incoerențe în înregistrările rezultatelor (inclusiv documentele însoțitoare) prezentate de ConEC, CEC poate ordona o recompensă a voturilor din circonscriptiona electorală relevantă (art. 108.4). 17. După revizuirea unei cereri de declarare a alegerii unui candidat înregistrat, o comisie electorală are dreptul de a asculta observațiile cetățenilor și oficialilor și de a obține documentele și materialele necesare (art. 112.8). 18. În cazul descoperirii neregulilor care vizează asistența candidaților care nu au fost în cele din urmă aleși, aceste nereguli nu pot constitui o bază pentru invalidarea rezultatelor alegerilor (art. 11.4.5). 19. ConCE sau CEC pot invalida rezultatele alegerilor pentru o întreagă circumstanță unică dacă alegerile au fost invalidate în două cincime de secții de votare, reprezentând mai mult de un sfert al electoratului electoral (art. 177.2.2). 20. Potrivit fostului articol 106.3.6 din Codul electoral în vigoare la momentul material, în timpul numărului de voturi inițial la secția de votare la sfârșitul zilei alegerilor, în cazul în care un vot care nu a fost plasat în mod corespunzător în plicul corespunzător a fost găsit în buletinul de vot, votul privind acest vot a fost considerat invalid. art. 106.3.6 a fost abrogat ulterior la 2 iunie 2008. 21. Extractele relevante din raport se citesc după cum urmează: „Deși rezultatele agregate ale grupurilor electorale au fost puse la dispoziție în termenul legal, rezultatele detaliate ale secției de sondaj au fost eliberate numai la 10 noiembrie, patru zile după alegeri, în ciuda rețelei informatice a tuturor ConEC cu CEC. Acest lucru a făcut dificil pentru candidații și observatorii să verifice că rezultatele au fost raportate cu exactitate. Protocolele de la două circunscripții, 9 și 42, nu au fost publicate public. ... CEC a invalidat rezultatele a patru circunscripții [inclusiv Constituția Electorală Zaqatala nr. 110] în temeiul articolului 170.2 din Codul electoral, care prevede că, dacă o ConEC sau CEC anulează mai mult de 2/5 din CEC care reprezintă mai mult de 1/4 din totalul electorat într-o circumstanță electorală, rezultatul întreg al grupului electoral este considerat invalid. ... Cel puțin ... doi președinți ai CEC [ConEC 9 și 42] au fost respinși după ziua alegerilor pentru implicare în malfața electorală. Cei doi președinți ai ConEC au fost arestați și acuzați de forjare a documentelor electorale. ... CEC a transmis materiale cu privire la posibilele încălcări penale Biroului Procurorului General în ceea ce privește 29 de CEC. ... Procesul de invalidare a rezultatelor agregate în patru circunscripcione de către CEC nu a avut suficiente motive juridice sau o bază de dovezi, și nici procesul a fost transparent. Deciziile CEC privind invalidarea rezultatelor alegerilor din cele patru circunstanțe au concluzionat că există „modificații neacceptabile efectuate cu privire la protocoalele și încălcările legii care au făcut imposibil de a determina voința alegătorilor” dar nu au furnizat nicio bază de fapt pentru a susține această concluzie. ... În plus, atunci când a invalidat rezultatele, CEC nu a efectuat ancheta inițială necesară [așa cum se prevede la art. 170.2 din Codul electoral] și a ignorat art. 108.4 din Codul electoral, care autorizează CEC să ordone renunțarea voturilor într-o circumscripție în cazul în care protocoalele și documentele prezentate de ConEC dezvăluie „protocoale, corecții inadmisibile și incoerențe”. Protocolele ConEC și PEC nu au fost examinate sau revizuite la sesiunile CEC. Invalidarea rezultatelor într-un birou de sondaj a fost bazată numai pe încheierea unui membru individual al CEC în ceea ce privește dacă un protocol ar trebui invalidat. Hotărârea unui membru unic al CEC că există deficiențe în protocol a fost acceptată ca fapt stabilit fără nici o explicație a presupusului defect sau identificarea numărului de voturi implicate. În consecință, nu a fost prezentată nicio bază de fapt public pentru invalidarea rezultatelor în oricare dintre cele patru circunstanțe, ceea ce este deosebit de preocupant deoarece CEC a înregistrat puține plângeri care presupuse încălcări în aceste circunstanțe. ... Avocarea litigiilor post-elecționale în instanțe nu a respectat în mare măsură cadrul juridic și nu a respectat normele acceptate la nivel internațional. ... În majoritatea cazurilor, plângerile și apelurile au fost fie respinse fără a lua în considerare fondurile, fie respinse ca fiind nefondate atât de către Curtea de Apel, cât și de către Curtea Supremă. Candidații de opoziție au apelat la invalidarea rezultatelor CEC în circumscripțiile 9, 42 și 110. Curtea de Apel a susținut cele trei hotărâri CEC fără nicio investigație sau revizuire a documentelor primare și a probelor, cum ar fi protocoalele PEC. În circonstanția 9, recurentul a solicitat Curții de Apel să examineze protocoalele, care au fost transmise procurorului general de către CEC. Această cerere a fost respinsă. În circumscripția 42, recurentul a formulat o cerere identică și instanța a refuzat din nou petiția, hotărând că este imposibil să se obțină protocoalele de la Procurorul General în termenul legal. CEC nu a putut explica sau furniza nici o informație cu privire la orice defect specific într-un protocol invalidat sau a oferi orice explicație cu privire la modificarea unui protocol este suficientă pentru invalidare. ... Procedura în Curtea Supremă nu a corectat deficiențele menționate mai sus. Curtea Supremă a susținut fiecare decizie CEC.”