CtEDO 21.02.2012 Auto

CASE OF KHANHUSEYN ALIYEV v. AZERBAIJAN

RESPONDENT
AZE
HOTĂRÂRE
21.02.2012
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation of Article 3 of Protocol No. 1 - Right to free elections-{general} (Article 3 of Protocol No. 1 - Free expression of opinion of people;Stand for election);Non-pecuniary damage - award
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2012
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
CASE OF KHANHUSEYN ALIYEV v. AZERBAIJAN (CtEDO, 2012)
HUDOC · oficial

Reclamantul s-a născut în 1958 și trăiește în Baku. Reclamantul a reprezentat alegerile Adunării Naționale din 6 noiembrie 2005 ca candidat al blocului de opoziție YeS (Yeni Siyasęt). El a fost înregistrat ca candidat al Comisiei Electorale Constituționale („ConEC”) pentru Constituința Electorală Unică HajiqabulKurdamir nr. 58. La 24 octombrie 2005, ConEC a hotărât să solicite Curtea de Apel cu cererea de a anula înregistrarea reclamantului ca candidat din cauza rapoartelor presupusei sale implicari în activități incompatibile cu cerințele Codului electoral. Potrivit procesului-verbal al reuniunilor ConEC, șapte membri ai ConEC au participat la reuniune. Reclamantul nu a fost informat în prealabil cu privire la această ședință și nu a fost invitat la aceasta. În sprijinul deciziei sale, ConEC s-a bazat pe trei motive, rezumate mai jos. În primul rând, ConEC a remarcat că a primit declarații scrise de la patru alegători susținând că reclamantul a promis sau le-a dat bani în schimbul promisiunii lor de a vota pentru el. Doi dintre ei au susținut că fiecare a primit 100.000 de manaturi azerbaiyane vechi (în acel moment, o sumă echivalentă cu puțin mai puțin de 20 de euro) în numerar de la reclamant și, ca dovadă a acestei afirmații, a predat acest numerar ConEC. Nici unul dintre acești alegători nu a fost auzit în persoană de către ConEC. ConEC a considerat că astfel de acțiuni ale reclamantului au fost contrare articolului 88.4.1-5 din Codul electoral privind mijloacele ilegale de a obține sprijin electoral. În al doilea rând, bazandu-se pe rapoartele neespecificate, ConEC a remarcat că reclamantul a formulat declarații publice „contro fundațiile constituționale ale statului” prin susținerea reîntoarcerii la puterea Președintelui Partidului Social Democrat și fostul Președinte A. Mutalibov (care a fost în exil de câțiva ani). 10. În al treilea rând, ConEC a remarcat că, la 24 octombrie 2005, reclamantul planifică să organizeze o demonstrație în fața clădirii ConEC pentru a protesta împotriva anulării înregistrării unui alt candidat din aceeași circumscripție, care a avut loc mai devreme. 11. La 26 octombrie 2005, Curtea de Apel a examinat cazul și a anulat înregistrarea reclamantului ca candidat, în conformitate cu articolele 88.4 și 113.2.3 din Codul Electoral. În timpul audierii, reclamantul a refuzat toate acuzațiile și a susținut că acest caz a fost fabricat și că acuzațiile de corupție nu au fost dovedite. Având în vedere observațiile ConEC, declarațiile scrise ale celor patru alegători și mai multe bancnote sigilate în saci de plastic (sub formă de „dovada materială”), Curtea de Apel a constatat că reclamantul a oferit bani alegătorilor în schimbul voturilor în favoarea sa, încălcând astfel art. 88.4 din Codul electoral. Se pare că instanța a considerat că acesta era un motiv suficient pentru anularea înregistrării reclamantului și nu a examinat celelalte două motive menționate în cererea ConEC. 12. Potrivit reclamantului, patru membri ai ConEC (doi dintre care se presupunea că au participat la ședința din 24 octombrie 2005) au scris declarații, adresate Curții de Apel, în care au susținut că presupusa ședință ConEC din 24 octombrie 2005 nu s-a desfășurat și că procesul-verbal al acestei reuniuni, prezentat Curții de Apel, a constituit un document fals. Aceste declarații nu au fost acceptate de Curtea de Apel pentru că nu au fost notificate. Ulterior, trei dintre membrii ConEC de mai sus au scris declarații notariate similare adresate Curții Supreme, în timp ce unul dintre ei a retractat declarația sa anterioară. 13. Potrivit Guvernului, la 26 octombrie 2005, unul dintre membrii ConEC mai susmenționați, S.Q., a scris o altă declarație în care el a retras declarația sa anterioară și a susținut că a fost forțat de către reclamant și de reprezentanții săi să scrie o declarație că nu a existat reuniune ConEC. 14. Reclamantul a depus un recurs la Curtea Supremă, susținând că acuzațiile împotriva acestuia au fost fabricate și că dovezile utilizate împotriva acestuia au fost tenuoase, necorroborate și evaluate în mod incorect. În sprijinul argumentelor sale, el a atașat, printre altele, declarațiile menționate mai sus de către membrii ConEC. 15. La 2 noiembrie 2005, Curtea Supremă a respins recursul reclamantului și a susținut hotărârea Curții de Apel din 26 octombrie 2005. Acesta a refuzat să admită documentele prezentate de reclamant, hotărând 16. art. 88.4 din Codul electoral din 2003 prevede următoarele: „88.4. Candidatii ... sunt interziși să obțină sprijinul alegătorilor în următoarele moduri: 88.4.1. de a oferi bani, cadouri și alte elemente valoroase alegătorilor (cu excepția insignelor, stickerilor, afișelor și altor materiale de campanie cu valoare nominală), cu excepția celor de la activitatea organizațională; 88.4.2. de a oferi sau de a primi recompense pe baza rezultatelor voturilor alegătorilor care au participat la activitatea organizațională; 88.4.3. vânzarea de bunuri în termeni privilegiați sau furnizarea de bunuri gratuite (cu excepția materialelor tipărite); 88.4.4 furnizarea de servicii gratuite sau în termeni privilegiați; 88.4.5. influențarea alegătorilor în timpul campaniei de pre-elecție prin prognozarea de titluri de valoare, bani sau alte beneficii materiale, sau furnizarea de servicii care sunt contrar legii.” 17. În conformitate cu articolele 113.1 și 113.2.3 din Codul electoral, comisia electorală relevantă poate solicita unei instanțe să anuleze înregistrarea unui candidat care se ocupă de activități interzise de art. 88.4 din Codul.18. Reclamațiile referitoare la deciziile comisioanelor electorale trebuie examinate de către instanțe în termen de trei zile (cu excepția cazului în care Codul electoral prevede o perioadă mai scurtă). Perioada de depunere a recursului împotriva unei hotărâri judiciare este, de asemenea, de trei zile (art. 112.11). 19. Capitolul 25 din Codul de Procedură Civilă stabilește norme pentru examinarea cererilor privind protecția drepturilor electorale (sau dreptul de a participa la un referendum). În conformitate cu art. 290, astfel de cereri trebuie depuse în mod direct instanțelor de apel, în conformitate cu procedura stabilită de Codul electoral. 20. Cerințele privind protecția drepturilor electorale (de referință) trebuie examinate în termen de trei zile de la primirea cererii, cu excepția cererilor depuse în ziua alegerilor sau în ziua de la data alegerilor, care trebuie examinate imediat (art. 291.1). Curtea trebuie să audă cazul în prezența reclamantului, a unui reprezentant al comisiei electorale relevante și a oricărei alte părți interesate. Incapacitatea oricărei dintre aceste părți de a participa la audiere după notificarea în mod corespunzător nu împiedică instanța să examineze și să decidă cazul (art. 291.2). 21. Hotărârea instanței de apel poate fi apelată în fața instanței superioare (curtea de cassare) în termen de trei zile. Acest recurs trebuie examinat în termen de trei zile sau imediat dacă este prezentat în ziua alegerilor sau a doua zi. Hotărârea instanței de cassare este finală (art. 292).

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă