Mammadov împotriva Azerbaidjanului (nr. 2)

Reclamantul s-a născut în 1957 și trăiește în Baku. El a reprezentat alegerile pentru Adunarea Națională (Milli Majlis) din 6 noiembrie 2005 ca candidat al blocului de opoziție Azadliq. Reclamantul a fost înregistrat ca candidat de către Comisia Electorală Constituțională („ConEC”) pentru Constituția Electorală a Unic-Mandat Binagadi al II-lea. La sfârșitul zilei electorale, reclamantul a fost în măsură să obțină o copie a dosarului oficial al rezultatelor electorale (sṣsverm ::nin nęticęlərinę dair protokol) întocmit de douăzeci și un comisioane electorale („PEC”). Potrivit reclamantului, el a primit majoritatea de voturi în sectoarele electorale. În mod specific, el a primit un total de 3.665 voturi.

Concurantul său cel mai apropiat a primit 3.197 voturi. Toate poalele de ieșire neoficiale au indicat că reclamantul a câștigat alegerile. O tabulare oficială a rezultatelor a fost efectuată de ConEC după ziua alegerilor, dar reclamantul nu a fost furnizat cu o copie a dosarului ConEC de rezultate ale alegerilor. La 8 noiembrie 2005, un reprezentant al blocului Azadliq a aplicat Comisiei Electorale Centrale („CEC”), cu o cerere de invalidare a rezultatelor alegerilor în statiile de sondaj nr. 1, 3, 11, 14, 19, 20, 23 și 25 (opt secții de sondaj în total, pentru care reclamantul nu a primit înregistrări PEC de rezultate) și să declare reclamantul câștigătorul alegerilor, deoarece, în conformitate cu exemplarele acestor înregistrări de rezultate PEC care au fost în posesia reclamantului, el a obținut cel mai mare număr de voturi în secțiune.

11. Se pare că, la o dată mai târziu neespecificată, reclamantul a obținut copii ale tuturor dosarelor rezultate ale CEP, cu excepția celor pentru Polling Stations nr. 1 și 19. 12. La 8 noiembrie 2005, CEC a recunoscut primirea cererii blocului Azadliq și a notificat că a emis o decizie de invalidare a rezultatelor alegerilor pentru întreaga Constituție electorală a Binagadi nr. Decizia, în întregime, a afirmat următoarele: „În conformitate cu articolele 19.4, 19.14, 25.2.22, 28.4, 100.12 și 170.2.2 din Codul Electoral și cu secțiunile 3.5 și 3.6 din Legea din 27 mai 2003 privind aprobarea și intrarea în vigoare a Codului Electoral, Comisia Electorală Centrală decide: 1. Pentru a invalida rezultatele alegerilor în statiile de sondaj nr. 2, 3, 4, 6, 7, 8, 9, 10, 23, 25, 26, 27 și 29 din Constituția a doua electorală Binagadi nr. 9 din cauza modificărilor impermizibile [“yolverilmęz düzṣlișlər”] făcute în dosarele PEC ale rezultatelor alegeri [“protokollar”] ale acestor secții de sondaj, precum și încălcări ale legii [“qanun pozuntuları”], ceea ce a făcut imposibil de a determina voința alegătorilor.

Pentru a invalida rezultatele alegerilor în Binagadi A doua Constituție Electorală nr. 9 din cauza faptului că numărul secțiilor de votare în care rezultatele alegerilor au fost invalidate constituie mai mult de două cincimi din numărul total al secțiilor de votare din sectoarele electorale și că numărul alegătorilor înregistrate în aceste secții de votare constituie mai mult de un sfert din numărul total de alegători din sectoarele electorale. La 10 noiembrie 2005, reclamantul a interzis un recurs împotriva acestei decizii cu Curtea de Apel, argumentând că concluziile din decizia CEC au fost greșite. El a susținut că, în timp ce decizia CEC a remarcat că „modificațiile imposibile” au fost efectuate în dosarele PEC ale rezultatelor pentru statiile de sondaj nr. 2, 6, 8, 9, 10, 26, 27 și 29, fotocopiile aceleași registre PEC care erau în posesia sa nu conțin nicio astfel de modificări sau modificări.

Potrivit acestor înregistrări PEC, el a obținut cel mai mare număr de voturi în fiecare dintre aceste secții de sondaj. În ceea ce privește statiile de sondaj nr. 23 și 25, el a remarcat că CEP-urile din aceste secții de sondaj au refuzat să-i furnizeze copii ale dosarelor lor de rezultate. Cu toate acestea, în conformitate cu informațiile furnizate de observatori și membrii PEC, reclamantul a obținut cel mai mare număr de voturi în aceste secții de votare. 14. Reclamantul a susținut că invalidarea rezultatelor alegerilor a fost arbitrară și că singurul motiv pentru invalidarea a fost să-l împiedice, ca candidat de opoziție, să câștige alegerile. El solicită instanței să examineze toate dosarele relevante ale rezultatelor alegerilor, să încalce decizia CEC și să-l declare câștigător al alegerilor din circonscription.

15. În timpul ședinței din 11 noiembrie 2005, judecătorii Curții de Apel au refuzat să examineze în mod independent originalele dosarelor PEC și ConEC ale rezultatelor care ar fi conținut presupus „modificații imposibile”. Curtea de Apel a susținut decizia CEC prin reiterarea constatărilor formulate în decizia respectivă și prin concluzia că invalidarea rezultatelor alegerilor pe baza acestor concluzii a fost legală. În afară de argumentele avansate în recursul său dinainte de Curtea de Apel, el se plângea, printre altele, că Curtea de Apel a refuzat să examineze în mod independent elementele de probă primare (originale din documentele oficiale relevante ale rezultatelor alegerilor) și a luat doar concluziile CEC ca fapt.

17. La 25 noiembrie 2005, Curtea Supremă a respins recursul reclamantului și a susținut hotărârea Curții de Apel ca legală. 18. La 1 decembrie 2005, Curtea Constituțională a ordonat să se desfășoare alegeri repetate la 13 mai 2006 pentru toate circunstanțele electorale în care rezultatele au fost invalidate, inclusiv circumstanțele reclamantei. 19. Între timp, au fost instituite proceduri penale împotriva președintelui ConEC și a președintelui PEC al secției de sondaj nr. 20, pentru manipularea documentelor electorale oficiale și abuzul autorității oficiale. 20. La 19 ianuarie 2006, Curtea de District Binagadi a condamnat ambele acuzate în temeiul articolelor 161.1 (falsificare a documentelor electorale) și 308.1 (abuz de putere oficială) din Codul Penal.

Ambele acuzate au fost amendate și condamnate la cinci luni de închisoare. 21. Rezultatele factuale din hotărârea Curții de District Binagadi au arătat că majoritatea falsificațiilor în dosarele rezultatelor PEC au fost făcute la nivel ConEC de către președintele său, după depunerea acestor dosare către ConEC. Aceste falsificații au afectat un total de treisprezece secții de sondaj și au fost toate făcute în favoarea unuia dintre adversarii reclamantului, dar nu a reclamantului. 22. După ce voturile din secția de votare au fost numărate la sfârșitul zilei alegerilor, PEC elaborează un dosar oficial al rezultatelor alegerilor (în trei exemplare originale) care documentează rezultatele votului din secția de votare (articolele 106.1-106.6).

O copie a dosarului PEC, împreună cu alte documente relevante, este apoi prezentată ConEC relevantă în 24 de ore (art. 106.7). ConEC verifică dacă înregistrarea PEC respectă legea și dacă conține orice incoerență (art. 107.1). După depunerea tuturor înregistrărilor PEC, ConEC tabulează, în termen de două zile de la data alegerilor, rezultatele diferitelor secții de votare și elaborează un înregistrare care reflectă rezultatele agregate ale votului în secțiune (art. 107.2). O copie a dosarului de rezultate al ConCE, împreună cu alte documente relevante, este apoi prezentată CEC în termen de două zile de la data alegerilor (art. 107.4). CEC verifică dacă înregistrările ConCE respectă legea și dacă conțin orice incoerență (art. 108.1) și își elaborează un dosar final care reflectă rezultatele votului în toate circunscripțiile (art. 108.2).

23. În cazul în care, în termen de patru zile de la data alegerilor, CEC descoperă greșeli, modificări incompatibile sau incoerențe în înregistrările rezultatelor (inclusiv documentele însoțitoare) prezentate de ConEC, CEC poate ordona o recompensă a voturilor din circonscriptiona electorală relevantă (art. 108.4). 24. După revizuirea unei cereri de declarare a alegerii unui candidat înregistrat, o comisie electorală are dreptul de a asculta observațiile cetățenilor și oficialilor și de a obține documentele și materialele necesare (art. 112.8). 25. În cazul descoperirii neregulilor care vizează asistența candidaților care nu au fost în cele din urmă aleși, aceste nereguli nu pot constitui o bază pentru invalidarea rezultatelor alegerilor (art. 11.4.5).

26. ConCE sau CEC pot invalida rezultatele alegerilor pentru o întreagă circumstanță unică dacă alegerile au fost invalidate în două cincime de secții de votare, reprezentând mai mult de un sfert al electoratului electoral (art. 177.2.2). 27. Potrivit fostului articol 106.3.6 din Codul electoral, în vigoare la momentul material, în timpul numărului de voturi inițial la secția de votare la sfârșitul zilei alegerilor, în cazul în care un vot care nu a fost plasat în mod corespunzător în plicul corespunzător a fost găsit în cutia de voturi, votul de vot a fost considerat invalid. art. 106.3.6 a fost abrogat ulterior la 2 iunie 2008. 28. Extractele relevante din raport se citesc după cum urmează: „Deși rezultatele agregate ale grupurilor electorale au fost puse la dispoziție în termenul legal, rezultatele detaliate ale secției de sondaj au fost eliberate numai la 10 noiembrie, patru zile după alegeri, în ciuda rețelei informatice a tuturor ConEC cu CEC.

Acest lucru a făcut dificil pentru candidații și observatorii să verifice că rezultatele au fost raportate cu exactitate. Protocolele de la două circunscriptione, 9 și 42, nu au fost niciodată postate public… CEC a invalidat rezultatele a patru circunscription [inclusiv Binagadi a doua Constituție electorală nr. 9- În conformitate cu art. 170.2 din Codul electoral, care prevede că, în cazul în care un ConEC sau CEC anulează mai mult de 2/5 din CEC care reprezintă mai mult de 1/4 din totalul electorat într-o circumscripție electorală, rezultatul întreg este considerat invalid… Cel puțin ... doi președinți ai CEC [ConEC 9 și 42] au fost respinși după ziua alegerilor pentru implicare în malfeanță electorală.

Cei doi președinți ai ConEC au fost arestați și acuzați de forjare a documentelor electorale… CEC a transmis materiale cu privire la posibilele încălcări penale Biroului Procurorului General în ceea ce privește 29 de CEC… Procesul de invalidare a rezultatelor agregate în patru circunscripcione de către CEC nu a avut suficiente motive juridice sau o bază de dovezi, și nici procesul a fost transparent. Deciziile CEC privind invalidarea rezultatelor alegerilor din cele patru circunstanțe au concluzionat că există „modificații neacceptabile efectuate cu privire la protocoalele și încălcările legii care au făcut imposibil de a determina voința alegătorilor” dar nu au furnizat nicio bază de fapt pentru a susține această concluzie…

În plus, atunci când a invalidat rezultatele, CEC nu a efectuat ancheta inițială necesară [așa cum se prevede la art. 170.2 din Codul electoral] și a ignorat art. 108.4 din Codul electoral, care autorizează CEC să ordone renunțarea voturilor într-o circumscripție în cazul în care protocoalele și documentele prezentate de ConEC dezvăluie „protocoale, corecții inadmisibile și incoerențe”. Protocolele ConEC și PEC nu au fost examinate sau revizuite la sesiunile CEC. Invalidarea rezultatelor într-un birou de sondaj a fost bazată numai pe încheierea unui membru individual al CEC în ceea ce privește dacă un protocol ar trebui invalidat. Hotărârea unui membru unic al CEC că există deficiențe în protocol a fost acceptată ca fapt stabilit fără nici o explicație a presupusului defect sau identificarea numărului de voturi implicate.

În consecință, nu a fost prezentată nicio bază de fapt public pentru invalidarea rezultatelor în oricare dintre cele patru circunstanțe, ceea ce este deosebit de preocupant deoarece CEC a înregistrat puține plângeri care presupuse încălcări în aceste circunstanțe… Avocarea litigiilor post-elecționale în instanțe nu a respectat în mare măsură cadrul juridic și nu a respectat normele acceptate la nivel internațional… În majoritatea cazurilor, plângerile și apelurile au fost fie respinse fără a lua în considerare fondurile, fie respinse ca fiind nefondate atât de către Curtea de Apel, cât și de către Curtea Supremă. Candidații de opoziție au apelat la invalidarea rezultatelor CEC în circumscripțiile 9, 42 și 110. Curtea de Apel a susținut cele trei hotărâri CEC fără nicio investigație sau revizuire a documentelor primare și a probelor, cum ar fi protocoalele PEC.

În circonstanția 9, recurentul a solicitat Curții de Apel să examineze protocoalele, care au fost transmise procurorului general de către CEC. Această cerere a fost respinsă. În circumscripția 42, recurentul a formulat o cerere identică și instanța a refuzat din nou petiția, hotărând că este imposibil să se obțină protocoalele de la Procurorul General în termenul legal. CEC nu a putut explica sau furniza nici o informație cu privire la orice defect specific într-un protocol invalidat sau a oferi orice explicație cu privire la modificarea unui protocol este suficientă pentru invalidare… Procedura în Curtea Supremă nu a corectat deficiențele menționate mai sus. Curtea Supremă a susținut fiecare decizie CEC.”

5. The applicant was born in 1957 and lives in Baku. He stood for the elections to the National Assembly (Milli Majlis) of 6 November 2005 as a candidate of the opposition bloc Azadliq. 6. The applicant was registered as a candidate by the Constituency Electoral Commission (“the ConEC”) for the single-mandate Binagadi Second Electoral Constituency no. 9. 7. There were a total of thirty polling stations in the constituency. At the end of election day, the applicant was only able to obtain copies of official records of election results (səsvermənin nəticələrinə dair protokol) drawn up by twenty-one Polling Station Electoral Commissions (“ PECs”). 8. According to the applicant, he received the majority of votes in the constituency.

Specifically, he received a total of 3,665 votes. His closest contender received 3,197 votes. All unofficial exit-polls indicated that the applicant had won the election. 9. An official tabulation of results was carried out by the ConEC after election day, but the applicant was not provided with a copy of the ConEC record of election results. It appears that the ConEC did not officially declare a winner in the applicant’s constituency following the tabulation of results. 10. On 8 November 2005 a representative of the Azadliq bloc applied to the Central Electoral Commission (“the CEC”) with a request for the invalidation of the election results in Polling Stations nos.

1, 3, 11, 14, 19, 20, 23 and 25 (eight polling stations in total, for which the applicant did not receive PEC records of results) and to declare the applicant the winner of the election as, according to copies of those PEC results records which were in the applicant’s possession, he had obtained the highest number of votes in the constituency. 11. It appears that, at a later unspecified date, the applicant obtained copies of all the PEC results records, except those for Polling Stations nos.

1 and 19. 12. On 8 November 2005 the CEC acknowledged receipt of the Azadliq bloc’s request and notified it that it had issued a decision to invalidate the election results for the entire Binagadi Second Electoral Constituency no. 9. The decision, in its entirety, stated as follows: “Pursuant to Articles 19.4, 19.14, 25.2.22, 28.4, 100.12 and 170.2.2 of the Electoral Code and sections 3.5 and 3.6 of the Law of 27 May 2003 on Approval and Entry into Force of the Electoral Code, the Central Electoral Commission decides: 1. To invalidate the election results in Polling Stations nos. 2, 3, 4, 6, 7, 8, 9, 10, 23, 25, 26, 27 and 29 of Binagadi Second Electoral Constituency no. 9 due to impermissible alterations [“yolverilməz düzəlișlər”] made to the PEC records of election results [“protokollar”] of those polling stations as well as infringements of the law [“qanun pozuntuları”] which made it impossible to determine the will of the voters.

2. To invalidate the election results in Binagadi Second Electoral Constituency no. 9 due to the fact that the number of polling stations in which the election results have been invalidated constitutes more than two-fifths of the total number of polling stations in the constituency and that the number of voters registered in those polling stations constitutes more than one-quarter of the total number of voters in the constituency. 3. To forward the relevant materials concerning this electoral constituency to the Prosecutor General’s Office for investigation.” 13. On 10 November 2005 the applicant lodged an appeal against that decision with the Court of Appeal, arguing that the findings in the CEC decision were wrong.

He argued that, while the CEC decision noted that “impermissible alterations” had been made to the PEC records of results for Polling Stations nos. 2, 6, 8, 9, 10, 26, 27 and 29, the photocopies of the same PEC records which were in his possession did not contain any such alterations or changes. According to those PEC records, he had obtained the highest number of votes in each of those polling stations. As to Polling Stations nos. 23 and 25, he noted that the PECs in those polling stations had refused to provide him with copies of their records of results. Nevertheless, according to the information provided by observers and PEC members, the applicant had obtained the highest number of votes in those polling stations as well.

14. The applicant argued that the invalidation of the election results had been arbitrary and that the only reason for the invalidation had been to prevent him, as an opposition candidate, from winning the election. He asked the court to examine all the relevant records of election results, quash the CEC decision and declare him the winner of the election in the constituency. 15. During the hearing held on 11 November 2005, the judges of the Court of Appeal refused to independently examine the originals of the PEC and ConEC records of results which had allegedly contained “impermissible alterations”. The Court of Appeal upheld the CEC decision by reiterating the findings made in that decision and concluding that the invalidation of the election results based on those findings had been lawful.

16. The applicant lodged a cassation appeal. Apart from the arguments advanced in his appeal before the Court of Appeal, he also complained, inter alia, that the Court of Appeal had refused to independently examine the primary evidence (the originals of the relevant official records of election results) and had simply taken the CEC’s findings as fact. 17. On 25 November 2005 the Supreme Court rejected the applicant’s appeal and upheld the Court of Appeal’s judgment as lawful. 18. On 1 December 2005 the Constitutional Court ordered repeat elections to be held on 13 May 2006 for all electoral constituencies in which the results had been invalidated, including the applicant’s constituency. 19. In the meantime, criminal proceedings were instituted against the ConEC chairman and the chairman of the PEC of Polling Station no. 20, for tampering with official electoral documents and abuse of official authority.

20. On 19 January 2006 the Binagadi District Court convicted both defendants under Articles 161.1 (falsification of election documents) and 308.1 (abuse of official power) of the Criminal Code. Both defendants were fined and sentenced to five months’ imprisonment. 21. The factual findings in the Binagadi District Court’s judgment revealed that the majority of falsifications in the PEC results records had been made at the ConEC level by its chairman, after the submission of those records to the ConEC. These falsifications affected a total of thirteen polling stations and were all made in favour of one of the applicant’s opponents, but not the applicant. 22. After the votes in a polling station have been counted at the end of election day, the PEC draws up an official record of election results (in three original copies) documenting the results of the vote in the polling station (Articles 106.1-106.6).

One copy of the PEC record, together with other relevant documents, is then submitted to the relevant ConEC within twentyfour hours (Article 106.7). The ConEC verifies whether the PEC record complies with the law and whether it contains any inconsistencies (Article 107.1). After submission of all PEC records, the ConEC tabulates, within two days of election day, the results from the different polling stations and draws up a record reflecting the aggregate results of the vote in the constituency (Article 107.2). One copy of the ConEC record of results, together with other relevant documents, is then submitted to the CEC within two days of election day (Article 107.4). The CEC checks whether the ConEC records comply with the law and whether they contain any inconsistencies (Article 108.1) and draws up its own final record reflecting the results of voting in all constituencies (Article 108.2).

23. If within four days of election day the CEC discovers mistakes, impermissible alterations or inconsistencies in the records of results (including the accompanying documents) submitted by ConECs, the CEC may order a recount of the votes in the relevant electoral constituency (Article 108.4). 24. Upon review of a request to declare invalid the election of a registered candidate, an electoral commission has a right to hear submissions from citizens and officials and to obtain necessary documents and materials (Article 112.8). 25. In the event of the discovery of irregularities aimed at assisting candidates who were not ultimately elected, such irregularities cannot be a basis for the invalidation of the election results (Article 114.5).

26. The ConEC or CEC may invalidate the election results for an entire single-mandate constituency if election results in two-fifths of polling stations, representing more than one-quarter of the constituency electorate, have been invalidated (Article 170.2.2). 27. According to former Article 106.3.6 of the Electoral Code, in force at the material time, during the initial vote-counting at a polling station at the end of election day, if a voting ballot which had not been properly placed in the corresponding envelope was found in the ballot box, the vote on that ballot was considered to be invalid. Article 106.3.6 was subsequently repealed on 2 June 2008. 28. The relevant excerpts from the report read as follows: “Although constituency aggregate results were made available within the legal deadline, detailed results by polling station were only released on 10 November, four days after the election, despite the computer networking of all ConECs with the CEC.

This made it difficult for candidates and observers to check that results had been reported accurately. Protocols from two constituencies, 9 and 42, were never posted publicly… The CEC invalidated the results of four constituencies [including Binagadi Second Electoral Constituency no. 9] under Article 170.2 of the Election Code, which states that if a ConEC or the CEC cancels more than 2/5 of PECs representing more than 1/4 of the total electorate in a constituency, then the entire constituency result is considered invalid… At least ... two ConEC chairpersons [ConECs 9 and 42] were dismissed after election day for involvement in electoral malfeasance. The two ConEC chairpersons were arrested and charged with forging election documents…

The CEC forwarded materials on possible criminal violations to the Prosecutor General’s Office regarding 29 PECs… The process of invalidation of aggregated results in four constituencies by the CEC did not have sufficient legal grounds or an evidentiary basis, nor was the process transparent. The CEC decisions on the invalidation of the election results in the four constituencies concluded that there were “unacceptable modifications performed on the protocols and law infringements which made it impossible to determine the will of the voters” but did not provide any factual basis to support this conclusion…

Furthermore, when it invalidated results, the CEC did not make the required initial factual inquiry [as required by Article 170.2 of the Election Code], and ignored Article 108.4 of the Election Code, which authorizes the CEC to order a recount of votes in a constituency if the protocols and documents submitted by the ConEC reveal “mistakes, inadmissible corrections and inconsistencies.” Protocols of ConECs and PECs were not examined or reviewed at CEC sessions. Invalidation of results in a polling station was premised solely on the conclusion of an individual CEC member as to whether a protocol should be invalidated. The judgment of a single CEC member that there were deficiencies in the protocol was accepted as established fact without any explanation of the alleged defect or identification of the number of votes involved.

Accordingly, there was no factual basis presented publicly for invalidating results in any of the four constituencies, which is particularly troubling since the CEC registered few complaints that alleged violations in these constituencies… The adjudication of post-election disputes in the courts largely disregarded the legal framework, and fell short of internationally accepted norms… In most cases, complaints and appeals were either dismissed without consideration of the merits or rejected as groundless by both the Court of Appeal and the Supreme Court. Opposition candidates appealed the CEC’s invalidation of results in constituencies 9, 42 and 110. The Court of Appeal upheld the three CEC decisions without any investigation or review of the primary documents and evidence, such as the PEC protocols.

In constituency 9, the appellant petitioned the Court of Appeal to examine the protocols, which had been forwarded to the Prosecutor General’s office by the CEC. This petition was denied. In constituency 42, the appellant made an identical request and the court again denied the petition, ruling that it was impossible to obtain the protocols from the Prosecutor General within the legal deadline. The CEC was not able to explain or give any information as to any specific defect in an invalidated protocol or offer any explanation as to what change to a protocol was sufficient for invalidation… Proceedings in the Supreme Court did not correct the shortcomings noted above. The Supreme Court upheld each CEC decision.”