Secțiunea a patra Cerere nr. 30214/09 Aldona GLINKOWSKA împotriva Poloniei, introdusă la 28 mai 2009 EXPOSAT DE FAPT, recurenta, Aldona Glinkowska, este un resortisant polonez, născut în 1961, rezident la Łód Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de reclamantă, pot fi rezumate după cum urmează: printr-o hotărâre din 11 decembrie 2008, tribunalul de district din Łód La 18 decembrie 2008, recurenta, reprezentată de consiliul său, a solicitat Tribunalului să notifice o copie a hotărârii menționate cu motivele sale (wniamek o doręczenie kopii wyroku wraz z ugasadniem printr-o ordonanță din 19 decembrie 2008, notificată recurentei la 20 decembrie 2008 În ianuarie 2009, tribunalul de district a respins cererea în cauză, pe motiv că reclamanta nu a solicitat ca motivele acestei hotărâri să fie stabilite mai întâi. Fără o astfel de cerere explicită din partea sa, instanța să-i notifice hotărârea în cauză cu motivele nu putea fi primită. Instanța a considerat că cererea de a stabili motivele unei hotărâri pronunțate ( owniamek o sporządzenie uzasadnienia wyroku ) a fost distinctă de aceea de a notifica împreună cu motivele menționate anterior. El a certificat formularea dispozițiilor codului civil, în special art. 328 alin. (1) și 329 (a se vedea, dreptul intern de mai jos), evidențiind că motivele unei hotărâri nu au fost stabilite decât ca urmare a unei cereri explicite a unei părți. Tribunalul a subliniat că, în virtutea unei jurisprudențe stabilite a Curții Supreme, legea trebuia să fie interpretată mai întâi în conformitate cu sensul gramatical al termenilor săi. El a considerat că specularea pe înțelesul care trebuie atribuit cererii de la Controversa ar fi contrară principiului securității juridice și normelor de formă foarte stricte ale procedurii de recurs împotriva deciziilor de primă instanță. La 21 ianuarie 2009, recurenta a formulat o acțiune împotriva ordonanței din 19 decembrie 2008. Comisia susține că argumentele instanței, conform cărora legiuitorul ar fi distins, în mod conștient și neechivoc, între cele două cereri în cauză, nu erau întemeiate. Acesta declara formularea anumitor alte dispoziții ale Codului de procedură civilă, în special art. 387 alin. (1) (a se vedea legislația internă de mai jos), care reglementează situația similară cu prezenta, cu excepția faptului că, în cadrul procedurii în fața unei instanțe de apel. În articolul în cauză, în special în a doua teză, numai formula de la care se solicită notificarea unei hotărâri cu motivele sale În conformitate cu articolul menționat anterior, cererea de notificare a unei hotărâri cu motivele se referea la aceea de a stabili motivele menționate anterior. Recurenta susținea că dreptul muncii era reglementat de principii specifice, inclusiv de formalismul procedural redus și de protecția sporită a părții mai slabe, și anume la locul de muncă. Or, în speță, din cauza caracterului formal al instanței care a respins cererea sa de a-i notifica hotărârea împotriva sa, aceaceasta a fost privată de dreptul său de a vedea acțiunea sa având ca obiect restabilirea funcțiilor sale revizuite pe fond de către instanța de al doilea grad. Prin urmare, ea suferă un obstacol în calea dreptului său la o instanță judecătorească, în sensul articolului 6 din convenție. La 24 martie 2009, Tribunalul Regional din Łódć a respins recursul recurentei. La rândul său, Tribunalul de District a considerat că notificarea unei hotărâri cu motivele sale nu putea fi efectuată fără o cerere explicită din partea părții interesate să stabilească motivele respective, formulată în termen de șapte zile de la data pronunțării hotărârii în cauză. Faptul că, în speță, recurenta a adresat o notificare a hotărârii în privința sa cu motivele sale nu putea fi considerat în conformitate cu normele de procedură aplicabile. recurenta ar fi trebuit să utilizeze formula prevăzută de dispozițiile în cauză și să solicite să se stabilească motivele hotărârii împotriva sa și ca aceasta să îi fie notificată împreună cu motivele sale. În cazul de față, o astfel de cerere nu a fost explicată de către persoana în cauză. Dreptul intern relevant Dispozițiile relevante din Codul de procedură civilă Procedura în primă instanță art. 328 alineatul (1). Motivele unei hotărâri judecătorești se stabilesc pe baza unei cereri a unei părți, formulată în termen de șapte zile de la pronunțarea hotărârii respective sau a notificării acesteia în legătură cu cazul menționat la art. 3 alineatul (2). (...) art. 329 Motivele unei hotărâri judecătorești se stabilesc în termen de două săptămâni de la data depunerii unei cereri în acest sens sau - atunci când o astfel de cerere nu a fost formulată în termen de - de la data la care o parte a introdus o acțiune împotriva hotărârii respective sau a introdus o cale de atac pentru a o declara contrară legii. (...) art. 331 Hotărârea cu motivele sale este notificată numai acelei părți care a adresat instituția în temeiul acestor motive. Procedura da . art. 369 Õ 1. La recurs împotriva unei hotărâri este interjudiciată prin intermediul unei instanțe care l-a pronunțat în termen de două săptămâni de la data notificării la Õ care invocă această hotărâre împreună cu motivele sale. § 2. În cazul în care o parte nu a solicitat motivarea hotărârii menționate anterior, termenul pentru interjetadzenia ugasadnia începe să curgă de la data expirării termenului pentru a solicita motivele (uplywu terminu do zadania sporzadzenia uzasadnienia) din hotărârea în cauză. art. 387 alineatul (1). Tribunalul de a doua instanță stabilește din oficiu motivele hotărârii sale sau ale ordonanței sale prin care pune capăt litigiului pe fond. În cazul unei respingeri a recursului, motivele unei hotărâri referitoare la acesta se stabilesc numai la cererea unei părți de a-i notifica hotărârea menționată cu motivele sale (W sprawach, w ktorych apelacje oddalono, uzasadnie sporządza się tylko wówczas, gdy strona zażądała doręczenia jej wyroku z uzasadnieniem (...) Hotărârea cu motivele sale este notificată numai acestei părți care a solicitat notificarea sa în termen de șapte zile de la pronunțarea hotărârii respective (Orzeczenie z uzasadniem doręcza się tej stronie, która w terminie tygodniowym od ogłoszenia simtencji zażdała doręczenia . (...) În absența pronunțării [de judecată], notificarea părților judecătorești cu motivele sale se efectuează din oficiu în termen de șapte zile de la stabilirea motivelor respective. GRIEF Invocând art. 6 alineatul (1) din Convenție, recurenta se plânge că, prin decizia de respingere a cererii sale de notificare a hotărârii împotriva sa cu privire la motivele sale, fiind notificată acesteia ulterior expirării termenului pentru interjectarea apelului împotriva hotărârii menționate, aceaceasta a fost privată de dreptul de acces la instanța de apel. ÎNTREBARE CU PĂRȚILE Dreptul recurentei de a avea acces la instanța de apel a fost respectat în speță
Requête n
o
30214/09
Aldona GLINKOWSKA
contre la Pologne
introduite le 28 mai 2009
La requérante, M
me
Aldona Glinkowska, est une ressortissante polonaise, née en 1961, résidant à Łódź. Elle a été représentée devant la Cour par M
e
A.
Les circonstances de l’espèce
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par la requérante, peuvent se résumer comme suit.
Par un jugement du 11 décembre 2008, le tribunal de district de Łódź rejeta la demande de la requérante tendant à son rétablissement dans ses fonctions d’institutrice au sein d’un établissement d’enseignement public.
Le 18 décembre 2008, la requérante, représentée par son conseil, demanda au tribunal de lui notifier une copie dudit jugement avec ses motifs (
wniosek o doręczenie kopii wyroku wraz z uzasadnieniem
).
Par une ordonnance du 19 décembre 2008, signifiée à la requérante le 20
janvier 2009, le tribunal de district rejeta la demande concernée, au motif que la réquerante n’avait pas demandé que les motifs dudit jugement soient d’abord établis. Sans une telle demande explicite de sa part, celle de lui notifier le jugement concerné avec les motifs ne pouvait être accueillie. Le tribunal releva que la demande d’établir les motifs d’un jugement rendu (
wniosek o sporządzenie uzasadnienia wyroku
) était distincte de celle de le notifier ensemble avec lesdits motifs. Il en attestait le libellé des dispositions du code civil, notamment ses articles 328 § 1 et 329 (voir, le droit interne ci-dessous), faisant apparaître que les motifs d’un jugement n’étaient établis que suite à une demande explicite d’une partie. Le tribunal souligna qu’en vertu d’une jurisprudence établie de la Cour Suprême, la loi devait être interprétée d’abord selon le sens grammatical de ses termes. Il jugea que spéculer sur le sens à attribuer à la demande de l’intéressée, formulée par un professionnel et libellée de manière ne prêtant pas à
controverse, aurait été contraire au principe de sécurité juridique et aux règles de forme, très strictes, de la procédure de recours contre les décisions de première instance.
Le 21 janvier 2009, la requérante forma un recours contre l’ordonnance du 19 décembre 2008. Elle soutint que l’argument du tribunal, selon lequel le législateur aurait distingué, sciemment et de manière non-équivoque, entre les deux demandes concernées, n’était pas fondé. Il en attestait le libellé de certains autres dispositions du code de procédure civile, notamment de son article 387 § 1 (voir, le droit interne ci-dessous), régissant la situation analogue à la présente, sauf que dans la procédure devant une juridiction d’appel. Dans l’article concerné, notamment dans sa seconde phrase, seule la formule «
demande de notifier un jugement avec ses motifs
» était employée. Le libellé dudit article attestait de ce que la demande de notifier un jugement avec les motifs englobait celle d’établir lesdits motifs.
La requérante soutint que le contentieux du droit du travail était régi par des principes spécifiques, dont celui du formalisme procédural réduit et de la protection accrue de la partie plus faible, à savoir l’employé. Or, en l’espèce, de par l’attitude formaliste du tribunal ayant rejeté sa demande de lui notifier le jugement à son encontre, elle fut privée de son droit de voir son action tendant au rétablissement dans ses fonctions revue sur le fond par la juridiction de second degré. De ce fait, elle subit une entrave à son droit à un tribunal, au sens de l’article 6 de la Convention.
Le 24 mars 2009, le tribunal régional de Łódź rejeta le recours de la requérante. A l’instar du tribunal de district, il jugea que la notification d’un jugement avec ses motifs ne pouvait être effectuée sans une demande explicite de la partie intéressée d’établir lesdits motifs, formulée dans les sept jours à compter de la date du prononcé du jugement concerné. Le fait qu’en l’espèce, la requérante avait sollicité «
la notification du jugement à son encontre avec ses motifs
» ne pouvait passer pour conforme aux règles de procédure applicables. La requérante aurait dû employer la formule prévue par les dispositions en cause et demander que «
soient établis les motifs du jugement à son encontre et que celui-ci lui soit notifié ensemble avec ses motifs
». En l’espèce, une telle demande ne fut pas été explicitée par l’intéressée.
B.
Le droit interne pertinent
Les dispositions pertinentes du code de procédure civile
1.
Procédure en première instance
Article 328
«
Les motifs d’un jugement sont établis sur une demande de partie, formulée dans les sept jours à compter du prononcé dudit jugement ou bien de sa notification s’agissant du cas de figure stipulé à l’article 327 § 2. (...)
»
Article 329
«
Les motifs d’un jugement sont établis dans le délai de deux semaines à compter de l’introduction d’une demande en ce sens, ou - lorsqu’une pareille demande n’a pas été formulée – à compter de la date à laquelle une partie a interjeté appel contre ledit jugement ou a introduit un recours tendant à le déclarer contraire à la loi. (...)
»
Article 331
«
Le jugement avec ses motifs est notifié uniquement à cette partie qui a sollicité l’établissement desdits motifs.
»
2.
Procédure d’appel
Article 369
«
L’appel contre un jugement est interjeté par le biais d’une juridiction qui l’a rendu dans le délai de deux semaines à compter de la date de notification à l’appelant de ce jugement ensemble avec ses motifs.
Lorsqu’une partie n’a pas sollicité de motivation dudit jugement, le délai pour interjeter appel commence à courir à compter de la date d’expiration du délai pour solliciter les motifs (
uplywu terminu do zadania sporzadzenia uzasadnienia
) du jugement en question.
»
Article 387
«
Le tribunal de seconde instance établit d’office les motifs de son jugement ou de son ordonnance par laquelle il met fin au litige sur le fond. En cas de rejet d’appel, les motifs d’un jugement y relatif sont établis uniquement sur demande formulée par une partie de lui notifier ledit jugement avec ses motifs (
W sprawach, w ktorych apelacje oddalono,
uzasadnienie sporządza się tylko wówczas, gdy strona zażądała doręczenia jej wyroku z uzasadnieniem
).
(...)
§
3.
Le jugement avec ses motifs est notifié uniquement à cette partie qui a demandé sa notification dans les sept jours à compter du prononcé dudit jugement (
Orzeczenie z uzasadnieniem doręcza się tej stronie, która w terminie tygodniowym od ogłoszenia sentencji zażądała doręczenia
). (...) En l’absence du prononcé [du jugement], la notification aux parties du jugement avec ses motifs est effectuée d’office dans les sept jours à compter de l’établissement desdits motifs.
»
GRIEF
Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, la requérante se plaint que, de par la décision rejetant sa demande de lui notifier le jugement à son encontre avec les motifs, lui ayant été notifiée postérieurement à l’expiration du délai pour interjeter appel contre ledit jugement, elle a été privée de son droit d’accès à la juridiction d’appel.
Le droit de la requérante d’accès à la juridiction d’appel a-t-il été respecté en l’espèce
?