ADRIAN POPESCU c. ROUMANIE
ADRIAN POPESCU c. ROUMANIE (CtEDO, 2012)
Cererea nr. 56336/10 Adrian POPESU împotriva României depusă la 13 septembrie 2010 DECLARAREA FACTELOR DIN FACTE Dl. Adrian Popescu este un național român care s-a născut în 1981 și a trăit în București înainte de arest. El este în prezent reținut în închisoarea Jilava din București. Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. Procedura penală împotriva reclamantului La 3 iulie 2007, automobilul reclamantului a colizionat cu un alt, în timp ce reclamantul conducea pe calea opusă în timp ce încearcă să evite mașinile parcate pe partea lui de drum. Reclamantul a ieșit din mașină, s-a apropiat de celălalt șofer, care a fost imobilizat în scaunul său, și apoi a părăsit scena accidentului. Celălalt șofer a murit din rănirile sale câteva zile mai târziu la spital. În primele sale declarații adresate poliției, reclamantul a refuzat să conducă mașina. Apoi a mărturisit și apoi și-a menținut poziția pe parcursul procedurii. La 4 noiembrie 2008, el a fost angajat la judecată pentru omor și a părăsit locul unui accident. Cazul a fost auzit de Curtea de District din București. Reclamantul a exprimat dorința de a nu face o declarație în fața instanței. El a adus dovezi (documente) și a fost reprezentat de avocat care a invocat cazul. Reclamantul a recunoscut că a condus mașina, dar a refuzat să încerce să fugă de locul accidentului. El a susținut că, de fapt, el a fost bătut de terți după accident și a fugit pentru a scăpa de violență. El a adus un certificat medical care atestă traumatizări pe coapsele, șoldurile și genunchii. Pe 16 iunie 2009, pe baza dovezilor din dosar, în special rapoarte tehnice și medicale experte, declarații și documente de martor, Curtea de District a considerat că reclamantul acuzat, l-a condamnat la doi ani și șase luni de închisoare și l-a ordonat să plătească daune la partidul civil. Curtea a remarcat că reclamantul și-a schimbat declarația în cursul anchetei și a considerat că mărturisirea corespundea mai bine dovezilor din dosar, în special declarațiile martorilor oculari. De asemenea, aceasta a redus explicația reclamantului în ceea ce privește motivul pentru care a fugit la scena; a subliniat că leziunile suferite de el sunt în conformitate cu traumatizarea cauzată de accident, mai degrabă decât cu un atac ulterior de către alți indivizi. Părțile au apelat împotriva hotărârii, reclamantul cerând, în special, suspendarea sentinței și reevaluarea daunelor. La 28 octombrie 2009, Curtea județului București a susținut că instanța de primă instanță a efectuat o evaluare corectă a faptelor în funcție de dovezile de față și a susținut sentința; cu toate acestea, aceasta a modificat atribuirea în ceea ce privește daunele. Părțile au apelat la punctele de drept, susținând că instanțele inferioare nu au auzit toate elementele de probă relevante pentru apărare și au susținut că instanțele nu au stabilit în mod corespunzător faptele cauzei. Într-o decizie finală din 26 martie 2010, Curtea de Apel a constatat că instanța de primă instanță a evaluat corect faptele și dovezile din dosar; prin urmare, a respins recursul reclamantului în privința punctelor de drept, a anulat decizia dictată de Curtea de Conturi și a susținut decizia Curții de District din 16 iunie 2009. La o dată neespecificată, reclamantul a început să-și îndeplinească condamnarea în închisoarea Jilava. 11. Reclamantul, nefumător, împărtășește o celulă cu douăzeci de fumatori pe care trebuie să-i ceară să nu fumeze prea aproape de el, în timp ce fumul îl face bolnav. El s-a plâns la autorități, dar în nici un caz. Reclamantul descrie, în continuare, următoarele condiții de detenție: celula este infestata cu bucăți, dar nimic nu este făcut de către autoritățile în ceea ce privește controlul dăunătorilor, și nici deținuții nu sunt autorizați spray-uri pentru a ucide insectele. Reclamantul nu este autorizat să primească lenjerie curată, detergent sau săpun din casă. Legătura este schimbată doar o dată la trei luni. La un moment dat, autoritățile închisoare a refuzat să-i dea o parcelă de lenjerie curată trimisă de mama sa. De asemenea, el a susținut că, deși i s-a acordat dreptul de a avea un cazan de apă în celulă, el nu a primit încă dispozitivul real. 12. Apă de robinet nu poate fi băută deoarece este puternic contaminată cu rugini din țevi. COMPLAINTE 13. Considerând substanța art. 3 din Convenție, reclamantul se plânge de condiții de detenție slabe în închisoarea Jilava și de faptul că trebuie să împărtășească o celulă cu fumatori, deși nu este fumător. 14. Reclamantul se plânge în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție că procedura penală împotriva acestuia era nedreaptă și că instanța nu era imparțială, deoarece procesul nu se bazează pe dovezile din dosar. Condițiile de detenție în închisoarea Jilava au fost în timpul șederii reclamantului în încălcarea cerințelor de la art. 3 din Convenție? Guvernul este invitat să furnizeze informații cu privire la condițiile materiale ale detenției reclamantului, în special în ceea ce privește: dimensiunea și ocuparea celulelor în care a fost reținut reclamantul; starea lor de curățenie și de instalații și calitatea alimentelor și a apei; precum și înregistrarea plângerii formulate de reclamant în ceea ce privește condițiile de detenție, și în special în ceea ce privește acuzațiile că a fost păstrat cu fumatori în celulă, în ciuda faptului că nu a fost fumat.