GARNAGA v. UKRAINE
GARNAGA v. UKRAINE (CtEDO, 2012)
CINTIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 20390/07 Nataliya Volodymyrivna GARNAGA împotriva Ucrainei depusă la 2 aprilie 2007 DECLARAREA FACTELOR FACTILOR Reclamantul, dna Nataliya Volodymyrivna Garnaga, este un cetățean ucrainean născut în 1968 și locuiește în orașul Bila Tserkva. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. La 24 martie 2003, reclamantul a depus o cerere la Biroul de înregistrare a statutului civil din Bila Tserkva (denumită în continuare „Oficiul de înregistrare”) care urmărește să-și schimbe patronimicul (un patronimic poate fi descris ca un al doilea nume derivat din numele dat tatălui cu sufixul corespunzător de gen) de la Volodymyrivna ( Prin scrisoarea din 27 martie 2003, Biroul de înregistrare a refuzat cererea reclamantului. La 23 aprilie 2004, reclamantul a contestat acest refuz în Curtea Locală Bila Tserkva. Ea s-a plâns că patronimul ei, împreună cu numele său și numele ei de familie, făcea parte din numele ei complet și a avut dreptul de a-l schimba. Ea a considerat că noua legislație adoptată în 2004, și anume noul Cod Civil și noul Cod Familie, și-a restrâns drepturile într-un mod incompatibil cu Constituția. La 5 mai 2004, reclamantul și-a schimbat numele de familie original din Glazkova în numele tatălui său vitreg, Garnaga, acesta din urmă fiind, de asemenea, numele de familie al mamei și fratelui ei vitreg. La 10 iunie 2004, Curtea locală Bila Tserkva a constatat că Oficiul de înregistrare a acționat în conformitate cu legea, și anume art. 149 din Codul Familiei din 2002, și a respins plângerea reclamantului. La 3 decembrie 2004, Curtea regională de apel a susținut decizia instanței de primă instanță, susținând că concluziile sale se bazează pe lege. La 14 septembrie 2005, Curtea Supremă a informat reclamantul că recursul său este transferat Curții administrative Superiore în conformitate cu noua legislație procedurală. La 31 octombrie 2006, Curtea Administrativă Superioră a respins recursul reclamantului în privința punctelor de drept, susținând în special că argumentele reclamantei că noul Cod Familie a restrâns dreptul de a schimba un patronimic au fost bazate pe interpretarea ei incorectă a dispozițiilor articolului 191 din Codul Familiar din 1969. Legea internă relevantă Codul Familiar 1969 art. 191 Locul și procedura de înregistrare a unei modificări de nume de familie, de prenume sau de patronimic „Înregistrarea unei modificări de nume de familie, de prenume sau de patronimic a unui cetățean al Ucrainei se desfășoară de birourile de înregistrare a statutului civil la locul lor de reședință. Înregistrarea unei schimbări de nume de familie, de prenume sau de patronimic se notifică birourilor de înregistrare a statutului civil din Ucraina care păstrează înregistrările nașterilor, căsniciilor și divorțurilor celor care și-au schimbat numele de familie, prenumele sau patronimii.” Codul civil 2003 (în vigoare începând cu 1 ianuarie 2004) art. 28 Denumirea unei persoane „1. Un individ achiziționează drepturi și responsabilități și le pune în aplicare sub numele său. Numele unui individ care este un cetățean al Ucrainei consta din nume de familie, prenume și patronimic, cu excepția cazului în care legea sau obiceiul minorității naționale la care aparțin prevede altfel...” art. 294 Dreptul la un nume „1. Un individ are dreptul la un nume...” art. 295 Dreptul de a schimba un nume „1. Un individ care a ajuns la vârsta de șaisprezece ani are dreptul de a-și schimba numele de familie și prenume în conformitate cu procedura prevăzută de lege. ... Schimbarea patronimicului unui individ poate fi schimbată dacă tatăl său își schimbă numele de prenume...” Codul de familie 2002 (în vigoare începând cu 1 ianuarie 2004) art. 149 Schimbarea patronimicului „1. În cazul în care un tată își schimbă numele, patronimul copilului său care a ajuns la 14 ani se schimbă cu consimțământul său.” COMPLAINT Reclamantul se plâng în temeiul articolului 8 din Convenție că autoritățile interne au interferat în viața ei privată refuzând să-și schimbe patronimul. Ea a remarcat că, de mulți ani, a trăit într-o familie cu tatăl vitreg, mama și fratele jumătăților și a vrut să se asocieze mai aproape cu ei prin luarea numelui familiei tatălui vitreg și a unui patronimic derivat din numele dat de tatăl vitreg. Deși i s-a permis să-și schimbe numele de familie, patronimul ei nu a putut fi schimbat din cauza noilor legislații care și-au restrâns inutil dreptul de a-și schimba patronimul. Întrebarea către părți a avut loc o ingerință în dreptul reclamantului la respectarea vieții sale private și de familie, în sensul art. 8 § 1 din Convenție? În caz afirmativ, această interferență a fost necesară în conformitate cu legea în ceea ce privește art. 8 § 2?