CtEDO 07.02.2012 Auto

ANTOHE c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
07.02.2012
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Partiellement irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2012
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
ANTOHE c. ROUMANIE (CtEDO, 2012)
HUDOC · oficial

Secțiunea a treia Cerere nr. 55857/07 Gheorghe Gabriel ANTOHE împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 7 februarie 2012 într-o Cameră compusă din Josep Casadevall, președinte, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ján Šikuta, Ineta Ziemele, Luis López Guerra, Kristina Pardalos, judecători și Marialena Tsirli, adjunctă a secțiunii Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 5 noiembrie 2007, După ce a deliberat, face următoarea decizie FACE recurentul, dl Gheorghe Gabriel Antohe, este un resortisant român, născut în 1965 și rezident în Brașov. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. În 2004, reclamantul, expertul contabil, a fost contactat de G.D. care i-a cerut să realizeze o expertiză contabilă a valorii unui apartament pe care dorea să-l cumpere și care aparținea unei societăți comerciale de la Õ . La 16 iunie 2004, G.D. a informat Parchetul pe care reclamantul i l-ar fi solicitat, pe lângă cheltuielile de expertiză care s-au ridicat la aproximativ 200 EUR (EUR), încă 3 000 EUR pentru a evalua apartamentul la o sumă mai mică decât valoarea sa reală de piață. În aceeași zi, reclamantul sa întâlnit G.D. într-un restaurant în cazul în care parchetul instalat dispozitive de urmărire. În schimbul sumei de 3 200 EUR, reclamantul a prezentat G.D. raportul de expertiză. Parchetul l-a arestat imediat pe reclamant și a confiscat banii și raportul. A fost acuzat de corupție și arestat. Un angajat al societății comerciale care i-ar fi promis lui G.D. că-i va facilita cumpărarea a fost, de asemenea, arestat. Reclamantul a rămas în detenție până la 20 iunie 2004, când instanța de apel a lui Brașov a dispus eliberarea sa pe motiv că numai funcționarii publici puteau fi acuzați de corupție. Or, reclamantul nu era funcționar, ci expert contabil. Parchetul a continuat investigația sub aspectul înșelăciunilor, falsurilor, uzului de falsuri și evaziunii fiscale. Parchetul a restituit banii și raportul către G.D. Reclamantul furnizează o factură care dovedește că suma de 3 200 EUR fusese înscrisă în registrele sale contabile. Cazul reclamantului a făcut obiectul mai multor articole în presa locală și națională. La 14 iulie 2004, Parchetul a respins cererea reclamantului. Parchetul a considerat că, la încheierea și executarea contractului, reclamantul nu a înșelat pe deplin G.D. El a adăugat că concluziile de fond depind de metoda de calcul utilizată și a apreciat că aceste concluzii nu au fost afectate în mod voluntar de acțiuni sau omisiuni ale reclamantului. Parchetul consideră că nu a existat nici o fraudă fiscală în cazul în care reclamantul avea intenția de a redacta un act adițional la contract și că a înregistrat suma de 3 200 EUR în contabilitatea sa. 10. printr-o hotărâre definitivă pronunțată de tribunalul de apel al lui Brașov în octombrie 2005, angajatul societății a fost condamnat pentru corupție. 11. Printr-o acțiune introdusă împotriva statului, reprezentată de Ministerul de Finanțe, reclamantul a solicitat repararea prejudiciului cauzat de detenția sa și a solicitat, de asemenea, plata sumei de 3 200 EUR confiscate de Parchet. 12. În conformitate cu art. 45 alineatul (3) din Codul de procedură civilă, care permitea Parchetului să intervină în toate litigiile civile pentru apărarea interesului public și a drepturilor și libertăților publice, Parchetul a făcut referire la cererile reclamantului. Reprezentantul Parchetului susține că statul nu putea fi condamnat la plata sumei de 3 Prin hotărârea din 3 aprilie 2006, tribunalul județean din Brașov a găzduit parțial acțiunea reclamantului și i-a acordat 4 000 lei românești (RON), respectiv aproximativ 1 140 EUR pentru prejudiciul moral pentru cele patru zile de detenție. Tribunalul a respins cererea de plată a sumei de 3 200 EUR pentru prejudiciul material 14. Tribunalul a considerat că actele de corupție existau în materia lor, dar că reclamantul nu fusese sancționat din cauza absenței unui element al dreptului, respectiv absența calității de funcționar. 15. Tribunalul a considerat că faptele reproșate reclamantului erau de natură imorală și că, prin urmare, acesta nu putea să prevaleze pentru a obține un profit material. Instanța a considerat apoi că existența unui acord unilateral reiese din conținutul conversației care a avut loc la restaurantul În acest sens, Comisia a considerat că, în cazul în care Comisia nu ar fi fost de acord cu decizia de inițiere a procedurii, aceasta ar fi trebuit să fie considerată ca fiind o măsură de ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. În orice caz, instanța a ajuns la concluzia că, în măsura în care reclamantul pretindea că are o relație contractuală cu G.D., statul nu putea fi obligat să-i plătească suma solicitată. El concluzionează că acordarea a 1 000 RON pe zi de detenție constituia o reparație echitabilă și suficientă, ținând cont de atitudinea reclamantului. Recursul reclamantului care se plângea de respingerea parțială a acțiunii sale și de suma redusă alocată a fost respins printr-o hotărâre definitivă din 27 iunie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cu toate că reclamantul a beneficiat de un refuz pentru fapte de corupție din cauza lipsei calității de funcționar public, și anume de a solicita o sumă de bani pentru a subevalua un apartament pentru a-și reduce prețul, constituia un act ilicit și nu o prestație contractuală din moment ce scopul era de a eluda legea și cealaltă parte denunțase faptele. Dreptul intern relevant 18. Dispozițiile relevante din Codul de procedură penală se citesc după cum urmează art. 275 Orice persoană are dreptul de a contesta actele și măsurile luate în cursul urmăririi penale în cazul în care consideră că au încălcat interesele sale legitime. art. 278 art. 504 Orice persoană condamnată printr-o hotărâre definitivă are dreptul să primească de la stat o despăgubire pentru prejudiciul suferit dacă, în urma unei noi hotărâri a cauzei, instanța decide printr-o hotărâre definitivă a persoanei respective. Beneficiază, de asemenea, de dreptul la repararea prejudiciului suferit de orice persoană care, în cursul procesului penal, a suferit o privare sau o restricție ilegală a libertății sale. art. 505 Durata privării sau a restricționării libertății, precum și consecințele acestor măsuri asupra laiahului sau asupra familiei sale sunt luate în considerare la calcularea reparației. GRIFS 19. Invocând art. 6 alineatul (1) din Convenție, reclamantul denunță poziția Parchetului care se opune cererii sale de plată a sumei de 3 200 EUR pe motiv că aceasta a constituit obiectul infracțiunii de corupție și consideră că această poziție, aprobată de instanțele interne, a pus sub semnul întrebării concluziile de nesoluționare din 14 iulie 2004, aducând astfel atingere prezumției sale de nevinovăție 20. Citând art. 5 alineatul (1) și art. 5 din convenție, reclamantul susține că arestarea și detenția sa erau ilegale și se plânge și de valoarea sumei alocate pentru prejudiciul moral și de lipsa de despăgubiri pentru prejudiciul material 21. În conformitate cu articolele 6 și 8 din convenție, reclamantul se plânge de faptul că urmărirea penală excesivă ar fi adus atingere echității procedurii și vieții sale private. 22. Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1, acesta se plânge de respingerea cererii sale de plată a sumei de 3 200 EUR din care ar fi fost privat în mod arbitrar. Cu privire la motivul întemeiat pe presupusa nerecunoaștere a prezumției de nevinovăție 23. Curtea ia notă de faptul că, invocând art. 6 alineatul (1), reclamantul se plânge în principal de o lipsă de echitate a procedurii civile din cauza rejudecării nevinovăției sale stabilite de necultivarea din 14 iulie 2004. 24. În stadiul actual al dosarului, Curtea nu consideră în măsură să se pronunțe asupra admisibilității acestui litigiu și consideră necesară comunicarea acestei părți a cererii guvernului pârât în conformitate cu art. 54 alin. (2) lit. (b) din Regulamentul său de procedură. Cu privire la celelalte obiecții 25. În primul rând, Curtea ia notă de faptul că legalitatea detenției și problema despăgubirii au făcut obiectul unei proceduri în fața instanțelor interne, în cursul căreia reclamantul a avut posibilitatea de a-și apăra cauza și de a prezenta dovezile pe care le consideră relevante. La sfârșitul acestei proceduri, a primit 1 140 EUR pentru prejudiciul cauzat de cele patru zile de detenție ilegală. Această valoare n . nu este disproporționată în raport cu jurisprudența Curții în această privință (a se vedea, de exemplu, Konolos c. România, nr 26600/02, § 59, 7 februarie 2008 26). În ceea ce privește comunicarea cauzei, Curtea constată că cazul reclamantului a făcut obiectul mai multor articole în presa locală și națională. Cu toate acestea, aceste articole se mulțumeau cu o scurtă descriere a faptelor, fără a menționa eventualele declarații ale autorităților care ar fi adus atingere vieții private a reclamantului 27. Reamintind că, într-o societate democratică, este inevitabil să se facă comentarii de către jurnaliști cu privire la cazuri sensibile care, precum cea a reclamantului, se referă la acuzații de corupție, Curtea consideră că: în acest caz, articolele de presă nu pot fi interpretate ca aducând atingere echității procedurii, prezumției de nevinovăție sau respectării vieții private (a se vedea, mutatis mutandis, Viorel Burzo c. România, n 75109/01 și 12639/02, § 159 și următoarele., 30 iunie 2009). 28. În cele din urmă, în ceea ce privește plângerea referitoare la respingerea cererii de rambursare a sumei de 3 200 EUR reprezentând remunerarea pentru remunerarea pentru rejudecare efectuată, Curtea constată că această sumă a fost confiscată de Parchet la 16 iunie 2004 și restituită ulterior G.D. 29. Curtea consideră că reclamantul nu a epuizat căile de atac interne care i-au fost oferite pentru a obține restituirea acestei sume. El a solicitat Ministerului de Finanțe pentru daune materiale, deși acest minister nu a fost niciodată în posesia sumei. În plus, a omis să conteste măsura Parchetului în temeiul articolelor 275 și 278 din Codul de procedură penală ; în orice caz, în măsura în care suma în litigiu reprezenta remunerația datorată în temeiul executării unui contract, reclamantul ar fi trebuit să o solicite G.D., introducând o acțiune în răspundere civilă contractuală. 30. În concluzie, având în vedere toate elementele aflate în posesia sa și în măsura în care este competentă să cunoască afirmațiile formulate, Curtea nu a ridicat nicio aparență de încălcare a drepturilor și libertăților garantate de convenție sau de protocoalele sale. 31. În consecință, această parte a cererii trebuie respinsă în temeiul articolului 35 alineatul (1), 3 și 4 din convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, amână examinarea ui reclamantului întemeiat pe art. 6 alin. (2) din Convenție Declară cererea inadmisibilă pentru surplus. Marialena Tsirli Josep Casadevall Grefier Adjunct Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2014-10-21
0,98
ANTOHE c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 55857/07 Gheorghe Gabriel ANTOHE contre la Roumanie La Cour européenne des droits de l’homme (troisième section), siégeant le 21 octobre 2014 en une chambre composée de : Josep Casadevall, président, A
CtEDO 2012-10-23
0,95
GERHARDT-MĂNĂILĂ c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 16955/05 Ionel-George GERHARDT-MĂNĂILĂ contre la Roumanie La Cour européenne des droits de l’homme (troisième section), siégeant le 23 octobre 2012 en une Chambre composée de : Josep Casadevall, présid
CtEDO 2014-08-26
0,94
LUPEA c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 39368/05 Valer LUPEA contre la Roumanie La Cour européenne des droits de l’homme (troisième section), siégeant le 26 août 2014 en une chambre composée de : Josep Casadevall, président, Alvina Gyulumyan
CtEDO 2011-05-17
0,94
CONTOLORU c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION DÉCISION PARTIELLE SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 22386/04 présentée par Dumitru CONTOLORU contre la Roumanie La Cour européenne des droits de l’homme (troisième section), siégeant le 17 mai 2011 en une Chambre comp
CtEDO 2013-01-29
0,94
FONDATION UNIVERSITAIRE 'UNITEH' c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 31203/04 FONDATION UNIVERSITAIRE « UNITEH » contre la Roumanie La Cour européenne des droits de l’homme (troisième section), siégeant le 29 janvier 2013 en un comité composé de : Ján Šikuta, président,
Sursă