CASE OF TKACHEVY v. RUSSIA

Pentru a accepta propunerea Comitetului de Arhitectură din Moscova de a include ... clădirea situată la 9/12-1 Znamenka în proiectul unic de investiții de lucrări de construcție și reconstrucție la Znamenka. Pentru a ține seama de acordul investitorului – Tverskaya Finance B.V. – pentru a finanța clădirea și reconstrucția clădirilor… Pentru a adopta un acord că după reconstrucție ar împărți sediul nerezidențial la 9/12-1 Znamenka după cum urmează: 60% la Tverskaya Finanța B.V., 40% la Departamentul de Stat și Proprietate Municipală din Moscova. Pentru a ține seama de acordul investitorului de a finanța relocarea locatorilor și proprietarilor de la 9/12-1 Znamenka ... la proprietatea sau achiziționarea locurilor… 6.

Pentru a finaliza lucrările de construcție și reconstrucție în primul trimestru al 2006 ... Că Prefectul districtului administrativ central împreună cu Departamentul de Locație Municipală și Politica Locație a Guvernului Moscova ar trebui să formalizeze transformarea de 9/12-1 Znamenka în sedii nerezidențiale.”

Reclamanții s-au opus acestui proiect și, în mai 2003, au contestat decretul 373-PP într-o instanță. În august 2003, autoritățile au solicitat statului Enterprise Moszhilniiproekt, o agenție publică de anchetă, să prezinte un raport privind starea tehnică a clădirii. Cererea a fost exprimată ca „în executarea misiunii de către primul adjunct al prefectului Circuitului Administrativ Central al Moscovei cu privire la găsirea unei structuri periculoase”. Moszhilniiproekt a constatat că clădirea era sub amenințarea colapsului. În noiembrie 2003–Februarie 2004, Guvernul Moscova a oferit reclamanților să aleagă un apartament de înlocuire dintr-un apartament de patru camere de 149 m2 la 77 Udaltsova Street, un apartament de patru camere de 105 m2 la 12 Tverskaya Street, un apartament de cinci camere de 125 m2 la 9/6 Zamorenova Street, și un apartament de cinci camere de 112 m2 la 39/6 Dolgorukovskaya Street. Reclamanții au respins aceste oferte.

În aprilie 2004, Guvernul Moscova a clasificat clădirea ca o structură periculoasă și a ordonat transformarea în clădiri nerezidențiale (Decret 669-RP). În măsura în care este relevant, decretul 669-RP a citit după cum urmează: „Este comandat prin prezenta]: 1. Pentru clasificarea clădirii rezidențiale situate la 9/12-1 Znamenka ca o structură periculoasă și ulterior reconstruiți-o în clădiri nevivizive. În conformitate cu [Decretul 373-PP], investitorul este Tverskaya Finance B.V. 2.2. Tverskaya Finance B.V. este beneficiarul unei închirieri ... a parcelei de teren pentru reconstrucția și construcția complexului clădirilor, inclusiv 9/12-1 Znamenka. Pentru a stabili că rezidenții clădirii periculoase trebuie reinstalați în locații rezidențiale achiziționate la cheltuielile investitorului… Că Prefectul districtului administrativ central trebuie 7.1. Împreună cu Departamentul de Politică Locațională și Locație din Moscova reinstala rezidenții din clădirea periculoasă la cheltuielile investitorului și la imobilele dobândite de investitor în 2004… 7.4. Achiziționează costurile de transport legate de relocarea investitorului.”

În octombrie 2004, reclamanții au solicitat NPT Rekonstruktsia, o agenție privată de sondaj, să prezinte un raport alternativ privind starea tehnică a clădirii. Rekonstruktsia a constatat că clădirea era sigură și ar putea fi reparată fără reinstalarea rezidenților.

La 1 octombrie 2004, Curtea de District Tverskoy din Moscova a considerat legală decretul 373-PP deoarece, printre altele, clădirea era clasificată periculoasă. Curtea a scris: „[aplicanții] afirmă că decretul își transferă proprietățile la Tverskaya Finance B.V. Dar această afirmație este greșită deoarece Decretul doar acordă investitorului dreptul de a finanța lucrările de clădire, reconstrucția și restaurarea clădirilor, și de a dobândi ulterior o parte în aceste clădiri… Nu există nici un merit în argumentul [reclamanții] că clădirea lor aparține patrimoniului cultural, este un monument al istoriei și culturii și, prin urmare, nu poate fi reconstruit… [Reclamanții] nu au furnizat nici o dovadă că 9/12-1 Znamenka este în Registrul statului de patrimoniu cultural și monumente. [Reclamanții] consideră că clădirea lor nu este periculoasă și poate fi trăită în. Acest argument este respins de raportul de anchetă din august 2003 de Moszhilniiproekt ... și de [Decretul 669-RP]. [Reclamanții] consideră că nu au existat motive legale de transformare a clădirii lor în locuri neviziunile. Dar s-a demonstrat că reședința la 9/12-1 Znamenka a fost considerată periculoasă și inaptă pentru viața permanentă. Din acest motiv clădirea a fost transformată în imobile neviziunile… [Reclamanții] susține, de asemenea, că [Decretul 373-PP] violă drepturile lor de locuință și îi privește de apartamentul pe care îl dețin. Această afirmație este goală. În 12 ianuarie 2005, Curtea Orașului Moscova a susținut această hotărâre.

Finanța Tverskaya a cumpărat un apartament la 26 Krasnoprudnaya Street și a oferit-o reclamanților ca înlocuitor. Apartamentul a avut șase camere și a măsurat 131.1 m2. Reclamanții au respins această ofertă, în principal pentru că nu au vrut să schimbe vecinătatea și pentru că noul apartament a fost, în opinia lor, de o calitate mai rea. În august-decembrie 2004 Tverskaya Finance și guvernul Moscova a cerut o instanță să expulze reclamanții.

La 26 ianuarie 2005, Curtea de district Khamovnicheskiy din Moscova a evacuat reclamanții. Curtea a constatat, printre altele, că după reconstrucția clădirei ar fi fost folosită ca sedii nerezidențiale și că apartamentul de înlocuire a fost mai mare și mai drag. În ciuda obiecției reclamanților, instanța s-a bazat pe un raport de evaluare comandat de Tverskaya Finance care a evaluat Znamenka la RUB 7.556.856 și Krasnoprudnaya la RUB 10.311.148. Curtea a scris: „Deoarece apartamentul este [unica reședință a reclamanților], apartamentul de înlocuire ar trebui să fie de calitate egală. Curtea consideră că un apartament de înlocuire ... este de calitate egală dacă ... este situat în interiorul frontierelor aceluiași oraș și este de aceeași dimensiune sau mai mare. Curtea consideră că apartamentul la care reclamanții solicită să restabilească [ reclamanții] îndeplinește pe deplin aceste criterii. Este situat în cadrul frontierei administrative ale Moscovei, și chiar în același district unde locuiește acum familia [ reclamanților]. Apartamentul îndeplinește cerințele sanitar-tehnice și tehnice, este potrivit pentru viață și are toate conforturile. Dimensiunea și prețul sale depășesc apartamentul curent al [aplicanților]. Prin urmare, Curtea consideră că relocarea [aplicanților] la Krasnoprudnaya respectă nu numai drepturile și libertățile lor, ci și îmbunătățește condițiile de viață… Faptul că 9/12-1 Znamenka este destinată reconstruirii și nu poate demoli [prevenirea expulzării], deoarece ... în viitor, clădirea va fi folosită pentru scopuri neviitoare. Curtea ignoră argumentul [aplicanți] că relocarea va încălca drepturile de locuință și interesele copiilor lor care merg la o școală din apropiere și va fi incapabil de a călători pe metrou. La Krasnoprudnaya există, de asemenea, școli secundare pe care fiica [aplicanți] va putea participa. La 18 aprilie 2005, Curtea Orașului Moscova a susținut această hotărâre.

În iunie 2005, reclamanții s-au mutat la 26 Krasnoprudnaya Street.

În martie 2008, Guvernul Moscova a acordat întreaga clădire Znamenka către Finanța Tverskaya (Decret 221-PP). În măsura în care este relevant, Decretul 221-PP a citit după cum urmează: „În scopul finalizării proiectului de construcție a investițiilor, reconstrucției și restaurării clădirilor situate la 9/12 Znamenka ... se ordonă: 1. Pentru a prelungi pentru Tverskaya Finance B.V. termenul lucrărilor de construcție, reconstrucția și restaurarea clădirilor ... timp de cel puțin 18 luni ... fără sancțiuni. Pentru a ține seama de angajamentul Tverskaya Finance B.V. la ... 2.4. Realizarea lucrărilor de urgență și restaurarea și adaptarea completă a 9/12-1 Znamenka. Pentru a ține seama de faptul că ... 3.3. În cursul punerii în aplicare a proiectului de investiții investitorul a reinstalat rezidenții ... de la 9/12-1 Znamenka … Tverskaya Finance B.V. a primit drepturi de proprietate la 1.324.1 m2 de sedii la 9/12-1 Znamenka, inclusiv 764 m2 de sedii rezidențiale și 560.1 m2 de sedii nerezidențiale… Pentru a ține seama de acordul părților cu următoarele modificări ale distribuției proprietății la finalizarea proiectului: ... 6.2. În ceea ce privește a doua parte a proiectului, distribuirea contractuală a proprietăților între părți este următoarea: – 100% din 9/12-1 Znamenka ... se transferă la proprietatea investitorului.”

Potrivit reclamanților, clădirea a fost reconstruită într-o proprietate rezidențială premium. Potrivit Guvernului, construcția este încă în curs, iar clădirea va adăposti sediile comerciale și administrative.

Guvernul a bazat această declarație pe informații disponibile de pe site-ul web situat la http://znamenka9.ru. La examinarea cazului de către Curte, acest site arată că 9/12-1 Znamenka este un bloc de apartamente oferite pentru vânzare. Fostul apartament al reclamanților de la etajul al treilea pare să fi fost redus la un apartament de 85,8 m2 (marcat pe planul „Flat F”). Site-ul lăuda unicitatea și istoricitatea cartierului, citează poezie („ În octombrie 2003, primul reclamant a solicitat unei instanțe să ordone Moszhilniiproekt să pună la dispoziția raportului său de sondaj. Din 2003 până în 2006 diferite instanțe au refuzat de mai multe ori să examineze această cerere din cauza nerespectării formalităților tehnice ale reclamantului, a plătării unei taxe judiciare și a respectării competenței. La 27 aprilie 2006, Curtea de Oraș din Moscova a respins în cele din urmă cererea pentru că a avut ca scop descoperirea expozițiilor utilizate în celelalte litigii ale reclamantului și, prin urmare, nu a fost posibilă separarea procedurilor.

În ianuarie 2005, primul reclamant a solicitat Curtea de district Khamovnicheskiy să anuleze contractul dintre galerie, Tverskaya Finance, și Guvernul Moscova privind dezvoltarea Znamenka. La 25 aprilie 2006, Tribunalul Orașului Moscova a refuzat să examineze această cerere deoarece primul reclamant nu mai locuia în Znamenka și, prin urmare, nu a fost afectat personal de contract.

În temeiul articolului 35-3 din Constituție, nimeni nu poate fi privat de posesele sale, în afară de o decizie judiciară. Luarea obligatorie a proprietății pentru nevoile de stat este posibilă numai cu condiția unei rambursări preliminare echivalente.

În temeiul articolului 49-3 din Codul de locuințe din 1983 în vigoare la momentul material, în cazul în care o clădire care conține apartamente privatizate trebuia să fie demolată în conformitate cu legile aplicabile, autoritatea locală sau întreprinderea demolitoare a fost, cu consimțământul proprietăților eliberați, pentru a le oferi o reședință echivalentă sau alte compensații.

At the time of the events they owned a flat at 9/12–1 Znamenka Street in Moscow, in the neighbourhood of the Moscow State Art Gallery of the People’s Artist of the USSR Alexander Shilov. The flat had six rooms and measured 121.8 m². It was occupied by the applicants, their two minor children, and a mother-in-law.

In April 2001 the Moscow Government decided that for the purpose of the gallery’s reconstruction the applicants’ building was to be vacated and converted into non-residential premises (Decree 373-PP). The development and resettlement of the residents were to be financed by Tverskaya Finance B.V., a private Dutch company. Upon the project’s completion, 60% of the building was to go to Tverskaya Finance, and 40% to the Moscow Government. Insofar as relevant, Decree 373-PP read as follows: “For the purpose of an all-inclusive reconstruction of the territory adjacent to the [Gallery] and in accordance with the developed architectural planning concept, the Government of Moscow decrees: 1. To accept the proposal of the Moscow Committee of Architecture to include ... the building located at 9/12–1 Znamenka into the single investment project of building and reconstruction works at Znamenka. 2. To take into account the agreement of the investor – Tverskaya Finance B.V. – to finance the building and reconstruction of the buildings… 4. To adopt an agreement that after the reconstruction would divide the non-residential premises at 9/12–1 Znamenka as follows: 60% to Tverskaya Finance B.V., 40% to the Department of State and Municipal Property of Moscow. 5. To take into account the investor’s agreement to finance the resettlement of tenants and owners from 9/12–1 Znamenka ... to own or acquired premises… 6.2. To complete the building and reconstruction works in the first quarter of 2006…

That the Prefect of the Central Administrative District together with the Department of Municipal Housing and Housing Policy of the Moscow Government should formalise the conversion of 9/12–1 Znamenka into non-residential premises.” 7. The applicants opposed this project and in May 2003 they challenged Decree 373-PP in a court. 8. In August 2003 the authorities requested the State Enterprise Moszhilniiproekt, a public surveying agency, to deliver a report on the building’s technical condition. The request was phrased to be “in execution of the assignment by the First Deputy of the prefect of the Central Administrative Circuit of Moscow on the subject of finding [the building] a dangerous structure”. Moszhilniiproekt found that the building was under the threat of collapse.

In November 2003–February 2004 the Moscow Government offered the applicants to choose a replacement flat from a four-room flat of 149 m² at 77 Udaltsova Street, a four-room flat of 105 m² at 12 Tverskaya Street, a five-room flat of 125 m² at 9/6 Zamorenova Street, and a five-room flat of 112 m² at 39/6 Dolgorukovskaya Street. The applicants rejected these offers.

In April 2004 the Moscow Government classified the building as a dangerous structure and ordered its conversion into non-residential premises (Decree 669-RP). Insofar as relevant, Decree 669-RP read as follows: “[It is hereby ordered]: 1. To classify the residential building located at 9/12–1 Znamenka as a dangerous structure and subsequently rebuild it into non-living premises. 2. To take into account that 2.1. In accordance with [Decree 373-PP] the investor is Tverskaya Finance B.V. 2.2. Tverskaya Finance B.V. is the beneficiary of a lease ... of the land plot for the reconstruction and building of the complex of the buildings including 9/12–1 Znamenka. 3. To establish that the residents of the dangerous building are to be resettled to residential premises acquired at the investor’s expense… 7. That the Prefect of the Central Administrative District shall 7.1. Together with the Department of Housing Policy and Housing Stock of Moscow resettle the residents from the dangerous building at the investor’s expense and to the premises acquired by the investor in 2004… 7.4. Charge the transportation costs related to the resettlement to the investor.”

In October 2004 the applicants requested NPTs Rekonstruktsia, a private surveying agency, to deliver an alternative report on the building’s technical condition. Rekonstruktsia found that the building was safe and could be repaired without resettling the residents.

On 1 October 2004 the Tverskoy District Court of Moscow found Decree 373-PP lawful because, among other things, the building had been classified dangerous. The court wrote: “The [applicants] affirm that the Decree transfers their property to Tverskaya Finance B.V. But this affirmation is wrong because the Decree merely grants to the investor the right to finance the building works, reconstruction, and restoration of the buildings, and to subsequently acquire a part in those buildings… There is no merit either in [the applicants’] argument that their building belongs to the cultural heritage, is a monument of history and culture, and hence cannot be reconstructed… [The applicants] have provided no evidence that 9/12–1 Znamenka is in the State Register of cultural heritage and monuments. [The applicants] consider that their building is not dangerous and can be lived in. This argument is belied by the survey report of August 2003 by Moszhilniiproekt ... and by [Decree 669-RP]. [The applicants] consider that there had been no legal grounds for the conversion of their building into non-living premises. But it has been shown that the residence at 9/12–1 Znamenka has been found dangerous and unfit for permanent living. It is for this reason that the building has been converted into non-living premises… [The applicants] also claim that [Decree 373-PP] violates their housing rights and deprives them of the flat they own. This claim is hollow. It is belied by the contents of the case file and, in the first place, by the Decree itself, because it contains no clause on dispossession.” On 12 January 2005 the Moscow City Court upheld that judgment.

Tverskaya Finance bought a flat at 26 Krasnoprudnaya Street and offered it to the applicants as replacement. The flat had six rooms and measured 131.1 m². The applicants rejected this offer, mainly because they did not wish to change the neighbourhood and because the new flat was, in their view, of a worse quality. In August–December 2004 Tverskaya Finance and the Moscow Government asked a court to evict the applicants.

On 26 January 2005 the Khamovnicheskiy District Court of Moscow evicted the applicants. The court found, among other things, that after the reconstruction the building would be used as non-residential premises, and that the replacement flat was larger and dearer. Despite the applicants’ objection, the court relied on a valuation report commissioned by Tverskaya Finance that evaluated Znamenka at RUB 7,556,856 and Krasnoprudnaya at RUB 10,311,148. The court wrote: “As the flat is [the applicants’] only residence, the replacement flat should be of equal quality. The court considers that a replacement flat ... is of equal quality if ... it is located within the borders of the same town and is of the same size or larger. The court considers that the flat to which the plaintiffs are asking to resettle [the applicants] meets these criteria fully. It is located within Moscow’s administrative border, and even in the same district where [the applicants’] family lives now. The flat meets sanitary and technical requirements, is fit for living, and has all comforts. Its size and price exceed the [applicants’] current flat. The court considers therefore that the [applicants’] resettlement to Krasnoprudnaya not only respects their rights and freedoms but also improves their living conditions… The fact that 9/12–1 Znamenka is destined to be rebuilt and not demolished cannot [prevent the eviction], because ... in future the building will be used for non-living purposes. The court ignores the [applicants’] argument that the resettlement will infringe the housing rights and interests of their children who go to a nearby school and will be unable to commute on the metro. At Krasnoprudnaya there are also secondary schools that the [applicants’] daughter will be able to attend. As to the son’s having to commute on the metro, the evidence submitted shows no medical contra-indications to it.” On 18 April 2005 the Moscow City Court upheld that judgment.

In June 2005 the applicants moved to 26 Krasnoprudnaya Street.

In March 2008 the Moscow Government granted the whole of the Znamenka building to Tverskaya Finance (Decree 221-PP). Insofar as relevant, Decree 221-PP read as follows: “For the purpose of the completion of the implementation of the investment building project, reconstruction and restoration of the buildings located at 9/12 Znamenka ... it is hereby ordered: 1. To extend for Tverskaya Finance B.V. the term of the building works, reconstruction and restoration of the buildings ... for not more than 18 months ... without penalties. 2. To take into account the pledge of Tverskaya Finance B.V. to ... 2.4. Carry out emergency works and full restoration and adaptation of 9/12–1 Znamenka. 3. To take into account the fact that ... 3.3. In the course of the implementation of the investment project the investor has resettled the residents ... from 9/12–1 Znamenka… Tverskaya Finance B.V. has received property rights to 1,324.1 m² of premises at 9/12–1 Znamenka, including 764 m² of residential premises and 560.1 m² of non-residential premises… 6. To take into account the parties’ agreement to the following changes in the distribution of the property upon the project’s completion: ... 6.2. As regards the second part of the project the contractual distribution of property between the parties shall be as follows: – 100% of 9/12–1 Znamenka ... shall be transferred to the investor’s property.”

According to the applicants, the building has been rebuilt into a premium residential property. According to the Government, the construction is still underway, and the building will house commercial and administrative premises.

The Government based this statement on information available from the website located at http://znamenka9.ru. At the time of the Court’s examination of the case, that website shows that 9/12–1 Znamenka is a block of flats offered for sale. The applicants’ former flat on the third floor appears to have been reduced to a flat of 85.8 m² (marked on the plan as “Flat F”). The website lauds the uniqueness and historicity of the neighbourhood, quotes poetry (“Неподражаемой России незаменимая земля” – “Inimitable Russia’s irreplaceable land”), and extols the sights of the nearby Cathedral of Christ the Saviour, Kremlin, Pashkov House, and Zamoskvorechye.

In October 2003 the first applicant requested a court to order Moszhilniiproekt to make available its survey report. From 2003 to 2006 different courts several times refused to examine this request due to the applicant’s failure to comply with technical formalities, to pay a court fee, and to respect jurisdiction. On 27 April 2006 the Moscow City Court finally rejected the request because it was aimed at discovery of exhibits used in the applicant’s other litigation and hence was not amenable to separate proceedings.

In January 2005 the first applicant requested the Khamovnicheskiy District Court to invalidate the contract between the gallery, Tverskaya Finance, and the Moscow Government concerning the Znamenka development. On 25 April 2006 the Moscow City Court refused to examine that request because the first applicant no longer lived in Znamenka and hence was not personally affected by the contract.

Under section 35-3 of the Constitution, nobody can be deprived of his possessions save by a judicial decision. The compulsory taking of property for State needs is possible only on condition of an equivalent preliminary reimbursement.

Under section 49-3 of the Housing Code of 1983 in force at the material time, if a building containing privatised flats was to be demolished pursuant to applicable laws, the local authority or the demolishing enterprise was, with the evicted owners’ consent, to provide them with an equivalent residence or other compensation.