- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 16 mai 2024
- Stat pârât
- ROU
- Articole
- Articolul 3
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 3
Dobre împotriva României
Traducere în română Auto
CAUZA CAUZA DE DOBRE v. ROMANIA (Aplicația nr. 27381/17) JUGUL STREASBOURG 16 mai 2024 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Dobre v. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A patra secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Branko Lubarda , Președintele Anne Louise Bormann, Sebastian Rădulețu , judecători și Viktoriya Maradudina, Acting Secretarul adjunct al secțiunii, deliberat în particular la 18 aprilie 2024, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat într-o cerere împotriva României depusă la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) la 24 aprilie 2017. Guvernul României („Guvernul”) a fost anunțat de cerere.
FACTE Detaliile reclamantului și informațiile relevante pentru cerere sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamantul s-a plâns de condițiile inadecvate de detenție în anumite locații de detenție din România. A fost încarcerat pe parcursul a două perioade: (i) de la 28 decembrie 2014 la 30 mai 2018; și (ii) de la 22 iulie 2019 la 17 august 2021. Reclamantul s-a plâns de condițiile inadecvate ale detenției sale și s-a bazat pe art. 3 din Convenție. Guvernul a susținut că reclamantul nu a scăpat de remediile eficace disponibile pentru plângerea privind condițiile inadecvate ale detenției sale, deoarece o acțiune în tort constituie un remediu eficace pentru plângeri similare cu cele ale reclamantului, permițându-i să aibă recunoscută încălcarea Convenției, fie explicit, fie în substanță, și să primească compensații adecvate și suficiente la nivel intern, și a invitat Curtea să declare această cerere inadmisibilă.
Curtea reamintește că în Polgar v. România , nr. 39412/19 §§ 94-96, 20 Iulie 2021, statul membru a susținut că o acțiune din tort, bazată pe articolele 1349 și 1357 din Codul Civil român, interpretată în mod constant de către instanțe naționale, a reprezentat din 13 ianuarie 2021 un remediu eficace pentru persoanele care au considerat că au fost supuse unor condiții de detenție inadecvate și care nu mai sunt ținute în condiții care erau Se pare că este contrar Convenției (a se vedea, de asemenea, Vlad v. România (dec.), nr. 122/17, §§ 30-33, 15 noiembrie 2022). Curtea constată că reclamantul a fost eliberat din prima sa detenție la 30 mai 2018, adică, înainte de a fi fost considerată ca fiind un remediu eficace (a se vedea mutatis mutandis, Polgar, § 96 și Vlad) Prin urmare, Curtea respinge obiecția Guvernului cu privire la neepuizarea recourslor interne și constată că reclamantul nu dispune de un remediu intern eficace pentru reclamațiile sale referitoare la prima sa detenție din 28 decembrie 2014 până la 30 mai 2018. Curtea constată, de asemenea, că reclamantul a fost eliberat din a doua sa detenție la 17 august 2021, adică după ce a fost considerată că acțiunea de tort reprezintă un remediu eficace (a se vedea mai sus).
Prin urmare, Curtea acceptă obiecția Guvernului și constată că plângerea reclamantului legată de a doua sa detenție, de la 22 iulie 2019 la 17 august 2021, trebuie respinsă pentru neepuizare a căilor de recurs interne.
10. De asemenea, Guvernul a formulat o obiecție preliminară cu privire la pierderea statutului de victimă de către solicitant, deoarece i s-a acordat o soluție adecvată bazată pe Legea nr. 169/2017 de modificare și completare a Legii nr. 254/2013 privind executarea condamnărilor pentru perioada de detenției între 28 decembrie 2014 și 30 mai 2018. 11. Curtea constată că remediul intern introdus în ceea ce privește condițiile inadecvate de detenție în România și aplicabile până în decembrie 2019 a fost considerat eficace în cazul Dîrjan și Ștefan v. România (dec.), nr. 14224/15 și 50977/15, §§ 23-33, 15 aprilie 2020. 12. În ceea ce privește detenția reclamantului de la 28 decembrie 2014 la 30 decembrie 2014. Mai 2018, având în vedere tot materialul în posesia sa, Curtea constată că acest remediu a fost disponibil pentru el, iar el a beneficiat, într-adevăr, de o reparație adecvată pentru condițiile în timpul perioadelor specifice de detenție indicate în coloana nr. 6 a tabelului adăugat.
Prin urmare, Curtea acceptă obiecția Guvernului și constată că această parte a cererii (pentru detalii suplimentare, a se vedea tabelul anexat) este incompatibilă ratione personae cu dispozițiile Convenției și trebuie declarată inadmisibilă în conformitate cu art. 35 §§§ 3 litera (a) și cu art. 4 din Convenția. 13. În ceea ce privește perioada rămasă de detenție a reclamantului, a căror detalii sunt indicate în coloana nr. 3 a tabelului anexat, Curtea constată că reclamantul a fost reținut în condiții proaste.
Curtea se referă la principiile stabilite în jurisprudența sa privind condițiile inadecvate de detenție (a se vedea, de exemplu, Muršić c. Croația [GC], nr. 7334/13, §§§§13, 101, CEDO 2016). Reafirmă, în special, că o lipsă gravă de spațiu într-o celulă de închisoare cântărește în mare măsură ca factor care trebuie luat în considerare în scopul stabilirii dacă condițiile de detenție descrise sunt „degradante” din punctul de vedere al articolului 3 și pot dezvălui o încălcare, atât singură, cât și luată împreună cu alte deficiențe (a se vedea Muršić , citat mai sus §§ 122-41 , și Ananyev și alții c. Rusia , nos 42525/07 și 60800/08 §§ 149 59, 10 ianuarie 2012 . 14. În cazul principal al Rezmiveș și alții c. România , nos 61467/12 și altele 3 , 25 aprilie 2017 , Curtea a constatat deja o încălcare în ceea ce privește chestiuni similare cu cele din acest caz.
15. Având în vedere toate informațiile prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri. Având în vedere jurisprudența sa pe această temă, Curtea consideră că, în cazul instant, condițiile de detenție ale reclamantului în timpul perioadei indicate în coloana nr. Prin urmare, această plângere este admisibilă și dezvăluie o încălcare a art. 3 din Convenție. APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEI 17. Respectând a fi avută în funcție de documentele în posesia sa și jurisprudența sa (a se vedea, în special, Rezmiveș și altele, menționate mai sus), Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumei indicate în tabelul adăugat.
Pentru aceste motive, TRIBUNALUL, UNANIMOUS, declară plângerea privind condițiile de detenție inadecvate, pentru perioada indicată în tabelul adăugat, admisibilă și restul cererii inadmisibilă; deține că a existat o încălcare a articolului 3 din Convenție privind condițiile de detenție inadecvate în timpul perioadei indicate în tabelul adăugat; (a) că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, suma indicată în tabelul adăugat, care urmează să fie convertită în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data decontare; (b) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe valoarea de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale.
Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 16 mai 2024, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. Branko Lubarda Președintele Adjunct Registrul interimar APENDIX Solicitarea depunerii de plângeri în temeiul articolului 3 din Convenție (condiții neadecvate de detenție) Cerere nr. Data introducerii Denumirea reclamantului Anul nașterii Facilității de începere și încheiere Durata Sq.
m per detenuat Claimări specifice acordate (în zile) în temeiul perioadei totale calculate de autoritățile naționale Sumele acordate pentru prejudiciu material și moral și costurile și cheltuielile per reclamant (în euro) [1] 27381/17 24/04/2017 Ionel DOBRE 1985 Giurgiu Prizon 26/10/2016 până la 03/02/2017 3 luni (s) și 9 zile (s) lipsa aerului proaspăt, a celulelor murdare sau murdare, infestarea celulelor cu insecte/ rozătoare, a temperaturii inadecvate, a accesului sau a accesului limitat la apă caldă, a lipsei sau a accesului limitat la activitățile de recreere sau de educație 204 zile în compensare pentru perioade petrecute în condiții inadecvate între 28/12/2014 și 30/05/2018 (cu excepția perioadei menționate în coloana nr. 3) 1000 [1] În plus, orice taxă care poate fi taxabilă reclamantului.
FOURTH SECTION
CASE OF DOBRE v. ROMANIA (Application no. 27381/17) JUDGMENT STRASBOURG 16 May 2024 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Dobre v. Romania, The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting as a Committee composed of: Branko Lubarda , President , Anne Louise Bormann, Sebastian Rădulețu , judges , and Viktoriya Maradudina, Acting Deputy Section Registrar, Having deliberated in private on 18 April 2024, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in an application against Romania lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on 24 April 2017.
The Romanian Government (“the Government”) were given notice of the application. THE FACTS
The applicant’s details and information relevant to the application are set out in the appended table.
The applicant complained of the inadequate conditions of his detention in certain detention facilities in Romania. He was incarcerated during two periods: (i) from 28 December 2014 to 30 May 2018; and (ii) from 22 July 2019 to 17 August 2021. THE LAW
ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 3 OF THE CONVENTION
5. The applicant complained of the inadequate conditions of his detention. He relied on Article 3 of the Convention.
The Government argued that the applicant had failed to exhaust the available effective remedies for the complaint about the inadequate conditions of his detention, as an action in tort was an effective remedy for grievances similar to those of the applicant, allowing him to have the violation of the Convention acknowledged, either explicitly or in substance, and to receive adequate and sufficient compensation at the domestic level, and invited the Court to declare this application inadmissible.
The Court recalls that in Polgar v. Romania , no. 39412/19, §§ 94-96, 20 July 2021, it held that an action in tort, based on Articles 1349 and 1357 of the Romanian Civil Code, as interpreted consistently by the national courts, had represented since 13 January 2021 an effective remedy for individuals who considered that they had been subjected to inadequate conditions of detention and who were no longer held in conditions that were allegedly contrary to the Convention (see also Vlad v. Romania , (dec.), no. 122/17, §§ 30-33, 15 November 2022).
The Court notes that the applicant was released from his first detention on 30 May 2018, i.e., before the tort action had been considered as representing an effective remedy (see, mutatis mutandis, Polgar , § 96 and Vlad , § 23, both cited above). Therefore, the Court dismisses the Government’s objection as to the non-exhaustion of domestic remedies and finds that the applicant did not have at his disposal an effective domestic remedy for his grievances regarding his first detention from 28 December 2014 to 30 May 2018.
The Court further notes that the applicant was released from his second detention on 17 August 2021, that is after the tort action had been considered as representing an effective remedy (see above). Therefore, the Court accepts the Government’s objection and finds that the applicant’s complaint related to his second detention from 22 July 2019 to 17 August 2021 must be dismissed for failure to exhaust domestic remedies.
The Government also raised a preliminary objection concerning the loss of the victim status by the applicant because he had been afforded adequate redress based on Law no. 169/2017 amending and completing Law no. 254/2013 on the execution of sentences for the period of detention from 28 December 2014 to 30 May 2018.
The Court notes that the domestic remedy introduced in respect of the inadequate conditions of detention in Romania and applicable until December 2019 was held to be an effective one in the case of Dîrjan and Ștefan v. Romania (dec.), nos. 14224/15 and 50977/15, §§ 23-33, 15 April 2020.
As regards the applicant’s detention from 28 December 2014 to 30 May 2018, in the light of all the material in its possession, the Court finds that this remedy was available to him, and he was, indeed, afforded adequate redress for the conditions during specific periods of detention indicated in column no. 6 of the appended table. Therefore, the Court accepts the Government’s objection and finds that this part of the application (for further details see the appended table) is incompatible ratione personae with the provisions of the Convention and must be declared inadmissible in accordance with Article 35 §§ 3 (a) and 4 of the Convention.
Turning to the remaining period of the applicant’s detention the details of which are indicated in column no. 3 of the appended table, the Court notes that the applicant was kept in detention in poor conditions. The Court refers to the principles established in its case ‑ law regarding inadequate conditions of detention (see, for instance, Muršić v. Croatia [GC], no. 7334/13, §§ 96 ‑ 101, ECHR 2016). It reiterates in particular that a serious lack of space in a prison cell weighs heavily as a factor to be taken into account for the purpose of establishing whether the detention conditions described are “degrading” from the point of view of Article 3 and may disclose a violation, both alone or taken together with other shortcomings (see Muršić , cited above, §§ 122-41, and Ananyev and Others v. Russia , nos. 42525/07 and 60800/08, §§ 149 ‑ 59, 10 January 2012).
In the leading case of Rezmiveș and Others v. Romania, nos. 61467/12 and 3 others, 25 April 2017, the Court already found a violation in respect of issues similar to those in the present case.
Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the applicant’s conditions of detention during the period indicated in column no. 3 of the appended table were inadequate.
This complaint is therefore admissible and discloses a breach of Article 3 of the Convention.
APPLICATION OF ARTICLE 41 OF THE CONVENTION
17. Regard being had to the documents in its possession and to its case ‑ law (see, in particular, Rezmiveș and Others , cited above), the Court considers it reasonable to award the sum indicated in the appended table.
FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY, Declares the complaint concerning the inadequate conditions of detention, for the period indicated in the appended table, admissible, and the remainder of the application inadmissible; Holds that there has been a breach of Article 3 of the Convention concerning the inadequate conditions of detention during the period indicated in the appended table; Holds (a) that the respondent State is to pay the applicant, within three months, the amount indicated in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement; (b) that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.
Done in English, and notified in writing on 16 May 2024, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Viktoriya Maradudina Branko Lubarda Acting Deputy Registrar President APPENDIX Application raising complaints under Article 3 of the Convention (inadequate conditions of detention) Application no. Date of introduction Applicant’s name Year of birth Facility Start and end date Duration Sq.
m per inmate Specific grievances Domestic compensation awarded (in days) based on total period calculated by national authorities Amount awarded for pecuniary and non-pecuniary damage and costs and expenses per applicant (in euros) [1] 27381/17 24/04/2017 Ionel DOBRE 1985 Giurgiu Prison 26/10/2016 to 03/02/2017 3 month(s) and 9 day(s) - lack of fresh air, mouldy or dirty cell, infestation of cell with insects/ rodents, inadequate temperature, no or restricted access to warm water, lack of or restricted access to leisure or educational activities 204 days in compensation for periods spent in inadequate conditions from 28/12/2014 to 30/05/2018 (except for the period mentioned in column no. 3) 1,000 [1] Plus any tax that may be chargeable to the applicant.