MURADOV v. AZERBAIJAN

PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 4358/09 Rafail MURADOV împotriva Azerbaidjanului depusă la 6 ianuarie 2009 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Rafail Muradov, este un național azerbaidjan născut în 1984 și locuiește în Baku. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl Khankishiyev, avocat practicant în Azerbaidjan. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. La 11 februarie 2008, la ora 9:00, reclamantul și alte două persoane (M.M. și E.H.) au fost prinși în actul de a comite furt și arestat de ofițeri ai Oficiului de Poliție din districtul Absheron din orașul Kirdalan. Ei au fost ținuți în custodie de poliție la centrul de detenție al Oficiului de Poliție din districtul Absheron. Potrivit reclamantului, înregistrarea detenției sale ca suspect ( tutma protokolu ) a fost elaborată doar la 13 februarie 2008. La 14 februarie 2008, reclamantul a fost acuzat oficial în temeiul articolului 177.2.1 din Codul Penal. În acest moment, reclamantul a renunțat la dreptul de a fi reprezentat de un avocat și a exprimat dorința de a se apăra. În aceeași zi, 14 februarie 2008, reclamantul a fost dus la Curtea de district Absheron, care a ordonat detenția anterioară pentru o perioadă de două luni, care urmează să fie calculată începând cu 13 februarie 2008. În cursul anchetei, s-a stabilit că s-a instituit deja o anchetă penală împotriva unuia dintre presupusii complici ai reclamantului, M.M., în legătură cu infracțiunea neasociată de dezertare din unitatea sa armată. La 30 martie 2008, cazul penal împotriva reclamantului, M.M. și E.H. a fost alăturat la cazul penal anterior împotriva M.M. Acest caz penal comun a fost transferat în cele din urmă la Procurorul Militar din Sumgayit. La 11 aprilie 2008, Curtea de district Absheron a prelungit perioada de detenție anterioară reclamantului cu o lună (până la 13 mai 2008). La 23 aprilie 2008, procurorul relevant a prelungit perioada de anchetă până la 27 iunie 2008. Se pare că, la o dată neespecificată, reclamantul a solicitat să fie reprezentat de un avocat. Prin decizia unui investigator din 6 mai 2008, reclamantul a fost furnizat un avocat desemnat de stat. În aceeași zi, 6 mai 2008, în urma unei cereri acuzate, Curtea Militară Sumgayit a prelungit detenția anterioară a reclamantului cu încă două luni (până la 13 iulie 2008). Audierea a avut loc în absența reclamantului și a avocatului său. La 19 mai 2008, avocatul reclamantului a depus o cerere la Curtea Militară Sumgayit, solicitând înlocuirea măsurii preventive de detenție prin măsura mai puțin restrictivă de arestare la domiciliu. Printre altele, el se plângea că ordinul de prelungire din 6 mai 2008 a fost luată în absența reclamantului și a însuși, că instanța nu a considerat circumstanțele personale ale reclamantului, ceea ce a făcut improbabil că ar fi fost absonat și că procedurile preliminare au fost întârziate în mod nejustificat, deoarece ancheta privind infracțiunile penale presupuse comise de reclamant a fost deja încheiată, făcând din nejustificarea continuării sa detenție. La 27 mai 2008, Curtea Militară Sumgayit a respins această cerere, menționând că anchetatorii lucrează la colectarea noilor dovezi și că există un risc că, dacă ar fi eliberat din detenție și arestat în domiciliu, reclamantul ar putea împiedica colectarea de noi dovezi, absoarbe sau comite o altă infracțiune penală. Avocatul reclamantului a făcut apel. Inițial, recursul nu a fost admis ca fiind depus în afara termenului respectiv, ci în cele din urmă a fost acceptat pentru examinare. La 24 iunie 2008, Curtea de Apel Sumgayit a susținut decizia Curții Militare Sumgayit din 27 mai 2008. Până la sfârșitul lunii iunie 2008, investigația a fost finalizată și cazul a fost transmis Curții Militare Sumgayit pentru proces. În audierea preliminară din 25 iunie 2008, Curtea Militară Sumgayit a respins cererea reclamantului de eliberare și a autorizat detenția sa continuată în așteptarea procesului. Prin hotărârea din 22 iulie 2008, Curtea Militară Sumgayit a condamnat reclamantul ca fiind acuzat. Având în vedere faptul că el a petrecut deja peste cinci luni în detenție, instanța a condamnat reclamantul la o amendă de 500 de manaturi azerbaiyane și a ordonat eliberarea imediată. În baza articolului 5 din Convenție, reclamantul se plânge că, în perioada 11-13 februarie 2008, detenția sa nu a fost „legală”, deoarece a fost reținută fără niciun dosar oficial în acest sens, și că a fost adus în fața unui judecător după expirarea maximului de patruzeci de ani Perioada de opt ore permisă de lege pentru deținerea unei persoane în detenție fără o autorizație judiciară. El se plânge, de asemenea, că detenția anterioară a fost irazonabilă și că, în ordinele lor de prelungire relevante și deciziile de respingere a cererilor sale de eliberare, instanțele interne nu au oferit motive relevante și suficiente pentru a justifica detenția sa continuată. Având în vedere art. 6 din Convenție, reclamantul se plânge că, în ciuda faptului că a fost furnizat un avocat desemnat de stat, audierea Curții de District Sumgayit din 6 mai 2008 privind prelungirea detenției anterioare a acestuia s-a desfășurat în absența sa și a avocatului său. El plânge, de asemenea, că procedura de revizuire a reținutului său continuu a fost ineficientă deoarece instanța a întârziat ilegal examinarea cererii sale de înlocuire a detenției cu arestarea domiciliară. Întrebări către părți A epuizat reclamantul toate căile de recurs interne eficace în legătură cu fiecare dintre plângerile sale, conform articolului 35 § 1 din Convenție? Reclamantul a apelat împotriva hotărârilor Curții de District Absheron din 14 februarie și 11 aprilie 2008 și a hotărârii Curții Militare Sumgayit din 6 mai 2008? Dacă este cazul, părțile sunt invitate să prezinte copii ale acestor apeluri sau orice alte apeluri, precum și copii ale deciziilor relevante ale instanțelor de apel luate în legătură cu aceste apeluri. Părțile sunt în continuare solicitate să prezinte copii ale (a) înregistrarea detenției reclamantului ca suspect (tutma protokolu ); (b) toate deciziile de procedură ale autorităților judiciare referitoare la cauza penală a reclamantului (cum ar fi deciziile privind acuzarea reclamantului cu o infracțiune penală, judecător de cazuri penale, etc.); (c) hotărârile Tribunalului de district Absheron din 14 februarie și 11 aprilie 2008; (d) apelul reclamantului împotriva hotărârii Curții Militare Sumgayit din 27 mai 2008; (e) hotărârea Curții Militare Sumgayit din 22 iulie 2008; și (f) orice altă hotărâre judiciară care nu a fost prezentată anterior Curții. În perioada cuprinsă între 11 și 14 februarie 2008, reclamantul a fost privat de libertate în încălcarea articolului 5 § 1 din Convenție? În special, la care dată și la ce oră a fost arestat reclamantul, și la ce oră a fost adus la 14 februarie 2008 în fața judecătorului Tribunalului districtual Absheron? Durata detenției anterioare a reclamantului a fost încălcată de cerința de „tempă rezonabilă” a articolului 5 § 3 din Convenție? A fost procedura prin care reclamantul a încercat să pună la încercare licența detenției anterioare în conformitate cu art. 5 § 4 din Convenția?

FIRST SECTION

Application no. 4358/09

Rafail MURADOV

against

Azerbaijan

lodged on 6 January 2009

STATEMENT OF FACTS

THE FACTS

The applicant, Mr Rafail Muradov, is an Azerbaijani national who was born in 1984 and lives in Baku. He was represented before the Court by Mr

Y.

Khankishiyev, a lawyer practising in Azerbaijan.

A.

The circumstances of the case

The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows.

At around 9 p.m. on 11 February 2008 the applicant and two other people (M.M. and E.H.) were caught in the act of committing theft and arrested by officers of the Absheron District Police Office in the town of Khirdalan. They were held in police custody at the detention facility of the Absheron District Police Office.

According to the applicant, the record of his detention as a suspect (

tutma protokolu

) was only drawn up on 13 February 2008.

On 14 February 2008 the applicant was formally charged under Article

177.2.1 of the Criminal Code. At this time, the applicant waived his right to be represented by a lawyer and expressed the wish to defend himself.

On the same day, 14 February 2008, the applicant was taken to the Absheron District Court, which ordered his pre-trial detention for a period of two months, to be calculated from 13 February 2008.

During the investigation, it was determined that there had already been a criminal investigation instituted against one of the applicant’s alleged accomplices, M.M., in connection with the unrelated offence of desertion from his army unit. On 30 March 2008 the criminal case against the applicant, M.M. and E.H. was joined to the earlier criminal case against M.M. This joint criminal case was ultimately transferred to the Sumgayit City Military Prosecutor’s Office.

On 11 April 2008 the Absheron District Court extended the period of the applicant’s pre-trial detention by one month (until 13 May 2008).

On 23 April 2008 the relevant prosecutor extended the investigation period until 27 June 2008.

It appears that, on an unspecified date, the applicant requested to be represented by a lawyer. By an investigator’s decision of 6 May 2008 the applicant was provided with a State-appointed lawyer.

On the same day, 6 May 2008, following a request by the prosecution, the Sumgayit Military Court extended the applicant’s pre-trial detention by another two months (until 13 July 2008). The hearing was held in the absence of the applicant and his lawyer.

On 19 May 2008 the applicant’s lawyer lodged an application with the Sumgayit Military Court, requesting that the preventive measure of detention be substituted by the less restrictive measure of house arrest. Among other things, he complained that the extension order of 6 May 2008 had been taken in the absence of the applicant and himself, that the court had not considered the applicant’s personal circumstances, which made it unlikely that he would abscond, and that the pre-trial proceedings had been unreasonably delayed as the investigation in respect of the criminal offence allegedly committed by the applicant had already been completed, making his continued detention unjustified.

On 27 May 2008 the Sumgayit Military Court rejected this application, noting that the investigators were working on collecting new evidence and that there was a risk that, if released from detention and placed under house arrest, the applicant could hinder the collection of new evidence, abscond or commit another criminal offence.

The applicant’s lawyer appealed. Initially, the appeal was not admitted as having been lodged outside the relevant time-limit, but ultimately it was accepted for examination.

On 24 June 2008 the Sumgayit Court of Appeal upheld the Sumgayit Military Court’s decision of 27 May 2008.

By the end of June 2008, the investigation had been completed and the case was forwarded to the Sumgayit Military Court for trial.

At its preliminary hearing on 25 June 2008 the Sumgayit Military Court rejected the applicant’s request for release and authorised his continued detention pending trial.

By a judgment of 22 July 2008 the Sumgayit Military Court convicted the applicant as charged. Taking into account the fact that he had already spent more than five months in detention, the court sentenced the applicant to a fine of 500 Azerbaijani manats and ordered his immediate release.

COMPLAINTS

1.

Relying on Article 5 of the Convention, the applicant complains that, during the period from 11 to 13 February 2008, his detention was not “lawful”, as he was detained without any formal record to that effect, and that he was brought before a judge after the expiry of the maximum forty

‑

eight hour period allowed by law for holding a person in detention without a judicial authorisation. He also complains that his pre-trial detention was unreasonably long and that, in their relevant extension orders and the decisions rejecting his requests for release, the domestic courts did not offer any relevant and sufficient reasons to justify his continued detention.

2.

Relying on Article 6 of the Convention, the applicant complains that, despite the fact that he was provided with a State-appointed lawyer, the Sumgayit District Court’s hearing of 6 May 2008 concerning the extension of his pre-trial detention was held in his and his lawyer’s absence. He also complains that the procedure for review of his continued detention was ineffective because the courts unlawfully delayed the examination of his request to substitute detention with house arrest.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Has the applicant exhausted all effective domestic remedies in connection with each of his complaints, as required by Article 35 § 1 of the Convention?

2.

Has the applicant appealed against the Absheron District Court’s decisions of 14 February and 11 April 2008 and the Sumgayit Military Court’s decision of 6 May 2008? If so, the parties are requested to submit copies of these appeals or any other appeals, as well as copies of the relevant decisions of the appellate courts taken in connection with those appeals.

The parties are further requested to submit copies of (a) the record of the applicant’s detention as a suspect (

tutma protokolu

); (b) all procedural decisions by the prosecution authorities relating to the applicant’s criminal case (such as decisions on charging the applicant with a criminal offence, joinder of criminal cases, etc.); (c) the Absheron District Court’s decisions of 14 February and 11 April 2008; (d) the applicant’s appeal against the Sumgayit Military Court’s decision of 27 May 2008; (e) the Sumgayit Military Court’s judgment of 22 July 2008; and (f) any other judicial decisions which have not been previously submitted to the Court.

3.

During the period between 11 and 14 February 2008, was the applicant deprived of his liberty in breach of Article 5 § 1 of the Convention? In particular, on which date and at what time was the applicant arrested, and at what time on 14 February 2008 was he brought before a judge of the Absheron District Court?

4.

Was the length of the applicant’s pre-trial detention in breach of the “reasonable time” requirement of Article 5 § 3 of the Convention?

5.

Was the procedure by which the applicant sought to challenge the lawfulness of his pre-trial detention in conformity with Article 5 § 4 of the Convention?