CtEDO 06.03.2012 Auto

DEARI AND OTHERS v. "THE FORMER YUGOSLAV REPUBLIC OF MACEDONIA"

RESPONDENT
MKD
HOTĂRÂRE
06.03.2012
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Inadmissible
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2012
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
DEARI AND OTHERS v. "THE FORMER YUGOSLAV REPUBLIC OF MACEDONIA" (CtEDO, 2012)
HUDOC · oficial

Reclamanții, dl Gajur Deari („primul reclamant”), dl Bedri Murtezanov („al doilea reclamant”) și dl Asllan Sherifi („al treilea reclamant”), sunt cetățeni macedoneni născuți în 1952, 1952 și, respectiv, 1955 și locuiesc în Golema Recica, Tetovo și Skopje. Ele au fost reprezentate în fața Curții de către dna Nuala Mole, Centrul Aere (Advizia privind drepturile individuale în Europa, Londra). Guvernul macedonean („ Guvernul”) a fost inițial reprezentat de fostul lor agent, dna R. Lazareska Gerovska, succesat ulterior de actualul agent, dl K. Bogdanov. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Primul reclamant este tatăl dlui Agron Deari („Dr.A.D.”) care a fost ucis la 30 august 2002; al doilea reclamant este tatăl dlui Jakup Murtezanov („Dr. J.M.”); al treilea reclamant este tatăl dlui Qahil Sherifi („Dr. Q.S.”). Dr. J.M. și Dr. Q.S. au fost ucisi la 7 septembrie 2003. Guvernul a invitat Curtea să vadă evenimentele care dau naștere plângerilor reclamanților în lumina conflictului armat din 2001 între etnicii albanezi și forțele de securitate ale Guvernului și faptul că grupurile criminale armate au fost încă active în zonele de anterioră criză la mai mulți ani de la conflict. În ceea ce privește uciderea dlui A.D., s-a atras o atenție deosebită asupra incidentelor din 29 august 2002 pe autostrada Tetovo-Gostivar („autostrada”), în care civilii înarmați au răpit opt persoane, inclusiv două fete minore. În acest sens, Guvernul a făcut referire la un anunț public din 30 august 2002 în care Ministerul Internului („ Ministerul”) a solicitat ca locuitorii satelor vecine să rămână, din motive de securitate, în casele lor. La 30 august 2002, la ora 3.30, dl A.D. Călătoresc într-o mașină cu plăci de înmatriculare străine, împreună cu J.I., când ofițerii de poliție din forța specială "Lions", sub Ministerul, i-au oprit pe autostradă. Potrivit unui raport elaborat în aceeași zi de Ministerul, dl A.D., într-o încercare de a fugi de pe scenă, au rezistet forțele de securitate prin tragerea unui pistol. Arma de foc au fost folosite împotriva lui. În plus, au fost găsite două pistoluri în mașină. Poliția locală a fost alertă imediat. Poliția a sosit la locul faptei și l-a luat pe dl A.D., care încă ținea pistolul în mână, la centrul medical local unde a fost confirmat moartea. J.I. a fost arestat din cauza posesiunii ilegale de arme de foc și eliberat fără acuzații. Numele ofițerilor implicați în arestarea sa nu au fost înregistrate în nici un registru al Ministerului. În aceeași zi judecătorul de investigare, procurorul public, poliția și reprezentanții misiunii OSCE în Statul pârât au inspectat scena, dar nu s-au găsit dovezi utile datorită ploilor grele. Într-o declarație scrisă și semnată în mod corespunzător în fața judecătorului de investigare, primul reclamant a solicitat că nu se efectuează nici autopsie, nici investigație în legătură cu moartea fiului său. Având în vedere această cerere, judecătorul investigator a ordonat o examinare externă a cadavrului domnului A.D. și a solicitat ca un expert să descrie rănile, modul în care au fost susținute, precum și să determine, dacă este posibil, timpul și cauza directă a morții domnului A.D... Raportul expert a remarcat vânătăi la capul, fața, pieptul și stomacul dlui A.D. și mai multe răni de armă-prinzătoare la piciorul său, brațele, pieptul și gâtul. La 2 septembrie 2002, procurorul public a solicitat ca judecătorul investigator să ia anumite măsuri pentru a investiga moartea dlui A.D.. Cererea a făcut referire la raportul de examinare la fața locului din 30 august 2002, care trebuia considerată o plângere penală. La 5 septembrie 2002, Ministerul a interogat J.I. Potrivit unui raport semnat de un ofițer de poliție, J.I. a declarat, printre altele: „... noi [cu domnul A.D.] am fost opriți de poliție. Le-am arătat documentul meu de identitate și de înregistrare a mașinii. [Dr. A.D.] a ieșit din mașină, de asemenea. Mi s-a ordonat să deschid boot. ... În timpul căutării boot și interiorul mașinii, am auzit un ofițer spunând că am găsit două arme. După această declarație, mâinile mele au fost puse în spatele spatei și legat ... într-un moment, mi-au pus capul în boot. În timp ce torsoul meu era în boot am auzit focuri de armă, după care un pulover mi-a fost pus peste cap pentru a împiedica vederea mea ... Am auzit unul dintre ofițeri vorbind în radio, spunând că una dintre persoanele în cauză a fost ucisă după ce a tras un pistol în timp ce încerca să fugă ...” 9. În aceeași zi, Ministerul a depus o plângere penală împotriva unui infractor neidentificat. Documentarea foto a scenei și a cadavrului domnului A.D., precum și rapoarte de experți care confirmă leziunile sale corporale și rănile de glonț au fost depuse judecătorului investigator. 10. La 22 noiembrie 2002, Departamentul de știință forense ( s-a concluzionat că a fost concediat de la pistolul prezentat pentru examinare ... toate părțile armei sunt complet operaționale ... A fost făcut un test pentru reziduurile de nitrat pe probele luate de dl A.D. ... Reacția a fost negativă, și anume nu a fost descoperit reziduul de nitrat. Subliniem că eșantioanele au fost acoperite cu sânge, ceea ce a afectat semnificativ analiza pentru reziduurile de nitrat ... Deoarece hainele erau acoperite în mod abundent de sânge, nu putem determina distanța de la care au fost concediate focurile ...” 11. Primul reclamant a afirmat că, la 27 septembrie 2002, a notificat reprezentanții OSCE în Statul pârât că nu a fost contactat de o instituție competentă în ceea ce privește moartea fiului său. Nu a fost furnizat nici o probă în acest sens. 12. În februarie 2003, judecătorul de investigare a returnat dosarul procurorului public. Acesta a solicitat ca Ministerul să determine identitatea ofițerilor de poliție implicați în incident. 13. Într-o scrisoare din 15 august 2003, Ministerul a confirmat că forțele speciale de poliție au folosit arme împotriva domnului A.D. În decembrie 2003, procurorul a cerut din nou Ministerului să prezinte informațiile necesare. În același timp, a fost înființat un grup de lucru pentru a investiga mai multe cazuri de presupus abuz de poliție asupra cetățenilor de origine etnică albaneză, inclusiv în acest caz. Grupul de lucru a implicat reprezentanți ai Ministerului, OSCE, UE, NATO și Ambasada SUA în Statul pârât. Grupul de lucru a operat între decembrie 2004 și octombrie 2005. La 12 ianuarie 2005, judecătorul investigator a auzit dovezi de la J.I. Potrivit transcrisului semnat de J.I., acesta a declarat, printre altele: „Când ne-am apropiat de cabina de pentrări de pe autostrada Tetovo-Gostivar, am observat o prezență înaltă de poliție și am decis să se întoarcă și să ia „strada veche”... în timp ce am condus pe drumul vechi ... Am observat din nou o prezență înaltă de poliție; drumul a fost blocat de un vehicul greu. La ambele părți ale drumului au fost mulți ofițeri de poliție înarmată. Un ofițer de poliție a folosit o lampă pentru a opri masina noastră. El a abordat masina și a cerut documente. I-am dat documentul meu de înregistrare și identitatea mea. Apoi el a luat cămașa mea și m-a scos din mașină. După mine, dl A.D. a fost, de asemenea, scos din mașină. Amândoi stăteam în fața mașinii, în timp ce ofițerii de poliție conduceau căutarea, unul dintre ei a spus că a găsit două arme în mașină, fiecare aparținea la mine și la A. [D.A.]. În acel moment, un ofițer de poliție a luat cătușele pe mâinile mele care erau în spatele meu și i-a scos în sus; un alt ofițer mi-a luat piciorul și m-a împins la pământ. M-au târât în spate a mașinii. ... M-au pus capul în primul rând în boot. Picioarele mele erau în afara mașinii. Un ofițer a îndreptat o armă automată la capul meu și un alt bătăi pe mine. Nu am putut vedea ce se întâmplă cu A. Am auzit cineva spunând „stop, stai pe”. Focuri de armă au fost auzite ulterior, cred din mai multe arme, dar nu știu ce se întâmplă. Mi-au scos puloverul și mi-au pus peste cap. M-au scos din boot și m-au pus pe pământ ... Cele două pistoluri erau în compartimentul din fața scaunului A. ... Persoana care m-a scos din mașină în acea noapte purta o mască, așa că am putut vedea doar ochii lui, nu puteam vedea fața lui. Alții purtau măști de asemenea. Am observat doar simbolul ‘Lions’ pe uniformele lor...” 17. Între martie și iunie 2005, judecătorul investigator a examinat opt ofițeri de poliție. Între septembrie și decembrie 2005, judecătorul investigator a solicitat, în zadar, ca un anumit ofițer de poliție, A.M., să fie convocat. 18. În decembrie 2005, dosarul a fost transmis procurorului public, care, în septembrie 2006, l-a returnat judecătorului de investigare, solicitând, printre altele, examinarea primului reclamant. Prin scrisoarea din 17 noiembrie 2006, judecătorul de investigare a informat procurorul public că primul reclamant nu a fost examinat pentru că nu a apărut în instanță din cauza bolii. După ce dosarul a fost returnat procurorului public, acesta a solicitat, printr-o scrisoare din 2 februarie 2007, ca Ministerul să adopte măsuri suplimentare pentru identificarea persoanelor implicate în uciderea domnului A.D.. 19. La 15 septembrie 2008, primul reclamant, cu ajutorul dlui M.R., avocat de la Skopje, a solicitat informații de la procurorul public cu privire la moartea fiului său și a solicitat o copie a dosarului. La 17 septembrie 2008, procurorul i-a informat că un dosar a fost deschis cu privire la un infractor neidentificat și că au fost luate anumite măsuri de investigație, dar autorul nu a fost încă descoperit. Dl M.R. a fost autorizat să inspecteze dosarul. 20. Primul reclamant nu a luat nicio altă acțiune. Se pare că ancheta privind uciderea domnului A.D. 21. La 7 septembrie 2003, Ministerul Internului și Ministerul Apărării au efectuat o operațiune comună în satul Brest cu scopul de a prinde un grup armat suspectat că a comis mai multe crime, inclusiv jaf și răpire a civililor și a ofițerilor de poliție. După schimbul de foc, forțele de securitate au căutat zona și au descoperit cinci buncăre și o cantitate mare de arme și muniții grele. Dl J.M. și dl Q.S. au fost uciși în această operațiune. Potrivit rapoartelor post-mortem ale aceleiași date elaborate de Institutul Forensic, dl J.M. În 12 septembrie 2003, Ministerul a prezentat fotografii și materiale video ale dlui J.M. și a cadavrelor dlui Q.S. la procurorul public, precum și un raport de experți în ceea ce privește armamentul și muniția găsită. 23. La 7 noiembrie 2003, procurorul a solicitat informații de la Ministerul Internului. Într-o scrisoare din 11 iulie 2005, Ministerul a informat procurorul public că, datorită utilizării de arme grele de către grupul armat, ofițerii de poliție nu au putut ajunge la pozițiile grupului armat, dar că forțele militare din Ministerul Apărării au sosit la zona critică. 24. La 21 septembrie 2005, procurorul public a notificat Ministerului că pe baza informațiilor disponibile nu există motive pentru intervenția procurorului public. 25. După cum a declarat Guvernul, pe baza recomandărilor grupului de lucru care a examinat și acest caz, la 31 ianuarie și 4 aprilie 2006, procurorul public a contactat Ministerul Apărării căutând informații despre operațiune. Într-o scrisoare din 5 iunie 2006, Ministerul Apărării a indicat că operațiunea a fost efectuată de Ministerul Apărării. La 15 februarie 2007, procurorul public a solicitat ca ambii Ministeri să clarifice incoerentele privind implicarea lor în operațiune. În observațiile din 16 aprilie 2007, Ministerul Internului și-a confirmat poziția indicată în scrisoarea sa din 11 iulie 2005 și a invitat procurorul public să clarifice problema cu Ministerul Apărării. Același lucru a fost repetat în scrisoarea Ministerului din 26 iunie 2008 26. La 17 septembrie 2008, al doilea și al treilea reclamant, reprezentat de domnul M.R., a cerut procurorului să le furnizeze o copie a dosarului. Ei au declarat că toate informațiile pe care le-au obținut despre moartea dlui J.M. și a dlui Q.S. au venit din mass-media deoarece nici o instituție competentă nu i-a contactat vreodată în legătură cu acest caz. Prin scrisoarea din 26 decembrie 2008, procurorul public a informat pe cei de-al doilea și al treilea reclamant al cererilor sale de informații de la atât Ministerii, cât și de la „rezoluția” din 21 septembrie 2005 (a se vedea punctul 24 de mai sus). Potrivit Guvernului, această scrisoare a fost trimisă la 21 ianuarie 2009. 27. A doua și a treia solicitanți nu au mai luat măsuri. Se pare că ancheta privind uciderea dlui J.M. și a dlui Q.S. este încă în așteptare. 28. Reclamanții au prezentat extracte de articole și rapoarte publicate între aprilie 1998 și 2005 de Human Rights Watch și Amnesty International despre presupusele abuzuri de poliție, în special de cetățeni macedoneni de origine etnică albaneză. Majoritatea documentelor vizate de perioada anterioară și după conflictul armat din 2001, niciuna dintre ele nu a discutat despre moartea copiilor reclamanților. 29. art. 123 din Codul Penal prevede că o persoană care ia viața altuia va fi pedepsită cu închisoare de cel puțin cinci ani. De asemenea, prevede închisoarea de cel puțin zece ani sau închisoarea pe viață în cazul crimei agravate. 30. Dispozițiile Legii de procedură penală relevante pentru acest caz au fost descrise în hotărârea Jašar (a se vedea Jašar c. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, nr. 69908/01, §§ 33-40, 15 februarie 2007). 31. Secțiunea 25 alineatele (1) și (3) din Legea publică privind urmărirea penală din 2004, cu condiția ca cetățenii, organismele și alte persoane juridice să poată prezenta plângeri, plângeri și declarații procurorului în legătură cu activitățile care intră în competența sa. Procurorul public a fost obligat să ia, cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de trei luni de la serviciul unei plângeri penale, orice acțiune specificată prin lege. 32. În temeiul articolului 47 din prezenta Lege, biroul procurorului superior a supravegheat activitatea biroului procurorului subordonat printr-o inspecție a dosarelor și în orice alt mod. 33. Secțiunea 21 din Legea privind procuratura publică din 2007 (Journal Oficial nr.150/2007) prevede că biroul procurorului superior supraveghează activitatea biroului procurorului subordonat în cazuri concrete prezentate înaintea acestuia. Scopul acestei supravegheri este de a detecta, printre altele, orice lipsă de profesionalism, performanță ilegală, netemplă sau iresponsabilă de către procurorul public în cauză și orice încălcare gravă a drepturilor părților sau a altor persoane care participă la procedura. 34. Secțiunea 39 alineatele (1) și (3) din respectiva lege prevede aceleași norme ca cele menționate la art. 25 din Legea privind procurarea publică din 2004 (a se vedea punctul 31 de mai sus). 35. În temeiul articolului 27 din decretul guvernamental privind utilizarea coerciției și a armelor de foc, atunci când au fost utilizate mijloace de coerciție sau arme de foc, oficialul statului în cauză trebuie să prezinte un raport scris superiorului său imediat care va decide dacă acțiunea a fost legală și justificată. 36.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2015-06-10
0,91
SELAMI AND OTHERS v. "THE FORMER YUGOSLAV REPUBLIC OF MACEDONIA"
Communicated on 10 June 2015 FIRST SECTION Application no. 78241/13 Dževrije SELAMI and others against the former Yugoslav Republic of Macedonia lodged on 6 December 2013 STATEMENT OF FACTS A list of the applicants is set out in the appendi
CtEDO 2017-05-23
0,90
ZIBERI AND OTHERS v. "THE FORMER YUGOSLAV REPUBLIC OF MACEDONIA"
FIRST SECTION DECISION Application no. 52874/10 Nevzat ZIBERI against the former Yugoslav Republic of Macedonia and 5 other applications (see list appended) The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 23 May 2017 as a Com
CtEDO 2018-09-11
0,90
MALIKI v. "THE FORMER YUGOSLAV REPUBLIC OF MACEDONIA"
FIRST SECTION DECISION Application no. 54609/11 Vedat MALIKI against the former Yugoslav Republic of Macedonia The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 11 September 2018 as a Committee composed of: Aleš Pejchal, Presid
CtEDO 2016-03-15
0,90
TOMOVSKI AND OTHERS v. "THE FORMER YUGOSLAV REPUBLIC OF MACEDONIA"
FIRST SECTION DECISION Application no. 52471/08 Marjančo TOMOVSKI and others against the former Yugoslav Republic of Macedonia and 3 other applications (see list appended) The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 15 Ma
CtEDO 2013-08-27
0,90
TOMOVSKI v. "THE FORMER YUGOSLAV REPUBLIC OF MACEDONIA" + 3 other applications
FIRST SECTION Application no. 52471/08 Marjančo TOMOVSKI and others against the former Yugoslav Republic of Macedonia and 3 other applications (see list appended) STATEMENT OF FACTS The applicants, Mr Marjančo Tomovski (“the first applicant
Sursă