REICH CRNOGORAC v. SLOVENIA

A cincea secțiune DECIZIE nr. 7706/06 Angela REICH CRNOGORAC împotriva Sloveniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a cincea secțiune), care a stat la 20 martie 2012 în calitate de comitet compus din: Ann Power-Forde, președinte, Boštjan M. Zupančič, Angelika Nußberger, judecători și Stephen Phillips, secretar adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 1 februarie 2006, Având în vedere soluționarea atinsă între părți, având în vedere deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamantul, Angela Reich Crnogorac, este un național sloven care s-a născut în 1940 și trăiește în Vugrišinec, Croația. Ea nu a avut nici un reprezentant în fața Curții. Guvernul sloven (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează. La 4 decembrie 1995, reclamantul a instituit o procedură civilă împotriva unei societăți de asigurare în fața Curții de District Maribor care solicită compensare în valoare de 1.660.000 de tolari sloveni (SIT) (aprox. 6.900 euro (EUR) pentru leziuni suferite într-un accident auto. La 20 februarie 2001, hotărârea de primă instanță a fost eliberată, acordând reclamantului compensații în valoare de 360.000 SIT (aprox. 1.500 EUR). La 30 martie 2004, Curtea Superioră Maribor a susținut recursul și a remis cazul de reexaminare. La 14 aprilie 2005, Curtea de district Maribor a pronunțat o hotărâre de atribuire a unei compensații de 850.000 SIT (aprox. 3.500 EUR). La 3 octombrie 2006, Curtea de district Maribor a respins recursul în parte și a redus suma compensației pentru daune la 550.000 SIT (aprox. 2.300 EUR). La 14 februarie 2008, Curtea Supremă a respins recursul asupra punctelor de drept. COMPLAINTĂ Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la durata excesivă a procedurilor civile. Curtea constată că s-a ajuns la o soluție între părți prin care guvernul a recunoscut o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție și s-a angajat să plătească compensația reclamantului în ceea ce privește prejudiciile morale suportate ca urmare a lungii necorespunzătoare a procedurii. Cu toate acestea, Curtea observă că reclamantul se consideră încă victimă, întrucât pretinde că a suferit, de asemenea, prejudiciu material, pentru care nu a fost compensată. În ceea ce privește cele din urmă, Curtea constată că pierderile reclamantei nu au fost justificate și că nu există nicio legătură cauzală între lungimea excesivă a procedurii și prejudiciile materiale presupuse. Prin urmare, și din moment ce reclamantul a semnat acordul de decontare menționat anterior prin care statul și-a plătit compensația pentru prejudiciu moral, ceea ce nu pune la îndoială, Curtea constată că nu mai poate pretinde că este o victimă. Cu dispozițiile Convenției în sensul art. 35 § 3 și trebuie respinse în conformitate cu art. 35 § 4. Din aceste motive, Curtea declară în unanimitate cererea inadmisibilă. Stephen Phillips Ann Power-Forde Președintele adjunct al grefierului

FIFTH SECTION

DECISION

Application no. 7706/06

Angela REICH CRNOGORAC

against Slovenia

The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting on 20

March 2012 as a Committee composed of:

Ann Power-Forde,

President,

Boštjan M. Zupančič,

Angelika Nußberger,

judges,

and Stephen Phillips,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 1 February 2006,

Having regard to the settlement reached between the parties,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Ms Angela Reich Crnogorac, is a Slovenian national who was born in 1940 and lives in Vugrišinec, Croatia. She had no representative before the Court. The Slovenian Government (“the Government”) were represented by their Agent.

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.

On 4 December 1995 the applicant instituted civil proceedings against an insurance company before the Maribor District Court seeking compensation in the amount of 1,660.000 Slovenian Tolars (SIT) (approx. 6,900 euros (EUR)) for injuries sustained in a car accident.

On 20 February 2001 the first-instance judgment was issued, awarding the applicant compensation in the amount of 360.000 SIT (approx.

1,500

EUR). She appealed.

On 30 March 2004 the Maribor Higher Court upheld the appeal and remitted the case for re-examination.

On 14 April 2005 the Maribor District Court delivered a judgment awarding compensation in the amount of 850.000 SIT (approx. EUR 3,500). She appealed.

On 3 October 2006 the Maribor Higher Court rejected the appeal in part and lowered the amount of compensation for damages to 550 000 SIT (approx. EUR 2,300). She lodged an appeal on points of law.

On 14 February 2008 the Supreme Court rejected the appeal on points of law.

COMPLAINTS

The applicant complained under Article 6 § 1 of the Convention about the excessive length of civil proceedings.

THE LAW

The Court notes that a settlement was reached between the parties by which the Government acknowledged a violation of Article 6 § 1 of the Convention and undertook to pay the applicant compensation with respect to non-pecuniary damages incurred as a result of the unreasonable length of proceeding. The Court however observes that the applicant still considers herself to be a victim as she claims to have also sustained pecuniary damage, for which she had not been compensated. As regards the latter, the Court notes that the losses claimed by the applicant have not been substantiated and that there is no causal link between the excessive length of the proceedings and the pecuniary damage alleged. Therefore and since the applicant has signed the aforementioned settlement agreement by which the State paid her compensation for non-pecuniary damage, which adequacy she does not call into question, the Court finds that she can no longer claim to be a victim.

It follows that this complaint is incompatible

ratione personae

with the provisions of the Convention within the meaning of Article 35 § 3 and must be rejected in accordance with Article 35 § 4.

For these reasons, the Court unanimously

Declares

the application inadmissible.

Stephen Phillips

Ann Power-Forde

Deputy Registrar

President