CARSTOIU v. ROMANIA
CARSTOIU v. ROMANIA (CtEDO, 2012)
Cererea nr. 20660/10 Dumitru CÂRSTOIU împotriva României depusă la 6 aprilie 2010 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Dumitru Cârstoiu, este un cetățen român care s-a născut în 1962 și trăiește în București. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl Ioan Stoicana, avocat practicant în București. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează: reclamantul și soția sa, A.A.C., au avut un copil, A, născut la 1 aprilie 2005. În 2006 cuplul divorțat și mama a fost acordată custodia copilului. Reclamantul a fost ordonat să plătească pensie alimentară și a primit dreptul de a avea relații personale cu copilul și drepturi de contact, după cum urmează: la domiciliul copilului duminică de la 16:00 la 19:00 și la domiciliul reclamantului în prima și a treia sâmbătă a lunii, de la 10:00 la 16:00, relațiile dintre părți au continuat să se deterioreze, și A.A.C.
s-a opus contactului tatălui cu copilul și s-a mutat acasă de mai multe ori fără a informa reclamantul. Prin urmare, a devenit din ce în ce mai dificil ca reclamantul să vadă A. În consecință, la 28 mai 2008, el a luat o acțiune pentru custodia copilului său, cerând, alternativ, pentru extinderea drepturilor sale de contact. El a subliniat că nu și-a văzut fiul timp de un an și jumătate, deoarece fosta sa soție și familia ei au interzis orice contact. Curtea de district din București a pronunțat hotărârea la 5 noiembrie 2008. Acesta a remarcat faptul că relațiile dintre părinții s-au deteriorat și că mama obstrucționează orice relație dintre tatăl și fiul său, fiind inflexibile și omitând să comunice informații importante despre copil reclamantului.
Acesta a considerat totuși că aceste aspecte nu erau suficiente pentru a justifica o modificare a măsurilor de custodie, în special având în vedere faptul că circumstanțele cazului au rămas nemodificate de la data la care a fost hotărâtă prima dată. Din același motiv, acesta a respins cererea reclamantului de modificare a perioadei de vizită. „Dismează cererile reclamantului de modificare a dreptului la relații personale cu copilul, și anume de a-l găzdui pe minor în casa [de reclamantului].” Reclamantul a apelat, subliniind că nu numai judecătorul și-a respins cererile, ci și a restrâns drepturile de contact, nu mai permit să-și ducă fiul în casa sa.
La 14 mai 2009, Hotărârea privind serviciile sociale și protecția copilului a consiliului local din București („Autoritatea de Protecție a Copilului”), acționând la cererea instanței județului, a vizitat domiciliul reclamantului, l-a interogat și a concluzionat că a fost în ceea ce privește situația sa psihologică și materială, o persoană potrivită și adecvată pentru a avea grijă de copilul său. La 25 mai 2009, județul București a susținut hotărârea anterioară, din cauza faptului că interesul cel mai bun al copilului a solicitat să rămână rezident cu mama sa; aceasta nu a răspuns la reprezentarea reclamantului cu privire la restricția privind drepturile de contact.
Reclamantul a apelat asupra punctelor de drept și a reiterat plângerile sale, dar Curtea de Apel a respins-le într-o decizie finală din 11 noiembrie 2009. Potrivit reclamantului, încercările sale ulterioare de a vedea copilul nu au reușit, deoarece, încurajată de deciziile anterioare, mama a refuzat să-i permită să intre în casă sau să-l ia cu el. Reclamantul a introdus o nouă acțiune de custodie. În cadrul procedurii pe care a solicitat-o prin intermediul unei proceduri de urgență, un ordin de ședere în favoarea sa, dar la 7 octombrie 2010, Curtea de district București și-a respins cererea, având în vedere faptul că o modificare a reședinței necesită o atenție serioasă, care nu poate fi întreprinsă într-o procedură rapidă.
Decizia a fost susținută de Curtea Județeanului București într-o decizie finală din 27 ianuarie 2011. Reclamantul și A.A.C. A depus mai multe plângeri criminale împotriva reciprocă, reclamantul acuzat fosta sa soție de încălcarea dreptului de a menține relații personale cu copilul său prin nu-i permite contactul cu fiul său, prin denigrarea el în fața copilului și prin schimbarea repetată a locului de reședință al copilului, în timp ce A.A.C. a acuzat reclamantul de provocarea scandalului public în încercarea de a vizita A. în casa ei și de a păstra copilul mai mult decât permis de ordinul de judecată. Amândoi au fost amendați pentru comportamentul lor. Reclamantul a solicitat asistența Autorității de Protecție a Copilului în găsirea adresei copilului și în convingerea mamei de a se conforma cu hotărârile judecătorești care îi acordă drepturi de vizită.
Se pare că încercările sale au rămas nefruntate, deoarece mama a refuzat să coopereze cu autoritățile. Legea internă relevantă Dispozițiile juridice interne relevante sunt prevăzute în Lafargue c. România , nr. 37284/02, §§ 64-69, 13 iulie 2006, și Costreie c. România , nr. 31703/05 , §§ 55-58, 13 octombrie 2009. COMPLAINTA Reclamantul se plânge în temeiul articolului 8 din Convenție că prin emiterea și susținerea deciziei din 5 noiembrie 2008 instanțele interne și-au limitat drepturile de vizită și, prin urmare, l-au interzis să dezvolte relații normale cu tatăl-fiu cu copilul său. El consideră că această limitare a fost excesivă, disproporționată și nejustificată și i-a permis fostei soții săi să perseverească în comportamentul ei nedrept care vroia să interzică orice relație între el și copilul său.
El susține că pasivitatea autorităților în cazul său a permis deteriorarea relațiilor sale personale cu fiul său, deoarece el nu a putut menține contactul cu copilul. Întrebarea a existat o încălcare a dreptului reclamantului de a respecta viața sa de familie, în contravenție cu art. 8 din Convenție, având în vedere modul în care Curtea de District din București și-a restrâns drepturile de contact în decizia sa din 5 noiembrie 2008 și tipul de asistență acordată de autoritățile (courte și entități administrative) pentru executarea drepturilor de contact ale reclamantului?
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.