NECULA v. ROMANIA
NECULA v. ROMANIA (CtEDO, 2012)
Cererea nr. 3303/11 Florin NECULA împotriva României depusă la 12 mai 2011 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Florin Necula, este un național român, care s-a născut în 1970. El este reținut în închisoarea Mărginini din 2009. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. Prin hotărârea din 1 septembrie 2011, județul Moreni a respins acțiunea reclamantului împotriva autorităților de la închisoarea Mărginini care solicită o ordonanță judecătorească pentru a elimina clasificarea „deținătorului extrem de periculos” din dosarul său personal. Aceasta a susținut că, deși reclamantul nu mai a fost clasificat ca deținut foarte periculos, înregistrările din dosarul său personal se referă la o realitate trecută care nu a putut fi modificată și nu există motive legale care să permită îndepărtarea documentului respectiv din dosarul său. 275/2006, reclamantul a introdus o procedură împotriva autorităților închisorii Mărginini și a susținut că drepturile sale la asistență medicală adecvată, la corespondență, la activitățile de lucru și educație, precum și drepturile sale de acces la apă curentă și condițiile de detenție adecvate au fost încălcate. El a susținut că el a trebuit să împărtășească o celulă cu alți douăzeci de deținuți, că el a fost implicat în activități doar o dată pe săptămână, nu a fost furnizată cu asistență medicală adecvată și nu a fost acordată dieta corectă, că instalațiile sanitare au fost în afara ordinului, închisoarea lipsește de apă curentă, celula lui a fost squalid și lipsește aer, că dreptul de corespondență a fost restricționat și că nu a fost permis să lucreze. Prin decizia din 5 septembrie 2011 judecătorul responsabil pentru executarea condamnărilor de închisoare atașate la închisoarea Mărginini a respins acțiunea reclamantului. Pe baza informațiilor furnizate de autoritățile penitenciare că dimensiunea închisoarei nu permite reducerea numărului de deținuți pe celulă și că celula reclamantului a permis șase metri cubii de aer pentru fiecare deținut. În plus, el a avut acces la activități zilnice și la exercițiul de exercitare și a fost furnizată asistență medicală adecvată în spitalul închisorii. Celula sa a fost dezinfectată în august 2011 și nu au fost găsite insecte la inspecția sanitară în septembrie 2011. În plus, reclamantul a fost furnizat cu o dietă alimentară. Calitatea alimentelor a fost verificată zilnic și nu a existat nici o indicație că este necorespunzător. În plus, celula reclamantului a fost echipată cu instalații igienice private care permit accesul permanent la apă curentă. De asemenea, s-a observat dreptul reclamantului la corespondență. În cele din urmă, cererea sa de a fi permisă să lucreze nu a fost examinată de către comisie de lucru pe motiv că nu a îndeplinit cerințele legate de muncă. Prin o hotărâre finală din 14 decembrie 2011, Curtea de District Moreni a respins recursul reclamantului împotriva deciziei din 5 septembrie 2011 ca fiind nefondată. Cu o dată neespecificată, reclamantul a interzis procedurile împotriva autorităților de la închisoarea Mărginini care doresc să fie autorizate să primească alimente din familia sa. Prin decizia din 10 ianuarie 2012, judecătorul responsabil pentru executarea condamnărilor de închisoare atașate la închisoarea Mărginini a permis acțiunei reclamantului care urmărește să primească alimente din familia sa. Nu există dovezi în dosar că reclamantul sau autoritățile de închisoare au apelat împotriva deciziei. Potrivit informațiilor furnizate de solicitant, deținuții din închisoarea Mărginini au trebuit să doarmă pe paturi metalice cu găuri mari în ele, celulele lipseau lumina și aerul natural, au fost squalid, infestat cu picioare, bug-uri de pat, au fost umed și au lipsă de facilități adecvate pentru a servi alimente. Facilitățile sanitare au lipsit de ventilații de aer și apă curentă, nu au avut uși și oglinzi, în timp ce vasele de gunoi au fost făcute din containere de plastic tăiate. Reclamantul atașat la scrisoarea sa mai multe fotografii presupunuse luate de el în închisoare care sprijină declarațiile sale. Reclamantul a susținut, de asemenea, că alimentele sunt sărace și că nu a avut acces la asistență medicală adecvată. art. 38 din Legea nr. 275/2006 privind executarea condamnărilor prevede ca un recurs să fie interzis la judecătorul responsabil pentru executarea condamnărilor, care dispune de competențele descrise la art. 3 § 5 din Ordonanța nr. 56/2003 și a cărui decizie poate fi apelată la o instanță. Legea prevede că condamnările ar trebui executate în condiții compatibile cu respectarea demnității umane și că fiecare deținut ar trebui să fie furnizat cu propriul pat, că celulele ar trebui să aibă lumină naturală, că deținuții ar trebui să poarte haine civile în timpul executării condamnărilor lor și că, dacă nu au niciunul, acestea ar trebui să fie eliberate de autoritățile închisoare. Unul sau mai multe judecători sunt delegați de instanța locală de recurs pentru a supraveghea respectarea drepturilor garantate de lege și el (ele) examinează plângerile deținute. Rapoarte relevante Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Punerii Inumane sau Degradante (CPT) nu a vizitat închisoarea Mărginineni. Extractele relevante din raportul Comitetului de Helsinki român (RHC), privind vizita sa din 29 martie 2006, citește următoarele: „(...) Până în prezent, nu s-a luat nici o acțiune pentru a rezolva problema aprovizionării cu apă, subliniată în 2002 ... ... în ciuda faptului că, potrivit înregistrărilor închisorii, alimentele părea să îndeplinească standardele, mulți deținuți au refuzat masa în acea zi. Multe containere alimentare au rămas netate și altele au fost lăsate jumătate goale. RHC își menține opinia că, în ciuda unor îmbunătățiri, alimentele sunt departe de a îndeplini standardele de nutriție sănătoasă – toate mesele constau din legume fierte, cartofi sau supă de fasole cu bucăți mici de grăsime animală și rareori conținea orice carne... A fost un miros rău în camera de refrigerare ... RHC recomandat ca camera să fie curățată (...). ... Tavanul a fost acoperit în mucegai deasupra toaletei, care a fost separat de cameră de o cortina din plastic (...) Lipsa de separare între camera și toaletă și cantitatea mică de spațiu per deținut poate fi considerată ca fiind tratament degradant și recomandă ca o soluție să fie găsită.” COMPLAINTS Relieing in substance on Article 3 din Convenție, reclamantul susține că condițiile de detenție în închisoarea Mărginini erau inadecvate și constituie tratamente inumane și degradante datorită utilizării paturii metalice, a condițiilor de igienă slabe, infestații cu dăunători (insecte de picior și paturi), lipsa de facilități de servire a alimentelor, calitatea alimentelor slabă, celulele umede, lipsa unor instalații sanitare adecvate, lipsa aerului și a apei de rulare și lipsa asistenței medicale adecvate. Invocând în substanță art. 8 din Convenție, reclamantul se plânge de o presupusă ingerință în dreptul său de corespondență de către autoritățile închisoare Mărginini. În baza articolului 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție, reclamantul se plânge că a fost pedepsit de mai multe ori pentru același act ilegal. A fost reclamantul supus unor tratamente inumane și degradante, în încălcarea articolului 3 din Convenție, din cauza condițiilor materiale de detenție în închisoarea Mărginini? Guvernul este invitat să prezinte informații cu privire la condițiile materiale ale detenției reclamantului în închisoarea Mărginini, mai exact în ceea ce privește acuzațiile reclamantului de utilizare a paturii metalice, celulele umede, condițiile de igienă slabe, infestații de dăunătoare, calitatea alimentară slabă, lipsa unor facilități adecvate pentru a servi alimente, lipsa accesului la apă, lipsa luminii și aerului în celule și lipsa unor instalații sanitare adecvate.