Kaplenko împotriva Rusiei

PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 46974/06 Vyacheslav Yuryevich KAPLENKO împotriva Rusiei depusă la 25 octombrie 2006 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Vyacheslav Yuryevich Kaplenko, este un național rus, născut în 1968 și locuiește în Vyazniki. El este reprezentat în fața Curții de către dl Yu. Kozlov, avocat practicant la Moscova. Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. La 3 august 2005, reclamantul a avut o luptă beat cu dl G. care a înjunghiat cu un cuțit. Dl G. mai târziu a sângerat până la moarte. La 30 noiembrie 2005, poliția l-a arestat pe reclamant și l-a adus la secția de poliție din orașul Aleksandrov din regiunea Vladimir. Poliția N. a convins pe reclamant să scrie, pe mână, o declarație de confesiune pe care a făcut-o reclamantul.

În aceeași zi, reclamantul a fost adus în biroul procurorului. Înainte de interviu, el a avut o scurtă discuție cu sfatul numit de stat Ya. care l-a sfătuit să retragă mărturisirea. La interviul cu investigatorul K., reclamantul a declarat că s-a calomniat anterior și că el va exercita dreptul constituțional la tăcere, refuzând să dea orice mărturie suplimentară. Odată ce procesul a început în fața Tribunalului Orașului Aleksandrov, reclamantul a văzut ofițerul N. în standul martorilor și a realizat că N. va fi examinat în legătură cu circumstanțele în care a dat mărturisirea. Reclamantul s-a plâns judecătorului că a dat declarația sub presiune, iar la 10 martie 2006, judecătorul a ordonat biroului procurorului să efectueze o anchetă asupra acuzațiilor reclamantului.

La 12 martie 2006, biroul procurorului a raportat judecătorului că au interogat poliția N. care a refuzat să folosească orice presiune fizică sau psihologică asupra reclamantului și care a confirmat faptul că reclamantul a scris declarația de propria sa voință și prin mâna sa. La 21 aprilie 2006, Tribunalul a condamnat reclamantul de a provoca leziuni corporale grave care au dus la moartea victimei. Curtea a declarat declarația reclamantului din 30 noiembrie 2005 dovezi admisibile și a susținut că ar trebui folosită ca „fondație pentru hotărâre”. Având în vedere dosarul penal al reclamantului, acesta l-a condamnat la nouă ani de închisoare într-o colonie de înaltă securitate. În motivele ei de recurs, avocatul reclamantului a susținut că declarația din 30 noiembrie 2005 este inadmisibilă deoarece a fost obținută sub presiune și în absența unui avocat.

La 8 iunie 2006, Curtea Regională Vladimir a respins apelul în mod rezumat. Reclamantul se plâng în temeiul articolului 5 din Convenție cu privire la ilegalitatea arestării sale la 30 noiembrie 2005. Reclamantul se plânge în temeiul articolului 6 §§ § și al articolului 3 litera (c) din Convenție că nu a fost acordat asistență juridică în timpul primului interviu cu ofițerul de poliție și că procesul nu a fost corect. Reclamantul se plânge, de asemenea, în temeiul articolului 6 § 3 literele (b) și (d) că nu a fost acordat timp suficient pentru a pregăti apărarea și că instanța de judecată a respins cererea de examinare suplimentară a unui martor.

Având în vedere faptele că reclamantul și-a formulat declarația de confesiune la 30 noiembrie 2005 fără a fi asistat de un avocat și fără o notificare prealabilă a drepturilor sale și că declarația constituie o probă-cheie împotriva lui în procesul său, a existat o încălcare a articolului 6 § 3 litera (c) din convenție, citită în lumina alineatului (1) din dispoziția respectivă (a se vedea Salduz v. Turcia) [GC], nr. 36391/02, § 55, CEDO 2008)?

FIRST SECTION

Application no. 46974/06 Vyacheslav Yuryevich KAPLENKO against Russia lodged on 25 October 2006

STATEMENT OF FACTS

The applicant, Mr Vyacheslav Yuryevich Kaplenko, is a Russian national, who was born in 1968 and lives in Vyazniki. He is represented before the Court by Mr Yu. Kozlov, a lawyer practising in Moscow. The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. On 3 August 2005 the applicant had a drunken fight with Mr G. whom he stabbed with a knife. Mr G. later bled to death. On 30 November 2005 the police arrested the applicant and brought him to the police station in the town of Aleksandrov in the Vladimir Region. The police officer N. convinced the applicant to write, by own hand, a confession statement which the applicant did. On the same day the applicant was brought to the prosecutor’s office.

Before his interview, he had a brief discussion with the State-appointed counsel Ya. who advised him to retract his confession. At the interview with the investigator K., the applicant declared that he had previously slandered himself and that he would exercise his constitutional right to silence, refusing to give any further testimony. Once the trial began before the Aleksandrov Town Court, the applicant saw the officer N. in the witness stand and realised that N. would be examined about the circumstances in which he had given his confession. The applicant complained to the judge that he had given the statement under duress, and on 10 March 2006 the judge instructed the prosecutor’s office to carry out an inquiry into the applicant’s allegations.

On 12 March 2006 the prosecutor’s office reported to the judge that they had interviewed the police officer N. who denied having used any physical or psychological pressure on the applicant and who confirmed that the applicant had written the statement of his own will and by his hand. On 21 April 2006 the Town Court convicted the applicant of inflicting grievous bodily injuries resulting in the victim’s death. The court declared the applicant’s statement of 30 November 2005 admissible evidence and held that it should be used as the “foundation for the judgment”. Having regard to the applicant’s criminal record, it sentenced him to nine years’ imprisonment in a high-security colony. In her grounds of appeal, counsel for the applicant maintained that the statement of 30 November 2005 was inadmissible because it had been obtained under duress and in the absence of a lawyer.

On 8 June 2006 the Vladimir Regional Court rejected the appeal in a summary fashion. It held that the testimony by witnesses and the forensic evidence corroborated the applicant’s confession statement. COMPLAINTS The applicant complains under Article 5 of the Convention about the unlawfulness of his arrest on 30 November 2005. The applicant complains under Article 6 §§ 1 and 3 (c) of the Convention that he was not afforded legal aid during his first interview with the police officer and that the trial was not fair. The applicant also complains under Article 6 § 3 (b) and (d) that he was not given sufficient time to prepare his defence and that the trial court rejected his request for an additional examination of one witness.

QUESTION TO THE PARTIES

Having regard to the facts that the applicant gave his confession statement on 30 November 2005 without being assisted by a lawyer and without a prior notification of his rights and that the statement constituted the key evidence against him in his trial, was there a violation of Article 6 § 3 (c) of the Convention, read in the light of paragraph 1 of that provision (see Salduz v. Turkey [GC], no. 36391/02, § 55, ECHR 2008)?