Publicat pe 17 iunie 2024 SECȚIUNEA 4 Solicitările nr. 53705/21 și 54032/21 Petru Nelu CIOMAG împotriva României și Anica-Gabriela GHINEA împotriva României introduse la 19 octombrie 2021 și, respectiv, la 22 octombrie 2021 comunicate la 30 mai 2024 FOARTE DE L reclamanta este un resortisant al României și, respectiv, un membru al Curții a Uniunii Europene și a Curții a Uniunii Europene și a Curții a Uniunii Europene și a Curții a Uniunii Europene. Reclamantul a fost suspectat că a solicitat bani de la R.M., un resortisant german, făcând-o să creadă că ar putea obține o decizie favorabilă într-un dosar penal în care R.M. a fost acuzat de trafic de droguri de către autoritățile române. recurenta a fost suspectată că l-a ajutat pe reclamant în activitățile sale. Lac a fost înregistrată de tribunalul județ din Timiș, care, într-o formare de judecător unic, a avut loc la audiere, ca martori, de R.M.M. și W.W., un alt resortisant german. Apoi, formarea de judecată a fost modificată și dosarul a fost atribuit unui alt judecător. Reclamanții au solicitat audierea directă a R.M. și W.W. de noul judecător însărcinat cu cazul, dar, în ciuda mai multor demersuri, această nouă audiere nu a fost efectuată. Din dosar reiese că reclamantul a fost asistat de un interpret în fața Tribunalului și că, cu ocazia unei ședințe în noiembrie 2020, a fost de acord să facă o declarație în limba română, în lipsa unei traduceri, dar cu adresa unui membru al familiei și a avocatului său. La 23 decembrie 2020, Tribunalul i-a condamnat pe reclamanți la pedepse cu închisoarea cu suspendare. Tribunalul s-a bazat în special pe declarațiile date de R.M. și W.W. în etapele anterioare ale procedurii și pe transcrierile conversațiilor părților implicate înregistrate de R.M. în momentul faptelor, cu acordul autorităților de urmărire penală. La data de 22 aprilie 2021, instanța a respins recursul din Timișoara, prin intermediul unei hotărâri din aceeași zi. Din dosar reiese că reclamantul, care nu a depus o memorie scrisă în care să menționeze motivele de recurs, a solicitat amânarea în instanță în fața instanței de recurs pentru a angaja un avocat și pentru a obține desemnarea unui interpret. Curtea de apel și-a respins cererea pe motiv că mai devreme sau mai târziu, la data de 22 aprilie 2021, reclamantul și-a exprimat nemulțumirea cu privire la faptul că R.M. și W.W. nu au fost audiate de către instanță. Recurenta a depus la dosar un memoriu scris pentru a contesta în primul rând raționamentul instanței și pentru a solicita achitarea sa. Reclamantul se plânge de o lipsă de echitate a procedurii penale. Invocând art. 6 alineatul (3) litera (b), (c), (d) și (e) din Convenție ridică următoarele obiecții: a fost citat în fața instanței judecătorești din 22 aprilie 2021 cu două zile înainte și nu a avut timp să contacteze un avocat (ii) nu a putut cere unui avocat să scrie un memoriu în apel, în măsura în care avocatul său inițial a intrat în apel fără a dispune totuși de textul integral al hotărârii Tribunalului (iii) martorii acuzării nu au fost audiați în timpul procedurii și instanțele s-au bazat pe înregistrările declarațiilor lor, deși avocatul său a solicitat să se recurgă la mecanisme de cooperare internațională (iv) instanța de apel i-a refuzat accesul la un interpret, în timp ce acesta nu vorbește bine limba română. Recurenta care se referă la art. 6 alineatele (1) și (3) litera (d) din Convenție, pentru a se plânge că instanța, acționând în cadrul formării care se pronunță asupra vinovăției sale, nu a ascultat în mod direct martorii acuzării și că instanța de apel nu l-a ascultat, în timp ce dreptul intern i-a permis. Întrebări adresate părților reclamantă în cererea nr. 54032/21 a epuizat căile de atac interne, astfel cum se prevede la art. 35 alineatul (1) din Convenție? În special, a invocat aceasta în fața instanței judecătorești apelul invocat în fața Curții, întemeiat pe lipsa de audiere directă a martorilor aflați în întreținere de judecătorii care s-au pronunțat cu privire la vinovăția sa (Vučković și alții c. Serbia (cu excepția preliminară) [GC], n 17153/11 și 29 alții, §§ 69-77, 25 martie 2014) Procedura penală împotriva celor doi reclamanți a fost echitabilă și conformă cu cerințele articolului 6 alineatul (1) și ale articolului 3 litera (d) din convenție? În special, reclamanții au fost în măsură să interogheze martorii acuzați, inclusiv R.M. și W.M.? Având în vedere principiile stabilite de Curte (Schatschwili c. Germania [GC], n 9154/10, §§ 119-131, CEDO 2015) a) Neîndeplinirea de către judecătorii care s-au pronunțat cu privire la vinovăția reclamanților a fost justificată de un motiv serios (b) Depozițiile martorilor absenți au constituit baza unică sau determinantă a condamnării reclamanților c) Ce măsuri au fost întreprinse sau ar fi putut fi întreprinse de instanțele naționale pentru a proteja drepturile la apărare ale reclamanților? ? În ce măsură judecătorii care s-au pronunțat cu privire la vinovăția reclamanților au putut să ia notă de audierea martorilor în etapa anterioară a procedurii S 53705/21, reclamantul a dispus de timp și de facilitățile necesare pentru a-și pregăti apărarea și a putut beneficia de asistență juridică, astfel cum se prevede la art. 6 alineatele (1) și (3) litera (b) și (c) din Convenția (Galstyan c. Armenia, nr 26986/03, § 84, 15 noiembrie 2007 și Sakhnovski c. Rusia [GC], n 21272/03, § 103 și 106, 2 noiembrie 2010) În special, refuzul Tribunalului de apel din Timișoara de a amâna ședința pentru a permite reclamantului să își organizeze apărarea, prin numirea, dacă este cazul, a unui avocat, a fost justificat în mod corespunzător în ceea ce privește cererea nr. 5ś5/21, reclamantul a putut fi asistat de un interpret în conformitate cu art. 6Õ§ 1 și 3 litera (e) din convenție (Vizgirda c. Slovenia, nr 59868/08, §§ 79, 28 august 2018 și Wang c. Franța , n 83700/17, §§ 68-70 cu referințele menționate mai sus, 28 aprilie 2022)? În special, Curtea de apel din Timișoara a verificat în mod corespunzător nevoile reclamantului în materie de interpretare pentru a garanta dreptul său la un proces echitabil (Vizgirda, citată anterior, §§ 81-85) Părțile sunt invitate să furnizeze copii complete ale dosarului penal în fața Parchetului, precum și ale dosarului în fața instanțelor interne. Reclamantul este invitat să indice data exactă atunci când a primit notificarea din 22 aprilie 2021 în fața Tribunalului din Timișoara și să trimită orice document sau alt element justificativ în această privință.
Publié le 17 juin 2024
Requêtes n
os
53705/21 et 54032/21
Petru Nelu CIOMAG contre la Roumanie
et Anica-Gabriela GHINEA contre la Roumanie
introduites respectivement
le 19 octobre 2021 et le 22 octobre 2021
communiquées le 30 mai 2024
Les requêtes concernent
l’équité de la procédure pénale contre les requérants. Le requérant dans la requête n
o
53705/21 («
le requérant
») est un ressortissant allemand. Il indique que, même s’il est né en Roumanie, il n’a pas une connaissance satisfaisante de la langue roumaine. La requérante dans la requête n
o
54032/21 («
la requérante
») est une ressortissante roumaine.
Les requérants furent renvoyés en jugement pour des faits de trafic d’influence et de complicité de ce chef respectivement. Le requérant était soupçonné d’avoir demandé de l’argent à R.M.M., un ressortissant allemand, en lui faisant croire qu’il pouvait obtenir une décision favorable dans un dossier pénal dans lequel R.M.M. était accusé de trafic de drogues par les autorités roumaines. La requérante était soupçonnée d’avoir aidé le requérant dans ses activités.
L’affaire fut enregistrée par le tribunal départemental de Timiș («
le tribunal
») qui, en une formation de juge unique, procéda à l’audition, comme témoins, de R.M.M. et de W.W., un autre ressortissant allemand. Ensuite, la formation de jugement fut modifiée et le dossier fut attribué à un autre juge. Les requérants demandèrent l’audition directe de R.M.M. et de W.W. par le nouveau juge en charge du dossier, mais, en dépit d’un certain nombre de démarches, cette nouvelle audition ne fut pas réalisée.
Il ressort du dossier que devant le tribunal, le requérant avait été assisté par un interprète et que, lors d’une audience en novembre 2020, il avait accepté de faire une déclaration en langue roumaine en l’absence de l’interprète mais avec l’assistance d’un membre de la famille et de son avocat.
Le 23 décembre 2020, le tribunal condamna les requérants à des peines de prison avec sursis. Le tribunal se fonda notamment sur les déclarations données par R.M.M. et W.W. lors des phases antérieures de la procédure et sur les transcriptions des conversations des parties impliquées que R.M.M. avait enregistrées au moment des faits avec l’accord des autorités de poursuites.
L’appel des requérants fut enregistré par la cour d’appel de Timișoara («
la cour d’appel
») qui tint une seule audience, le 22 avril 2021. À l’issue de cette audience, la juridiction rejeta l’appel par une décision du même jour. Elle fonda sa décision sur les mêmes preuves que le tribunal.
Il ressort du dossier que le requérant, qui n’avait pas déposé de mémoire écrit détaillant les motifs d’appel, avait demandé le report de l’audience devant la cour d’appel pour employer un avocat et pour obtenir la désignation d’un interprète. La cour d’appel avait rejeté sa demande au motif que l’intéressé avait disposé d’un temps suffisant avant l’audience et qu’il connaissait la langue roumaine puisqu’il était né en Roumanie. Il ressort de la décision de la cour d’appel que le requérant s’est plaint, lors de l’audience du 22 avril 2021, que R.M.M. et W.W. n’avaient pas été entendus par le tribunal. La requérante avait versé au dossier un mémoire écrit pour contester principalement le raisonnement du tribunal et demander son acquittement.
Le requérant se plaint d’un défaut d’équité de la procédure pénale. Invoquant
l’article 6 § 3 b), c), d) et e) de la Convention
, il soulève les griefs suivants
:
i)
il a été cité à comparaître à l’audience du 22 avril 2021 devant la cour d’appel deux jours avant et il n’a pas eu le temps de contacter un avocat
;
ii)
il n’a pas pu demander à un avocat de rédiger un mémoire en appel dans la mesure où son avocat initial avait interjeté appel sans toutefois disposer du texte complet du jugement du tribunal
;
iii)
les témoins de l’accusation n’ont pas été entendus pendant la procédure et les juridictions se sont fondées sur les enregistrements de leurs déclarations bien que son avocat eût demandé le recours à des mécanismes des coopération internationale
;
iv)
la cour d’appel lui a refusé l’assistance d’un interprète alors qu’il parle mal le roumain.
La requérante invoque l’article 6 §§ 1 et 3 d) de la Convention, pour se plaindre que le tribunal, statuant en la formation qui s’est prononcée sur sa culpabilité, n’a pas directement entendus les témoins de l’accusation et que la cour d’appel ne l’a pas fait non plus, alors que le droit interne le lui permettait.
1.
La requérante dans la requête n
o
54032/21 a-t-elle épuisé les voies de recours internes, comme l’exige l’article 35 § 1 de la Convention
? En particulier, a-t-elle soulevé devant la cour d’appel le grief soulevé devant la Cour tiré du défaut d’audition directe des témoins à charge par les juges qui se sont prononcés sur sa culpabilité (
Vučković et autres c.
Serbie
(exception préliminaire) [GC], n
os
17153/11 et 29 autres, §§ 69-77, 25 mars 2014)
?
2.
La procédure pénale contre les deux requérants a-t-elle été équitable et conforme aux exigences de l’article 6 §§ 1 et 3 d) de la Convention
? En particulier, les requérants ont-ils pu interroger les témoins à charge, dont notamment R.M.M. et W.M.
? Compte tenu des principes posés par la Cour (
Schatschaschwili c. Allemagne
[GC], n
o
2015)
:
a) Le défaut d’audition de R.M.M. et de W.M. par les juges qui se sont prononcés sur la culpabilité des requérants a-t-il été justifié par un motif sérieux
?
b) Les dépositions des témoins absents ont-elles constitué le fondement unique ou déterminant de la condamnation des requérants
?
c) Les requérants ont-ils bénéficié d’éléments compensateurs suffisants pour contrebalancer les difficultés causées à leur défense
? Quelles démarches ont été entreprises ou auraient pu être entreprises par les juridictions nationales pour sauvegarder les droits de la défense des requérants
? Dans quelle mesure les juges qui se sont prononcés sur la culpabilité des requérants ont-ils pu prendre note de l’audition des témoins lors de la phase antérieure de la procédure
?
3.
S’agissant spécialement de la requête n
o
53705/21, le requérant a-t-il disposé du temps et des facilités nécessaires pour préparer sa défense et a-t-il pu bénéficier de l’assistance d’un défenseur, comme l’exige l’article 6 §§
1 et
3 b) et c) de la Convention (
Galstyan c. Arménie
, n
o
26986/03, §
84, 15
novembre 2007, et
Sakhnovski c. Russie
[GC], n
o
21272/03, §§ 103 et
106, 2
novembre 2010)
? En particulier, le refus de la cour d’appel de Timișoara de reporter l’audience pour permettre au requérant d’organiser sa défense, en employant, le cas échéant, un avocat, a
‑
t
‑
il été justifié
?
4.
S’agissant toujours de la requête n
o
53705/21, le requérant a-t-il pu se faire assister par un interprète conformément à l’article 6 §§ 1 et 3 e) de la Convention (
Vizgirda c. Slovénie
, n
o
59868/08, §§
75
‑
79, 28 août 2018, et
Wang c. France
, n
o
83700/17, §§ 68-70 avec les références y citées, 28
avril 2022)
? En particulier, la cour d’appel de Timișoara a-t-elle dûment vérifié les besoins du requérant en matière d’interprétation afin de garantir son droit à un procès équitable (
Vizgirda
, précité, §§ 81-85)
?
5.
Les parties sont invitées à fournir les copies intégrales du dossier pénal devant le parquet ainsi que du dossier devant les tribunaux internes.
Le requérant est invité à indiquer la date exacte quand il a reçu la notification de l’audience du 22 avril 2021 devant la cour d’appel de Timișoara et d’envoyer tout document ou autre élément justificatif à cet égard.