CtEDO 26.06.2012 Auto

AFFAIRE DI PIETRO c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
26.06.2012
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Dommage matériel et préjudice moral - réparation
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2012
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE DI PIETRO c. ITALIE (CtEDO, 2012)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA CAUZA DI PIETRO c. ITALIA (solicitarea nr. 73575/01) HOTĂRÂREA (Satisfacție echitabilă) STRASBURG 26 iunie 2012 DEFINITIVF 19/112012 Această hotărâre a devenit definitivă în temeiul articolului 44 alineatul (2) din Convenție. El poate fi supus unor modificări de formă. În cauza di Pietro c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (II secțiunea), care are sediul într-o cameră compusă din Francoise Tulkens, președinte, Danutė Jočienė, Dragoljub Popović, Ișul Karakaș, Guido Raimondi, Paulo Pinto de Albuquerque, Helen Keller, judecători, și de Françoise Elens-Passos, graffière adjunct de secțiune, După ce a deliberat în camera Consiliului la 5 iunie 2012, Rend la interdicție că aici, adoptat la această dată de judecată la originea cauzei se găsește o cerere (n 73575/01) îndreptată împotriva Republicii Italiene și al cărei resortisant al acestui stat, dl Paola di Pietro ( Cu toate acestea, Curtea a considerat că pierderea oricărei disponibilități a terenului, combinată cu posibilitatea de a remedia situația incriminată, a generat consecințe destul de grave pentru ca recurenta să fi suferit o expropriere de facto, incompatibilă cu dreptul său de a-și respecta bunurile (Di Pietro c. Italia, nr 73575/01, § 67, 2 noiembrie 2006). Pe baza articolului 41 din convenție, recurenta solicita o satisfacție echitabilă de 5 000 000 EUR ca prejudiciu material, plus suma de 1 300 658,25 EUR corespunzătoare diferenței dintre tîlpul pe care l-ar fi primit în sensul Legii nr. 2359 din 1865, și anume valoarea de piață a terenului, și cea care i-a fost acordată în conformitate cu art. 5a Legea nr 359 din 1992, plus dobânda și reevaluată; în plus, aceasta a solicitat rambursarea prejudiciului moral și a cheltuielilor suportate în fața Curții. Problema aplicării articolului 41 din Convenție nu se află în stare de fapt, Curtea a formulat o cerere și a invitat guvernul și reclamanta să-i prezinte în scris, în termen de trei luni, observațiile lor cu privire la această chestiune și, în special, să-i dea cunoștință de orice acord la care ar putea ajunge (punctul 6 litera (b) din dispozitiv). 2007, președintele camerei a decis să solicite părților să numească fiecare un expert însărcinat cu evaluarea prejudiciului material și să depună un raport de expertiză înainte de 1 iunie 2007. Ca urmare a modificării componenței secțiunilor Curții, prezenta cerere a fost atribuită celei de-a doua secțiuni, astfel reformulată. DE FAPT Faptele care au avut loc după pronunțarea hotărârii principale se pot rezuma după cum urmează. Prin hotărârea din 31 mai 2006, instanța de apel din Catania a confirmat hotărârea Tribunalului din Catania. 10. Din dosar reiese că administrația a plătit recurentei suma recunoscută de instanțele interne. În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite să se șteargă ^ i ^ i ^ i ^ i , pe deplin, consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții care, dacă este cazul, acordă o satisfacție echitabilă. 770,82 EUR ca prejudiciu material, plus suma de 7 145,61 pentru pierderea de câștig. 13. Guvernul contestă pretențiile recurentei. 14. Curtea amintește că o hotărâre cu privire la o încălcare antrenează pentru statul pârât obligația de a pune capăt încălcării și de a elimina consecințele acesteia astfel încât să se restabilească cât mai mult posibil situația anterioară acesteia (latridis c. Grecia (satisfacție echitabilă) [GC], nr 31107/96, § 32, CEDH 2000-XI 15. Aceasta amintește că, în cauza Guiš-Gallisay c. Italia (satisfacere echitabilă) [GC], nr. 58858/00, 22 decembrie 2009), Marea Cameră a modificat jurisprudența Curții privind criteriile de despăgubire în cauzele de expropriere indirectă. În special, Marea Cameră a decis să dea la o parte pretențiile reclamanților, în măsura în care acestea se bazează pe valoarea terenului la data hotărârii Curții și să nu mai țină seama, pentru a evalua prejudiciul material, de costul de construcție al clădirilor construite de statul membru pe teren. 16. Conform noilor criterii stabilite de Marea Cameră, liturghia trebuie să corespundă valorii totale a terenului în momentul pierderii proprietății, așa cum a fost stabilită de instanța competentă în cursul procedurii interne. Apoi, odată ce suma acordată la nivel național va fi dedusă, această sumă trebuie să fie actualizată pentru a compensa efectele inflației și, de asemenea, trebuie să se ia măsuri pentru a compensa, cel puțin parțial, perioada de timp care s-a scurs de la deținerea terenului. Aceste interese trebuie să corespundă interesului juridic simplu aplicat capitalului reevaluat progresiv. 17. În speță, reclamanta și-a pierdut proprietatea asupra terenului în 1982. Din expertiza pronunțată de instanțele interne rezultă că valoarea terenului în 1982 era de 225 000 000 ITL (116 203 EUR) (§ 14 din hotărârea principală 18. Având în vedere aceste elemente, Curtea consideră că este rezonabil să se acorde recurentei 355 000 EUR, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit pe această sumă. 19. Rămâne de evaluat pierderea de șanse suferită ca urmare a exproprierii în litigiu (Giso-Gallisay c. Italia (satisfacție echitabilă) [GC] menționat anterior, § 107. Curtea consideră că este necesar să se ia în considerare prejudiciul care rezultă din prejudiciul cauzat de teren în perioada cuprinsă între începutul perioadei de ocupație legitimă și momentul pierderii proprietății. Statuând în mod echitabil, Curtea acordă reclamantei 7 000 EUR. Pagubă morală 20. Recurenta solicită o despăgubire de 400 EUR. 000 EUR, plus dobânzi și reevaluare, pentru prejudiciile morale. 21. În cazul în care se opune și se consideră că nu se datorează nici o sumă de nu se datorează prejudiciului moral, deoarece acest tip de prejudiciu nu poate rezulta din încălcarea articolului 1 din Protocolul nr. 1, ci numai din încălcarea termenului rezonabil 22. Curtea consideră că sentimentele de remușcare și frustrare în fața deposedării ilegale a bunurilor sale au cauzat recurentei un prejudiciu moral important, care trebuie remediat în mod corespunzător. 23. Statuând în echitate, Curtea acordă reclamantei 10 000 EUR pentru prejudicii morale. Justificative în sprijinul acesteia, reclamanta solicită rambursarea cheltuielilor suportate în fața Curții, adică 86 750 EUR, plus taxa pe valoarea adăugată (TVA) și contribuțiile la fondul de previzionare al avocaților (CPA). 25. Curtea reamintește că achitarea cheltuielilor și cheltuielilor de judecată în temeiul articolului 41 presupune că se stabilesc realitatea, necesitatea acestora și, în plus, caracterul rezonabil al ratei lor (latridis c. Grecia (satisfacție echitabilă) [GC], 31107/96, § 54, CEDO 2000-XI. În plus, cheltuielile judiciare pot fi recuperate numai în măsura în care se referă la încălcarea constatată (a se vedea, de exemplu, Beyeler c. Italia (satisfacție echitabilă) [GC], nr 33202/96, § 27, 28 mai 2002 Sahin c. Germania [GC], 30943/96, § 105, CEDO 2003-VIII 27. Curtea nu se îndoiește de necesitatea de a angaja cheltuieli, însă consideră că sunt excesive onorariile totale revendicate în acest sens. Prin urmare, Curtea consideră că trebuie rambursate doar parțial. Având în vedere circumstanțele cauzei, Curtea apreciază că este rezonabil să aloce o sumă de 15 000 EUR pentru toate cheltuielile suportate. Interese moratoriu 28. Curtea consideră că este oportun să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale. PE CES MOTIVE, CURȚA, ÎN L mai mult de un an, A declarat că statul pârât trebuie să plătească recurentei, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 2 din Convenție, următoarele sume 362 000 EUR (trei sute șaizeci și două de mii EUR), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru daune materiale (ii. 000 EUR (zece mii EUR), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru daune morale (iii. 000 EUR (quinze mii EUR), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit recurentei, pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale resping cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Întocmit în limba franceză și comunicat în scris la 26 iunie 2012, în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Françoise Elens-Passos Françoise Tulkens Grefier Adjunct Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2012-06-26
0,97
AFFAIRE MILAZZO c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE MILAZZO c. ITALIE (Requête n o 77156/01) ARRÊT (Satisfaction équitable) STRASBOURG 26 juin 2012 DÉFINITIF 26/09/2012 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des re
CtEDO 2012-10-23
0,96
AFFAIRE IMMOBILIARE PODERE TRIESTE S.R.L. c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE IMMOBILIARE PODERE TRIESTE S.R.L. c. ITALIE (Requête n o 19041/04) ARRÊT (Satisfaction équitable) STRASBOURG 23 octobre 2012 DÉFINITIF 23/01/2013 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l’article 44 § 2 de la Con
CtEDO 2012-12-18
0,96
AFFAIRE PREZIOSI c. ITALIE
ANCIENNE TROISIÈME SECTION AFFAIRE PREZIOSI c. ITALIE (Requête n o 67125/01) ARRÊT ( Révision ) STRASBOURG 18 décembre 2012 DÉFINITIF 18/03/2013 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des
CtEDO 2012-06-19
0,96
AFFAIRE PRENNA ET AUTRES c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE PRENNA ET AUTRES c. ITALIE (Requête n o 69907/01) ARRÊT (Satisfaction équitable) STRASBOURG 19 juin 2012 DÉFINITIF 19/09/2012 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut sub
CtEDO 2012-07-24
0,95
AFFAIRE CROCI ET AUTRES c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE CROCI ET AUTRES c. ITALIE (Requête n o 14828/02) ARRÊT (Satisfaction équitable) STRASBOURG 24 juillet 2012 DÉFINITIF 24/10/2012 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut s
Sursă