RUZGAR v. TURKEY

DECIZIE A SEGUNDEI SECȚIUNE DECIZIE nr. 16848/07 Hasan RÜZGAR împotriva Turciei Curții Europene a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care așeză la 3 iulie 2012 în calitate de comitet compus din: Isabelle Berro-Lefèvre, președinte, Guido Raimondi, Helen Keller, judecători și Françoise Elens-Pasos, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 19 martie 2007, Având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăște după cum urmează: PROCEDURA Dl Hasan Rüzgar este un național turc, născut în 1969 și trăiește în İstanbul. El a fost reprezentat în fața Curții de către dna F Yolcu, un avocat care practică în İstanbul. Guvernul turc (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor. La 10 ianuarie 2012, Curtea a hotărât să comunice guvernului plângerile în temeiul articolului 5 §§ § 1 și 5 din Convenție privind presupusa privare de libertate a reclamantului și absența unei măsuri compensatorii în sistemul intern în acest sens. La 2 și 14 mai 2012, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul cărora reclamantul a acceptat să renunțe la orice nouă afirmații împotriva Turciei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri împotriva unei angajamente ale Guvernului de a-i plăti 8.000 (opt mii) euro pentru a acoperi orice pecuniar și neîntregulat prejudiciu material, precum și costuri și cheltuieli, care ar fi convertite în lira turcă la rata aplicabilă la data plății, și vor fi eliberate de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolele sale și nu găsește motive pentru a justifica o examinare continuă a cererii. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din lista în temeiul articolului 39 din Convenție. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Françoise Elens-Pasos Isabelle Berro-Lefèvre Președintele adjunct al grefierului

SECOND SECTION

DECISION

Application no. 16848/07

Hasan RÜZGAR

against Turkey

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 3 July 2012 as a Committee composed of:

Isabelle Berro-Lefèvre,

President,

Guido Raimondi,

Helen Keller,

judges,

and Françoise Elens-Passos,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 19 March 2007,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case,

Having deliberated, decides as follows:

PROCEDURE

The applicant, Mr Hasan Rüzgar, is a Turkish national, who was born in 1969 and lives in İstanbul. He was represented before the Court by Ms F Yolcu, a lawyer practising in İstanbul. The Turkish Government (“the Government”) were represented by their Agent.

On 10 January 2012 the Court decided to communicate to the Government the complaints under Article 5 §§ 1 and 5 of the Convention concerning the applicant’s alleged deprivation of liberty and the absence of a compensatory remedy in the domestic system in that respect.

On 2 and 14 May 2012 the Court received friendly settlement declarations signed by the parties under which the applicant agreed to waive any further claims against Turkey in respect of the facts giving rise to this application against an undertaking by the Government to pay him 8,000 (eight thousand)

euros to cover any pecuniary and non

‑

pecuniary damage as well as costs and expenses, which would be converted into Turkish liras at the rate applicable on the date of payment, and will be free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.

THE LAW

The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application.

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list pursuant to Article 39 of the Convention.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Françoise Elens-Passos

Isabelle Berro-Lefèvre

Deputy Registrar

President