Parvu împotriva României

SECȚIUNEA A TREIA DECIZIE Cererea nr. 20162/06 Gherghina PÂRVU împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 3 iulie 2012 într-un comitet compus din Alvina Gyulumyan, președinte, Ineta Ziemel, Kristina Pardalos, judecători, și Marialena Tsirli, asistentă de secțiune, având în vedere cererea sus-menționată formulată la 26 aprilie 2006, După ce a intenționat, pronunță următoarea decizie, reclamanta, dna Gherghina Pârvu, este un cetățean român născut în 1950 și rezident în București. Guvernul român (inclusiv mai mult de o persoană) a fost reprezentat de agentul său, dl I. Cambera, de la Ministerul Afacerilor Externe. Invocând art. 6 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamanta se plângea de o procedură civilă pe motiv că nici unul dintre mijloacele sale de recurs nu fusese examinat de instanța internă.

Plângerile recurentei menționate anterior au fost comunicate la Guvernul care și-a prezentat observațiile cu privire la admisibilitate și la temeinicia acestora. Aceste observații au fost adresate recurentei care a fost invitată să își prezinte observațiile. Scrisoarea grefei a rămas fără răspuns. Printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire din 20 aprilie 2012, Curtea a atras atenția recurentei asupra faptului că termenul care i-a fost acordat pentru prezentarea observațiilor sale a fost … (a) din Convenție, ea putea să șteargă o cerere din rol atunci când, la fel ca în cazul de față, circumstanțele sugerează că reclamantul nu intenționează să-și mențină cererea. Scrisoarea a ajuns bine la reclamantă, la 5 mai 2012, care nu a răspuns.

Având în vedere cele de mai sus, Curtea concluzionează că reclamanta nu mai intenționează să își mențină cererea [art. 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție]. În absența unor circumstanțe speciale care privesc respectarea drepturilor garantate de Convenție sau a protocoalelor sale, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii, în sensul articolului fine din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Marialena Tsirli Alvina Gyulumyan moduliară adjunctă președintă

TROISIÈME SECTION

DÉCISION Requête n o 20162/06 Gherghina PÂRVU contre la Roumanie La Cour européenne des droits de l’homme (troisième section), siégeant le 3 juillet 2012 en un comité composé de : Alvina Gyulumyan, présidente, Ineta Ziemele, Kristina Pardalos, juges, et de Marialena Tsirli, greffière adjointe de section, Vu la requête susmentionnée introduite le 26 avril 2006, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT La requérante, Mme Gherghina Pârvu, est une ressortissante roumaine née en 1950 et résidant à Bucarest. Le gouvernement roumain (« le Gouvernement ») a été représenté par son agente, M me I. Cambrea, du ministère des Affaires étrangères. Invoquant l’article 6 de la Convention et l’article 1 du Protocole n o 1 à la Convention, la requérante se plaignait de l’iniquité d’une procédure civile au motif qu’aucun de ses moyens de recours n’avait été examiné par le tribunal interne.

Les griefs de la requérante susmentionnés ont été communiquées au Gouvernement qui a transmis ses observations sur la recevabilité et le bien-fondé de ceux-ci. Ces observations ont été adressées à la requérante qui a été invitée à présenter les siennes. La lettre du Greffe est demeurée sans réponse. Par une lettre recommandée avec accusé de réception du 20 avril 2012, la Cour a attiré l’attention de la requérante sur le fait que le délai qui lui était imparti pour la présentation de ses observations était échu et qu’elle n’en avait pas sollicité la prolongation. Elle a en outre indiqué qu’aux termes de l’article 37 § 1 a) de la Convention, elle pouvait rayer une requête du rôle lorsque, comme en l’espèce, les circonstances donnent à penser que le requérant n’entend pas maintenir sa requête.

La lettre est bien parvenue, le 5 mai 2012 à la requérante, qui n’y a pas répondu. EN DROIT A la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que la requérante n’entend plus maintenir sa requête (article 37 § 1 a) de la Convention). En l’absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles, la Cour considère qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête, au sens de l’article 37 § 1 in fine de la Convention. Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle. Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de rayer la requête du rôle. Marialena Tsirli Alvina Gyulumyan Greffière adjointe Présidente