CtEDO 24.07.2012 Auto

AFFAIRE FENDI ET SPERONI c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
24.07.2012
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Préjudice moral - réparation
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2012
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE FENDI ET SPERONI c. ITALIE (CtEDO, 2012)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA 2 CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL FENDI ȘI SPERONI c. ITALIA (solicitarea nr. 37338/03) HOTĂRÂREA (Satisfacție echitabilă) STRASBURG 24 iulie 2012 DEFINITIVF 24/10/2012/2012 Această hotărâre a devenit definitivă în temeiul articolului 44 alineatul (2) din Convenție. El poate fi supus unor modificări de formă. În acest caz, cauza Fendi și Speroni c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care găzduiește o cameră compusă din Francoise Tulkens, președinte, Danutė Jočienė, Dragoljub Popović, Ișul Karakaș, Guido Raimondi, Paulo Pinto de Albuquerque, Helen Keller, judecători, și Stanley Naismith, grefier de secțiune, După ce a deliberat în camera Consiliului la 3 iulie 2012, a adoptat hotărârea pe această dată. PROCEDURA ÎN PARTEA ÎNDEPLINIRII PROCEDURII este o cerere (n 37338/03) îndreptată împotriva Republicii Italiene și dintre care doi resortisanți ai acestui stat, domnul Candido Speroni și domnul Carla Fendi ( Prin hotărârea din 5 octombrie 2006, Curtea a statuat că ingerința în cauză nu era compatibilă cu principiul legalității și, prin urmare, a încălcat dreptul la respectarea bunurilor reclamanților (Fendi și Speroni c. Italia, n 37338/03, § 38, 5 octombrie 2006). Pe baza articolului 41 din Convenție, reclamanții au solicitat o satisfacție echitabilă egală cu diferența dintre valoarea de piață a terenului de care fuseseră privați, reevaluată și însoțită de interese și valoarea despăgubirilor recunoscute de instanța de judecată în temeiul legii nr. 662 din 1996. Ei au solicitat despăgubiri cu titlu de prejudiciu moral, precum și o sumă cu titlu de rambursare a cheltuielilor efectuate în fața instanțelor interne și apoi în fața Curții. Problema aplicării articolului 41 din Convenție nu se află în stare de fapt, Curtea a adresat o cerere și a invitat guvernul și reclamanții să prezinte în scris observațiile lor cu privire la această chestiune în termen de trei luni și, în special, să îi dea cunoștință de orice acord la care ar putea ajunge (ibidem, punctul 4 litera (b) din dispozitiv). 5 Termenul stabilit pentru a permite părților să ajungă la un acord amiabil a expirat fără ca părțile să ajungă la un astfel de acord. La 12 martie 2007, președintele camerei a decis să solicite părților să numească fiecare un expert însărcinat cu evaluarea prejudiciului material și să depună un raport de experiență înainte de 14 iunie 2007. Aceste rapoarte de expertiză au fost depuse în termenul stabilit. Ca urmare a modificării componenței secțiunilor Curții, prezenta cerere a fost atribuită celei de-a doua secțiuni astfel modificată. În 2010, Curtea de Apel din Roma a condamnat administrația să plătească reclamanților o sumă corespunzătoare valorii de piață a terenului mai mare decât cea a terenului ocupat. Această sumă trebuia să fie reevaluată și însoțită de dobânzi. Prin urmare, instanța a dispus ca administrația să plătească reclamanților 1 740 028,38 EUR plus dobânda începând cu 5 noiembrie 1993. EN În conformitate cu art. 41 din convenție, în cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor acesteia și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante nu permite să se desprindă de consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții pârâte, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. Daune materiale 12. în cererea lor solicită plata sumei de 1 410 000 EUR, egală cu diferența dintre valoarea de piață a terenului de care au fost privați, reevaluată și însoțită de dobânzi, și valoarea despăgubirilor recunoscute de instanța de judecată în temeiul Legii nr. 662 din 1996, prin hotărârea din 31 iulie 2000 13. Guvernul recunoaște că consecințele încălcării trebuie să constea într-o despăgubire integrală, egală cu valoarea terenului expropriat, dar contestă pretențiile reclamanților. 14. Curtea amintește că o hotărâre cu privire la o încălcare antrenează pentru statul pârât obligația de a pune capăt încălcării și de a elimina consecințele acesteia astfel încât să se restabilească cât mai mult posibil situația anterioară acesteia (latridis c. Grecia (satisfacție echitabilă) [GC], nr 31107/96, § 32, CEDH 2000-XI 15. Aceasta amintește că, în cauza Guiš-Gallisay c. Italia (satisfacere echitabilă) [GC], nr. 58858/00, 22 decembrie 2009), Marea Cameră a modificat jurisprudența Curții privind criteriile de despăgubire în cauzele de expropriere indirectă. În special, Marea Cameră a decis să desprindă revendicările reclamanților în măsura în care acestea se bazează pe valoarea terenului la data hotărârii Curții și să nu mai țină seama, pentru a evalua prejudiciul material, de costul de construcție al clădirilor construite de statul pe teren. 16. Conform noilor criterii stabilite de Marea Cameră, liturghia trebuie să corespundă valorii totale a terenului în momentul pierderii proprietății, așa cum a fost stabilită de instanța competentă în cursul procedurii interne. Apoi, odată ce suma acordată la nivel național va fi dedusă, această sumă trebuie să fie actualizată pentru a compensa efectele inflației și, de asemenea, trebuie să se ia măsuri pentru a compensa, cel puțin parțial, perioada de timp care s-a scurs de la deținerea terenului. Aceste dobânzi trebuie să corespundă interesului legal simplu aplicat capitalului reevaluat progresiv. 17. În speță, reclamanții și-au pierdut proprietatea asupra terenului lor la data de 28 În septembrie 1983, Curtea constată că au primit la nivel național o sumă corespunzătoare valorii de piață a terenului lor, reevaluată și însoțită de dobânzi începând cu data pierderii proprietății (punctul 10 de mai sus). În opinia sa, părțile interesate au obținut deja o sumă suficientă pentru a îndeplini criteriile de despăgubire. Daune morale 18. Reclamanții solicită suma de 80 000 EUR pentru daune morale. 19. În cazul în care se opune și consideră că nu se datorează nici o sumă nu se datorează pentru prejudiciul moral, deoarece acest tip de prejudiciu nu poate rezulta din încălcarea articolului 1 din Protocolul nr 1, ci numai din încălcarea termenului rezonabil 20. Curtea consideră că sentimentele de remușcare și frustrare în fața deposedării ilegale a bunurilor lor le-a cauzat reclamanților un prejudiciu moral important, pe care trebuie să le repare în mod corespunzător. 21. Statuând în echitate, Curtea acordă în comun reclamanților 15 000 EUR pentru prejudiciul moral. Prospături și cheltuieli 22. Justificative pe suport, reclamanții solicită 46 300 EUR pentru cheltuielile de procedură în fața instanțelor interne și apoi a Curții. 23. Ö Õ Õ se opune și observă că pretențiile reclamanților sunt exorbitante. 24. Curtea amintește că Õ alocarea cheltuielilor și cheltuielile de judecată în temeiul Õ art. 41 presupune că se stabilesc realitatea, necesitatea acestora și, în plus, caracterul rezonabil al ratei lor (latridis c. Grecia (satisfacere echitabilă) [GC], nr. 31107/96, § 54, CEDO 2000-XI. În plus, cheltuielile judiciare pot fi recuperate numai în măsura în care se referă la încălcarea constatată (a se vedea, de exemplu, Beyeler c. Italia (satisfacție echitabilă) [GC], nr 33202/96, § 27, 28 mai 2002 Sahin c. Germania [GC], 30943/96, § 105, CEDH 2003-VIII25. Curtea nu se îndoiește de necesitatea de a angaja cheltuieli, însă consideră că sunt excesive onorariile totale revendicate în acest sens. Prin urmare, Curtea consideră că trebuie rambursate doar parțial. Având în vedere circumstanțele cauzei, Curtea apreciază că este rezonabil să aloce o sumă de 25 000 EUR pentru totalitatea cheltuielilor suportate. Interese moratoriu 26. Curtea consideră că este oportun să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale. PE CES MOTIVE, CURȚA, ÎN L mai puțin de trei luni A declarat că statul pârât trebuie să plătească în comun reclamanților, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 2 din Convenție, următoarele sume 000 EUR (cinsprezece mii EUR), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru daune morale (ii. 000 EUR (85 000 EUR), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale resping cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Adoptată în limba franceză, apoi comunicată în scris la 24 iulie 2012, în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Stanley Naismith Françoise Tulkens Modululer Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2012-07-24
0,96
AFFAIRE CROCI ET AUTRES c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE CROCI ET AUTRES c. ITALIE (Requête n o 14828/02) ARRÊT (Satisfaction équitable) STRASBOURG 24 juillet 2012 DÉFINITIF 24/10/2012 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut s
CtEDO 2006-10-05
0,96
AFFAIRE FENDI ET SPERONI c. ITALIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE FENDI ET SPERONI c. ITALIE (Requête n o 37338/03) ARRÊT STRASBOURG 5 octobre 2006 DÉFINITIF 05/01/2007 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir d
CtEDO 2012-08-28
0,96
AFFAIRE SPAMPINATO c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE SPAMPINATO c. ITALIE (Requête n o 69872/01) ARRÊT (Satisfaction équitable) STRASBOURG 28 août 2012 DÉFINITIF 28/11/2012 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des
CtEDO 2012-06-19
0,95
AFFAIRE IULIANO ET AUTRES c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE IULIANO ET AUTRES c. ITALIE (Requête n o 13396/03) ARRÊT (Satisfaction équitable) STRASBOURG 19 juin 2012 DÉFINITIF 19/09/2012 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut su
CtEDO 2012-06-05
0,95
AFFAIRE IMMOBILIARE CERRO S.A.S. c. ITALIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE IMMOBILIARE CERRO S.A.S. c. ITALIE (Requête n o 35638/03) ARRÊT (Satisfaction équitable) STRASBOURG 5 juin 2012 DÉFINITIF 05/09/2012 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l’article 44 § 2 de la Convention. Il p
Sursă