Aliyev împotriva Ucrainei

CINTIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 12597/07 Murad Ekhiramovich ALIYEV împotriva Ucrainei depusă la 5 martie 2007 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Murad Ekhiramovich Aliyev, este un național ucrainean, care s-a născut în 1977 și locuiește în Bezlyudivka. În iunie 2002, reclamantul a fost arestat și, împreună cu mai mulți co-apărători, a fost arestat în închisoare în centrul de detenție prealabil Kharkiv (SIZO) nr. 27 în așteptarea anchetei penale privind acuzațiile de jaf și alte crime împotriva acestora. Potrivit reclamantului, condițiile de detenție erau inumane și degradante. În special, cea mai mare parte a timpului el a fost limitat la o celulă mică, în care doi până la trei deținuți au trebuit să împărtășească un loc de dormit.

Celulă a fost slab ventilat și plin de cockroaches, picioare și picioare de pat. La 23 martie și 10 mai 2005, reclamantul a solicitat Curtea de District Kharkivskiy să-l elibereze sub angajamentul de a nu se referă la deteriorarea sănătății sale. El a susținut, în special, că, din decembrie 2004, hemorroidele sale au început să se deterioreze progresiv și a avut dificultăți în adormit din cauza durerii constante. Personalul medical SIZO nu are calificări adecvate și medicamente pentru a-l ajuta și reclamantul a avut nevoie de o intervenție chirurgicală, pentru care SIZO nu are facilități. În plus, reclamantul suferă de eczema, defalcarea nervoasă și simptome depresive. La o dată neespecificată, cazul reclamantului a fost transferat la Curtea de district Kominternivskiy de Kharkiv pentru proces.

La 11 noiembrie 2005, reclamantul a solicitat Curtea de Kominternivski să-l elibereze din detenție, referindu-se la o aglomerare suplimentară a sănătății sale. El a remarcat, în special, că singurul medicament disponibil pentru el a fost analgin (un ucigaș de durere). Pentru a calma durerea a trebuit să ia cinci doze de fiecare dată, care a fost dăunător pentru ficatul și stomacul său. La o dată neespecificată în toamna anului 2005, reclamantul a fost escortat la spitalul Coloniei Correcționale nr. 100 pentru operare. Cu toate acestea, potrivit reclamantului, instalațiile spitalului au fost umplute cu picioare, lipse de igienă de bază și medicamente, iar operația propusă a fost efectuată de un student medical.

Teamă de consecințe adverse, reclamantul a refuzat operațiunea. La 22 februarie 2006, reclamantul a solicitat Curtea Kominternivskiy să ia în considerare cererile sale anterioare, care au rămas fără atenție. La 16 martie 2006, reclamantul a solicitat o nouă eliberare, declarând că rectul său a căzut și că a trebuit să-l insereze înapoi în organism cu degetele sale de fiecare dată după vizitarea unei toalete. Curtea și-a suspendat cererea de a solicita un aviz de către un profesionist medical. La 5 aprilie 2006, reclamantul a solicitat Curtea Kominternivskiy să accelereze examinarea cererii sale. La 22 mai 2006, Curtea Kominternivskiy a respins cererea de eliberare a reclamantului, referindu-se la gravitatea acuzațiilor împotriva acestuia și la un aviz de experți pe care operația reclamantului ar putea fi efectuată după proces.

La 26 mai 2006, Curtea Kominternivskiy a depus unele acuzații împotriva reclamantului pentru anchetă suplimentară. La 18 septembrie 2006, reclamantul și-a reînnoit cererea de eliberare de la detenție pentru motive medicale. La 19 noiembrie 2006, reclamantul s-a plâns la Curtea de Comminternivskiy că a început să sufere de probleme cardiace având în vedere șederea prelungită într-o celulă de închisoare slab ventilată și că sistemul său nervos se deteriorează. La 24 noiembrie 2006, reclamantul a cerut din nou eliberarea sa, plângându-se că durata detenției sale și a procedurii penale împotriva acestuia erau necorespunzătoare și incompatibile cu standardele drepturilor omului. La 28 decembrie 2006, Curtea Kominternivskiy a condamnat reclamantul de jaf și mai multe conturi de furt într-un grup organizat și l-a condamnat la șase ani de închisoare.

Reclamantul a invocat, susținând că sentința sa este prea severă. La 3 mai 2007, el a adăugat în continuare recursul său, susținând, în special, că instanța a calculat în mod nedrept termenul de închisoare din 17 iunie 2002, în timp ce, de fapt, a fost reținut începând cu 12 iunie 2002. La 3 mai 2007, Curtea Regională de Apel Kharkiv a respins recursul reclamantului și a susținut hotărârea instanței de judecată. Reclamantul a apelat în cassare. El nu a informat Curții cu privire la rezultatul procedurii sale de cassare. Într-o dată neespecificată după condamnarea sa, reclamantul a fost transferat de la SIZO la Colonia Correcțională nr. 100 pentru a-și îndeplini sentința. La 20 august 2007, Curtea de district Kharkiv a examinat acuzațiile, care au fost transmise anterior pentru anchetă suplimentară, a condamnat reclamantul hooliganismului armat și l-a condamnat la șase ani de închisoare calculate de la aceeași dată cu condamnarea anterioară a Curții Kominternivskiy.

Reclamantul nu a apelat împotriva acestei hotărâri și a devenit final. La 17 iunie 2008, reclamantul a fost eliberat din colonia corecțională. COMPLAINTE Reclamantul se plânge în temeiul articolului 3 din Convenție că condițiile de detenție în SIZO erau inumane și degradante și că nici o asistență medicală adecvată nu era disponibilă pentru el. El se plânge în continuare în temeiul articolului 5 1 din Convenția că perioada de detenție a fost calculată în mod incorect începând cu 17 și nu cu 12 iunie 2002. Reclamantul se plânge, de asemenea, în temeiul articolului 5 3 din Convenție, că detenția sa în așteptarea anchetei și procesului a fost de neîndelungată. În cele din urmă, reclamantul se plâng în temeiul articolului 6 din Convenția că procedura penală împotriva acestuia a fost nejustifica și lungă.

Întrebări PENTRU PARTE Au fost compatibile condițiile fizice ale detenției reclamantului în SIZO nr. 27 cu cerințele articolului 3 din Convenție? Reclamantul a primit un tratament medical adecvat în timp ce a fost reținut în SIZO nr. 27 în conformitate cu art. 3 din Convenție? Durata detenției reclamantului a fost în așteptarea anchetei și procesului în încălcarea cerinței de „temps rezonabil” de la art. 5 § 3 din Convenție? A fost durata procedurii penale împotriva reclamantului în încălcarea cerinței de „temps rezonabil” de la art. 6 § 1 din Convenție?

FIFTH SECTION

Application no. 12597/07 Murad Ekhtiramovich ALIYEV against Ukraine lodged on 5 March 2007

STATEMENT OF FACTS

THE FACTS The applicant, Mr Murad Ekhtiramovich Aliyev, is a Ukrainian national, who was born in 1977 and lives in Bezlyudivka. A. The circumstances of the case In June 2002 the applicant was arrested and, together with several co-defendants, placed in detention on remand in the Kharkiv pre-trial detention centre (SIZO) no. 27 pending criminal investigation of charges of robbery and several other crimes against them. According to the applicant, the conditions of his detention were inhuman and degrading. In particular, most of the time he was confined to a small cell, where two to three detainees had to share one sleeping place. The cell was poorly ventilated and full of cockroaches, lice and bedbugs.

The food was meagre and hardly suitable for consumption. On 23 March and 10 May 2005 the applicant requested the Kharkivskiy District Court to release him under undertaking not to abscond referring to the deterioration of his health. He submitted, in particular, that since December 2004 his haemorrhoids started to deteriorate progressively and he had difficulties falling asleep because of the constant pain. The SIZO medical staff lacked proper qualifications and medicines to help him and the applicant was in need of a surgery, for which the SIZO lacked facilities. In addition, the applicant was suffering from eczema, nervous breakdown and depressive symptoms. On an unspecified date the applicant’s case was transferred to the Kominternivskiy District Court of Kharkiv for trial.

On 11 November 2005 the applicant requested the Kominternivskiy Court to release him from detention, referring to further aggravation of his health. He noted, in particular, that the only medicine available to him was analgin (a pain-killer). To calm down the pain he had to take five doses of it each time, which was harmful for his liver and stomach. On an unspecified date in autumn of 2005 the applicant was escorted to the hospital of the Correctional Colony no. 100 to have surgery. However, according to the applicant, the hospital facilities were filled with lice, lacked basic hygiene and medications, and the proposed surgery was intended to be performed by a medical student. Fearing adverse consequences, the applicant refused from the operation.

On 22 February 2006 the applicant requested the Kominternivskiy Court to consider his previous requests, which remained without its attention. On 16 March 2006 the applicant further requested release from detention, submitting that his rectum was falling out and that he had to insert it back into his body with his fingers each time after visiting a toilet. The court adjourned his request to seek an opinion by a medical professional. On 5 April 2006 the applicant requested the Kominternivskiy Court to accelerate consideration of his request. On 22 May 2006 the Kominternivskiy Court rejected the applicant’s request for release, referring to the gravity of the charges against him and an expert opinion that the applicant’s surgery could be performed after trial.

On 26 May 2006 the Kominternivskiy Court referred some of the charges against the applicant for additional investigation. On 18 September 2006 the applicant renewed his request for release from detention on medical grounds. On 19 November 2006 the applicant complained to the Kominternivskiy Court that he started suffering from heart problems in view of his extended stay in a poorly ventilated prison cell and that his nervous system was deteriorating. On 24 November 2006 the applicant requested his release again, complaining that the length of his detention and of the criminal proceedings against him were unreasonable and incompatible with human rights standards. On 28 December 2006 the Kominternivskiy Court convicted the applicant of robbery and several counts of theft in an organised group and sentenced him to six years’ imprisonment.

The applicant appealed, alleging that his sentence was too severe. On 3 May 2007 he further added to his appeal, alleging, in particular, that the court had wrongly calculated the term of his imprisonment from 17 June 2002, while in fact he had been detained since 12 June 2002. On 3 May 2007 the Kharkiv Regional Court of Appeal rejected the applicant’s appeal and upheld the trial court’s judgment. The applicant appealed in cassation. He has not informed the Court about the outcome of his cassation proceedings. On an unspecified date following his conviction the applicant was transferred from the SIZO to the Correctional Colony no. 100 to serve his sentence. On 20 August 2007 the Kharkiv District Court examined the charges, which had earlier been remitted for further investigation, convicted the applicant of armed hooliganism and sentenced him to six years’ imprisonment calculated from the same date as under the earlier sentence of the Kominternivskiy Court.

The applicant did not appeal against this judgment and it became final. On 17 June 2008 the applicant was released from the correctional colony. COMPLAINTS The applicant complains under Article 3 of the Convention that the conditions of his detention in the SIZO were inhuman and degrading and that no appropriate medical assistance was available to him. He next complains under Article 5 § 1 of the Convention that the period of his detention was incorrectly calculated from 17 rather than 12 June 2002. The applicant also complains under Article 5 § 3 of the Convention that his detention pending investigation and trial was inordinately lengthy. Finally, the applicant complains under Article 6 of the Convention that the criminal proceedings against him were unreasonably long and unfair.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Have the physical conditions of the applicant’s detention in the SIZO no. 27 been compatible with the requirements of Article 3 of the Convention? 2. Has the applicant received adequate medical treatment while detained in the SIZO no. 27, in compliance with Article 3 of the Convention? 3. Was the length of the applicant’s detention pending investigation and trial in breach of the “reasonable time” requirement of Article 5 § 3 of the Convention? 4. Was the length of the criminal proceedings against the applicant in breach of the “reasonable time” requirement of Article 6 § 1 of the Convention?