CtEDO 09.10.2012 Auto

AFFAIRE TRAPANI LOMBARDO ET AUTRES c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
09.10.2012
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Dommage matériel et préjudice moral - réparation
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2012
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE TRAPANI LOMBARDO ET AUTRES c. ITALIE (CtEDO, 2012)
HUDOC · oficial

A DOUA SECȚIUNEA PENTRU TRAPANI LOMBARDO ȘI ALTELE c. ITALIA (solicitarea nr. 25106/03) HOTĂRÂREA (SAUSFAȚIE ECHIPALĂ) STRASFURG 9 octombrie 2012 DEFINITIVF 09/01/2013 Această hotărâre a devenit definitivă în temeiul articolului 44 alineatul (2) din Convenție. El poate suferi modificări de formă. În cazul Trapani Lombardo și al altor c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care găzduiește o cameră compusă din Ineta Ziemele, președinte, Dragoljub Popović, Isabelle Berro-Lefevre, András Sajó, Guido Raimondi, Paulo Pinto de Albuquerque, Helen Keller, judecători, și Stanley Naismith, grefier de secțiune, După ce a deliberat în camera Consiliului la 18 septembrie 2012, a adoptat hotărârea pe această dată. PROCEDURA DE INIȚIERE A cauzei se află o cerere (n 25106/03) îndreptată împotriva Republicii Italiene și din care opt resortisanți ai acestui stat, domnul Antonio Trapani Lombardo 1 ( Maria Concetta Trapani Lombardo 2 ( Prin hotărârea din 16 noiembrie 2006, Curtea a statuat că ingerința în cauză nu era compatibilă cu principiul legalității și că, prin urmare, aceasta încălcase dreptul la respectarea bunurilor reclamanților (Trapani Lombardo și alții c. Italia, nr 25106/03, § 38, 16 noiembrie 2006). Pe baza articolului 41 din Convenție, în ceea ce privește prejudiciul material, reclamanții solicitau în principal restituirea terenului și plata sumei de 907 965,27 EUR cu titlu de ocupație și de achitare pentru neîncasarea terenului. În absența restituirii, aceștia solicitau o satisfacție echitabilă de 361 269,64 EUR, egal cu valoarea de piață actuală a terenului, precum și o sumă de 22 797,17 EUR. În plus, aceștia au solicitat 885 168,10 EUR cu titlu de despăgubire pentru nejurisdicția terenului și 277 În plus, acestea solicitau rambursarea prejudiciului moral și a cheltuielilor suportate în fața Curții. Problema aplicării articolului 41 din Convenție nu se află în stare de fapt, Curtea a adresat o cerere și a invitat guvernul și reclamanții să prezinte în scris observațiile lor cu privire la această chestiune în termen de trei luni și, în special, să îi dea cunoștință de orice acord la care ar putea ajunge (ibidem, punctul 4 litera (b) din dispozitiv). Atât reclamanții, cât și guvernul au prezentat observații. Ca urmare a modificării componenței secțiunilor Curții, prezenta cerere a fost atribuită celei de-a doua secțiuni, astfel reformulată. DE FAPT Faptele care au avut loc după pronunțarea hotărârii principale se pot rezuma după cum urmează. Ca urmare a hotărârii din 7 martie 2003 a Curții de Casație, care a declarat că dreptul reclamanților la despăgubiri era prescris, administraia a adresat Tribunalului din Reggio de Calabre trei somaii de plată (decreto ingiuntivo) pentru a obține restituirea sumelor plătite de administraie ca urmare a hotărârii Tribunalului din data de 31 decembrie 1991 (punctul 14 din hotărârea din acțiunea principală). Reclamanții au introdus o procedură civilă pentru a se opune acestor ordine de plată. Procedura este pendinte în fața Tribunalului din Reggio de Calabria. În conformitate cu art. 41 din convenție, În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite să se șteargă ^ i ^ i ^ i , pe deplin, consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții care, dacă este cazul, acordă o satisfacție echitabilă. 210 EUR pentru pierderea proprietății. Din această sumă va trebui să fie deduse sumele deja acordate de instanțele interne. 12. Guvernul contestă pretențiile reclamanților și amintește că au primit o sumă corespunzătoare valorii de piață a terenului. 13. Curtea amintește că, în cauza Guiso-Gallisay c. Italia (satisfacție echitabilă) [GC], n 58858/00, 22 decembrie 2009), Marea Cameră a modificat jurisprudența Curții cu privire la criteriile de despăgubire în cauzele de expropriere indirectă. În special, Marea Cameră a decis să dea la o parte pretențiile reclamanților, în măsura în care acestea se bazează pe valoarea terenului la data hotărârii Curții și să nu mai țină seama, pentru a evalua prejudiciul material, de costul de construcție al clădirilor construite de statul membru pe teren. 14. Conform noilor criterii stabilite de Marea Cameră, liturghia trebuie să corespundă valorii totale a terenului în momentul pierderii proprietății, așa cum a fost stabilită de instanța competentă în cursul procedurii interne. Apoi, odată ce suma acordată la nivel național va fi dedusă, această sumă trebuie să fie actualizată pentru a compensa efectele inflației și, de asemenea, trebuie să se ia măsuri pentru a compensa, cel puțin parțial, perioada de timp care s-a scurs de la deținerea terenului. Aceste dobânzi trebuie să corespundă interesului legal simplu aplicat capitalului reevaluat progresiv. 15. În speță, reclamanții și-au pierdut proprietatea asupra terenului lor la 18 September 1976 (punctul 11 din hotărârea din acțiunea principală). Curtea constată că . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . În opinia sa, părțile interesate au obținut deja o sumă suficientă pentru a îndeplini criteriile de despăgubire. 16. Rămâne de evaluat pierderea de șanse suferită ca urmare a exproprierii în litigiu (Giso-Gallisay c. Italia (satisfacție echitabilă) [GC] menționată anterior, § 107). Curtea apreciază că trebuie să se ia în considerare prejudiciul care rezultă din la mai multe terenuri în perioada cuprinsă între începutul ocupației legale și momentul pierderii proprietății. Statuând în echitate, Curtea acordă în comun reclamanților 6 000 EUR. Pagubă morală 17. În ceea ce privește prejudiciul moral, în valoare de 1 000 EUR, plus dobânda și reevaluarea. 18. În ceea ce privește prejudiciile morale, statul membru se opune și consideră că nici o sumă nu se datorează prejudiciului moral, deoarece acest tip de prejudiciu nu poate rezulta din încălcarea articolului 1 din Protocolul nr. 1, ci numai din încălcarea termenului rezonabil 19. Curtea consideră că sentimentele de nemulțumire și frustrare în fața deposedării ilegale a bunurilor sale au cauzat un prejudiciu moral important reclamanților, care trebuie remediat în mod corespunzător. 20. Statuând în echitate, Curtea acordă în comun reclamanților 10 000 EUR pentru prejudiciul moral. 21. În plus, Curtea subliniază că: în temeiul articolului 46 din Convenție, părțile contractante s-au angajat să se conformeze hotărârilor definitive ale Curții în litigiile la care sunt părți, Comitetul miniștrilor fiind însărcinat cu supravegherea executării acestora. În special, rezultă din faptul că statul pârât, recunoscut responsabil pentru o încălcare a convenției sau a protocoalelor sale, este chemat nu numai să plătească persoanelor interesate sumele alocate cu titlu de satisfacție echitabilă, ci și să aleagă, sub controlul Comitetului de Miniștri, măsurile generale și/sau, dacă este cazul, individuale care urmează să fie adoptate în ordinea sa juridică internă pentru a pune capăt încălcării constatate de Curte și pentru a elimina, pe cât posibil, consecințele acesteia ( De Clerck c. Belgia , nr. 34366/02, § 97, 25 septembrie 2007 Zafranas c. Grecia , nr. 4056/08, §§ 50-51, 4 octombrie 2011 Sud Fondi srl și altele c. Italia (satisfacție echitabilă), n 750990/01, 10 mai 2012). În cauza Zafranas Mai sus, având în vedere circumstanțele din speță, Curtea a afirmat că statul pârât trebuie să se abțină de la revendicarea dreptului de proprietate al reclamanților. 22. În speță, Curtea consideră că plata sumelor indicate trebuie să fie însoțită de renunțarea din partea autorităților italiene la revendicările lor față de reclamanți. Aceștia au primit o sumă cu titlu de despăgubire pentru pierderea terenului în litigiu. Or, ca urmare a hotărârii Curții de Casație, care a concluzionat că dreptul la despăgubire era prescris și ca urmare a procedurilor de somație introduse de administrație, reclamanții sunt obligați să ramburseze suma primită. Curtea reiterează că, în hotărârea sa din acțiunea principală, aceasta a concluzionat că autoritățile italiene nu au îndeplinit condiția de legalitate în cadrul exproprierii în litigiu și consideră că trebuie să suporte consecințele acesteia. 23. În concluzie, având în vedere circumstanțele specifice din speță, Curtea consideră că renunțarea din partea autorităților naționale la pretențiile sale față de reclamanți, combinată cu plata sumelor menționate anterior (§16 și 20), poate pune efectiv capăt încălcării articolului 1 din Protocolul nr. 1 constatat. Justificative în sprijinul acestora, reclamanții solicită plata a 41 703,50 EUR, taxa pe valoarea adăugată (TVA) și contribuțiile la fondul de previzionare al avocaților (CPA) în plus, pentru cheltuielile procedurii de la Strasbourg 25. Curtea reamintește că achitarea cheltuielilor și cheltuielilor de judecată în temeiul articolului 41 presupune că se stabilesc realitatea, necesitatea acestora și, în plus, caracterul rezonabil al ratei lor (latridis c. Grecia (satisfacție echitabilă) [GC], 31107/96, § 54, CEDO 2000-XI. În plus, cheltuielile judiciare pot fi recuperate numai în măsura în care se referă la încălcarea constatată (a se vedea, de exemplu, Beyeler c. Italia (satisfacție echitabilă) [GC], nr 33202/96, § 27, 28 mai 2002 Sahin c. Germania [GC], 30943/96, § 105, CEDO 2003-VIII 27. Curtea nu se îndoiește de necesitatea de a angaja cheltuieli, însă consideră că sunt excesive onorariile totale revendicate în acest sens. Prin urmare, Curtea consideră că trebuie rambursate doar parțial. Având în vedere circumstanțele cauzei, Curtea apreciază că este rezonabil să aloce o sumă de 20 000 EUR pentru totalitatea cheltuielilor suportate. Interese moratoriu 28. Curtea consideră adecvată stabilirea ratei dobânzii moratorii pe rata dobânzii dobânzii la facilitatea de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale. PE ACESURI, CURȚA, ÎN L că statul pârât trebuie să se abțină de la a solicita reclamanților restituirea sumei alocate de instanța judecătorească de apel a lui Reggio de Calabria cu titlu de despăgubire pentru pierderea proprietății și că: el nu trebuie să dea curs procedurilor civile pendinte în fața tribunalului din Reggio de Calabria Dit că statul pârât trebuie să plătească în comun reclamanților, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 2 din convenție, următoarele sume 000 EUR (șase mii EUR), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru daune materiale (ii. 000 EUR (zece mii EUR), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru daune morale (iii. 000 EUR (80 000 EUR), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit pe profit reclamanților, pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată care se aplică de la data expirării termenului respectiv și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabile în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale Respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Făcut în franceză și apoi comunicat în scris la 9 octombrie 2012, în conformitate cu art. 77 alineatul (2) și 3 din Regulamentul de procedură. Stanley Naismith Ineta Ziemele președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2006-11-16
0,97
AFFAIRE TRAPANI LOMBARDO ET AUTRES c. ITALIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE TRAPANI LOMBARDO ET AUTRES c. ITALIE (Requête n o 25106/03) ARRÊT STRASBOURG 16 novembre 2006 DÉFINITIF 16/02/2007 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il
CtEDO 2012-11-15
0,95
AFFAIRE LOMBARDI c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE ROSARIO LOMBARDI c. ITALIE (Requête n o 66394/01) ARRÊT Cette version a été rectifiée le 21 novembre 2013 Conformément à l’article 81 du règlement de la Cour. STRASBOURG 15 novembre 2012 Cet arrêt est définitif. Il
CtEDO 2012-12-18
0,95
AFFAIRE SALVATORE COPPOLA ET AUTRES c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE SALVATORE COPPOLA ET AUTRES c. ITALIE (Requêtes n os 5179/05, 14611/05, 29701/06, 9041/05, 8239/05) ARRÊT STRASBOURG 18 décembre 2012 DÉFINITIF 29/04/2013 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l’article 44 § 2
CtEDO 2012-12-04
0,95
AFFAIRE MEDICI ET AUTRES c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE MEDICI ET AUTRES c. ITALIE (Requête n o 70508/01) ARRÊT (Satisfaction équitable) Cette version a été rectifiée conformément à l’article 81 du règlement de la Cour le 13 novembre 2014 STRASBOURG 4 décembre 2012 DÉFIN
CtEDO 2012-12-18
0,95
AFFAIRE MASELLI c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE MASELLI c. ITALIE (Requête n o 24887/03) ARRÊT STRASBOURG 18 décembre 2012 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Maselli c. Italie, La Cour européenne des droits de l’homme (deu
Sursă