- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 11 iunie 2024
- Stat pârât
- TUR
- Articole
- Articolul 8
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 8
Șamasas și alții împotriva Turciei
Traducere în română Auto
AVRUPA İNSAN HAKLARI MAHKEMESİ İKİNCİ BÖLÜM ȘAMASAS VE DİĞERLERİ / TÜRKİYE (Bașvuru No. 20371/19 și alte 10 cereri) ecli listeye bakınız) KARAR STRAZBURG 11 iunie 2024Această decizie este definitivă.Unele forme pot fi corectate sau reținute.În cazul Șamasas și altele/Türkiye, președintele Lorraine Schembri Orlandi , judecătorii Frédéric Krenc, Davor Derenovic , și directorul departamentului Dorothee von Arnim Kilis (în cadrul unei întâlniri cu participarea lui Arnim Kilis), au citit următoarele date referitoare la funcțiile Curților Europene de Drepturi Omenești (Bășvuru No. 20371/19 și alte 10 cereri),
alte date referitoare la funcțiile judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor judecătorilor județelor județelor județelor județelor județelor județelor județelor județelor județelor județelor județelor județelor județelor județelor județelor județelor județelor județelor județelor județelor județelor județelor județelor județelor județelor județelor județelor județelor județelor județelor județelor (2) În data la care au avut loc evenimentele, solicitantii erau deținuți în diferite închisori din Turcia.
(3) În timp ce erau în închisoare, reclamanții au cerut încetarea aplicării sistemului de înregistrare sistematică a scrisorilor pe care le-au trimis în timpul detenției lor în sistemul UYAP (în scurt timp. pentru o mai largă publicare a acestei aplicații, consultați Nuh Uzun și alții/Türkiye EDENEN, nr. 49341/18 și alții, nr. 11-26, 29). (4) În cazul în care solicitarea a fost respinsă de către instanțele judecătorești competente (Instanța de judecată a executării și Curtea de judecată a pedepselor severe) și au fost respinsă cererile de înregistrare sistematică a scrisorilor trimise către ei în sistemul UYAP (în scurt timp. pentru informații despre această aplicație, consultați Nuh Uzun și alții/Türkiye EDEN, nr. 49341/18 și alții, nr. 13), 6. Guvernul susține, de asemenea, că, dacă corespondența lor a fost înregistrată în Sistemul de Informații UYAP, trebuie să fie considerată o încălcare a drepturilor lor garantate de art. 8 din Convenție.
(7) Guvernul, mai înainte, în cauzele Nuh Uzun și alții (în cazul anulat mai sus, §§ 29-34) și Dağlı și alții/Turcia ([Comitetul], nr. 25820/18 și alți 89 de solicitanți, §§ 7-8, 26 septembrie 2023) a susținut aceleași obiecții inițiale, precum și în concluziile din cauzele Nuh Uzun și alții (în cazul anulat mai sus, §§ 29-34) și Nuh Uzun și alți 89 de solicitanți, §§ 7-8, 26 septembrie 2023). (8) Guvernul susține, de asemenea, că, de asemenea, reclamantul a avut posibilitatea de a primi o notificare de către Turcia, în conformitate cu art. 15 din 21 iulie 2016 al Convenției, cu privire la o derogare existentă (în cazul în care se solicită o notificare a obligațiilor), în cazul în care a primit o notificare de către Ankate.
(9) Curtea a respinsă cererile de judecată ale Guvernului privind obiecțiile anulate în cauză, în special în cazul Nuh Uzun veșurin și alții (în cazul în care se solicită obiecții similare, în cazul în care se solicită obiecții similare, în cazul în care se solicită obiecții similare, în cazul în care se solicită obiecțiile anulate în cauză, în cazul în care se solicită obiecțiile anulate în cauză, în cazul în cauză, în care se solicită obiecția nu este în cauză).
(4) Curtea de judecată a iniționat în cazul în care a primit o notificare de judecată în cauză, în cazul în care a primit obiecția Nuh Uzun veșii (în cazul în cauză, în cazul în care se solicită obiectul respectiv, în cazul în cazul în care nu este în cazul în cazul în care nu este în cauză, în cauză, în cazul în cazul în cazul în care nu este în cazul în cazul în cazul în care nu în cazul în cazul în care nu în cazul în cazul în care nu în cazul Curtea, în ceea ce privește temeiul plângerilor, a constatat anterior că introducerea în Sistemul de Informații UYAP a corespondenței deținuților nu poate fi considerată o practică prevăzută de lege în sensul articolului 8 din Convenție (denumită mai sus Nuh Uzunaya și alții , §§ 79-99), amintind că nu există nicio concluzie justificativă a faptului că a fost încălcată legea 8.Curtea, după ce a ajuns la concluzia că nu există niciun alt motiv de inadmisibilitate pentru a evalua incidentul în cauză, aplică o altă măsură pentru a ajunge la o concluzie diferită cu privire la orice caz în care motivele au fost prezentate.În special, nu a fost semnată o înțelegere cu Hürremy SÖZLÜKİȘ, în conformitate cu art. 15 din Convenție (denumită mai sus Nuh Uzunaya și alții , §§ 79-99), cu excepția măsurilor prevăzute la art. 16 din Convenție (denumită mai sus Hürremy SÖZLÜKİȘ, § 228, § 228, § 228, § 228, § 228, § 228, § 228, § 228, § 228, § 228,
§ 228, § 228, § 228, § 228, § 228, etc.).
Șase solicitanți (deținătorii cererilor cu numerele 20371/19, 36264/19, 55501/19, 29219/20, 51407/20 și 27159/21) cer diferite măsuri în legătură cu cheltuielile și cheltuielile pe care le-au pretins că le-au suferit, precum și prejudicii materiale și/sau spirituale, precum și prejudicii pe care le-au pretins că le-au suferit în fața instanțelor naționale și/sau a Curții.Șase solicitanți (deținătorii cererilor cu numerele 20371/19, 36264/19, 55501/19 și 29219/20, respectiv, șase) cer diferite măsuri în legătură cu cheltuielile și cheltuielile pe care le-au pretins în fața instanțelor naționale și/sau a Curții.Șase solicitanți (deținătorii cererilor cu numere 20371/19, 55501/19 și 29219/20, respectiv, șase) cer diferite măsuri în legătură cu cheltuielile și cheltuielile pe care le-au pretinscut.Șase solicitanți (deținătorii cererilor cu numere no. 27159/21 și/sau 27159/20) cer o declarație în legătură cu cererile pe care le-au făcut în fața instanțelor naționale și/în special cu privire la cele de mai sus.Șase șase solicitanți (deținătorii) nu au primit nicio declarație în legătură cu cererile pe care le-au făcut în fața instanței națiilor naționale, în special reprezentantul lor.Șase (deținătorii) au primit o declarație în legătură cu cererea lui Aliyev și Mehmetin (deținătorul cererii lui Demir Bül Bülkarin (deșefir Bülkarim), de la data de 15.04.04.04.04.04.2014, 16.04.2014,
în cazul în cazul celorlalți, în care au fost solicitat de către procurorii Turcia Turcia H. În ceea ce privește celelalte cereri, Curtea a ajuns la concluzia că, la momentul în care a fost stabilită constatarea încălcării, a fost acordată o despăgubire echitabilă pentru prejudiciul moral suferit de cei șase solicitanți menționați mai sus (a se vedea Nuh Uzun și alții, § 111).17 În plus, în ceea ce privește sumele de bani, Curtea a decis că, în contextul judecăților, nu există nicio dovadă că, ținând cont de sumele de bani, cheltuielile și cheltuielile, nu există nicio dovadă că, în contextul judecăților, ar putea apărea o despăgubire din cauza taxelor, în afară de orice altă dovadă, că reclamanții au plătit bani, în ceea ce privește cererile și cheltuielile pe care le-au plătit, de către reclamanții Nihat Șamasas, Zekeriș Karaduman, Cumaș Sazlı, Șevân Șevân Șevân (numărate la 1.371/2020, 4.371/2020, 4.371/2020, 3.371/2020, 2.309/2020, 2.309/2020, 2.309/2020, 2.309/2020, 2.309/2020, 2.309/2020, 2.309/2020, 2.309/2020, 2.309/2020, 2.309/2020, 2.309/2020, 2.309/2020, 2.309/2020, 2.309/2020, 2.309/2020, 2.309/2020, 2.309/2020, 2.30/2020, 2.30/2020, 2.30/2020, 2.30/2020, 2.30/2020, 2.30/2020, 2.30/2020, 2.30/2020, 2.30/2020, 2.30/2020, 2.30/2020,
2.30/2020.20/2020.20/2020.20/2020.20/2020.20/2020.20/2020.20/2020.20/2020.20/2020.20/2020.20/2020.20/2020.20/2020.20/2020.20/2020.20/2020.20/2020.20/2020.20/2020.20/2020.20/2020.20/2020.20/2020.20/2020.20/2020.20/2020.20/2020.20/2020.
5. a) De către Statul pârât, în termen de trei luni, să plătească, în moneda în vigoare și în moneda în cauză, în moneda în cauză, pentru cheltuielile și cheltuielile, cu excepția oricăror taxe care trebuie plătite, pentru fiecare dintre cerători, Nihat Șamasas, Zekeriye Karaduman, Doğli Saz și Çetin Doğan, fiecare 500 de euro (în conformitate cu reclamanții nr. 20371/19, 55501/19, 29219/20 și 27219/20) (în conformitate cu hotărârea Curții din 10 decembrie 1971); în cazul în care, în temeiul hotărârii Curții din 10 decembrie 1971, Curtea din 10 decembrie 1971, nr. 51407/1920 din 8 decembrie 2024 (în conformitate cu hotărârea Curții din 20 decembrie 2024); în cazul în care, în temeiul hotărârii Curții din 10 decembrie 1971 (în conformitate cu hotărârea Curții din 10 decembrie 1971); în cazul în care, în temeiul hotărârii Curții din 10 decembrie 1972 (în conformitate cu hotărârea Curții din 11 decembrie 1973); în cazul în care, în temeiul hotărârii Curții din 10 decembrie 1973 (în conformitate cu hotărârea Curții din 11 decembrie 1973); în cazul în care, în temeiul hotărârii Curții de judecată din 11 decembrie 1973 (în temeiul hotărârii de judecată din 11 decembrie 1973); în cazul în care, în temeiul hotărârii Curții de judecată din 11 decembrie 1973 (în temeiul hotărâții de judecată din 11 decembrie 1973); în cazul în care,
în temeiul hotărârii de la Hotărârea Curții de judecată din 11 decembrie 1973 (în temeiul hotărâții de judecată din 11 decembrie 1973); în cazul în care, în temeiul hotărârea Curții de judecată din 11 decembrie 1973/1974 (în temeiul hotărâții de judecată din 111974), în care, în temeiul hotărâții de judecată din 11 Zekeriye KARADUMAN 1972 Osmaniye H. AÇIKGÖZ 4. 55934/19 Alıșık/Türkiye 14/10/2019 Hamza ALIȘIK 1988 Malatya H. BAYRI 5. 63888/19 Dilevci/Türkiye 22/11/2019 Gündüz DİLEVCİ 1977 Mersin M. F. ARSLAN 6. 23818/20 Cinoğlu/Türkiye 22/05/2020 Șaban CİNOĞLU 1978 Gaziantep 7. 29219/20 Saz/Türkiye 26/06/2020 Cumali SAZ 1986 Hatay K. ÖZTÜRK 8. 51407/20 Demirci/Türkiye 06/10/2020 Mehmet Ali DEMİĞİRC 1991 Kahram Yalto T. YILVIKİRC 1991 Yalto YILVIKİZ 9.30/21 Çelik 48/21 Çelik 31/12/2020 Abdemir Yusufov Çapıköy Çapıköy 1987 Müttepe Gürkiye 11/04/21 Müttepe Müttepe Gürkiye 13/04/21 Gürkiye 13/04/21 Müttepe Gürkiye 11/04/21 Müttepe Gürkiye 13/04/21 Müttepe Gürkiye 13/09/21 Gürkiye 11/02/21 Müttepe Gürkiye 11/02/21 Gürkiye 11/02/21 Müttepe Gürkiye 11/02/21 Gürkiye 11/021 Gürkiye 11/021 Gürkiye 11/02/20/2020
AVRUPA İNSAN HAKLARI MAHKEMESİ
İKİNCİ BÖLÜM
ȘAMASAS VE DİĞERLERİ / TÜRKİYE
(Bașvuru No. 20371/19 ve diğer 10 bașvuru – ekli listeye bakınız) KARAR STRAZBURG 11 Haziran 2024 İșbu karar kesinleșmiștir. Bazı șekli düzeltmelere tabi tutulabilir.
Șamasas ve diğerleri / Türkiye davasında, Bașkan Lorraine Schembri Orland , Hâkimler Frédéric Krenc, Davor Derenčinović , ve Bölüm Yazı İșleri Müdür Yardımcısı Dorothee von Arnim’in katılımıyla Komite halinde toplanan Avrupa İnsan Hakları Mahkemesi (İkinci Bölüm), Bașvuru yaptıkları tarihler ve diğer ilgili bilgilerle birlikte isimleri ekteki tabloda yer alan bu ülkenin 11 vatandașı (“bașvuranlar”) tarafından Türkiye Cumhuriyeti aleyhine, İnsan Hakları ve Temel Özgürlüklerin Korunmasına İlișkin Sözleșme’nin (“Sözleșme”) 34. maddesi uyarınca Mahkemeye yapmıș oldukları bașvuruları göz önünde bulundurarak, Bașvuranların, yazıșmalarının UYAP Bilișim Sistemine kaydedilmesiyle ilgili olarak Sözleșme’nin 8. maddesine ilișkin șikâyetin, Türkiye Cumhuriyeti Adalet Bakanlığı İnsan Hakları Dairesi Bașkanı Hacı Ali Açıkgül tarafından temsil edilen Türk Hükümetine (“Hükümet”) bildirilmesine ve bașvuruların geri kalan kısmının kabul edilemez olduğuna ilișkin kararları, Tarafların görüșlerini, Hükümetin, bașvuruların bir komite tarafından incelenmesine ilișkin itirazının Mahkeme tarafından reddedildiği kararı dikkate alarak, 21 Mayıs 2024 tarihinde kapalı oturumda gerçekleștirilen müzakerelerin ardından, söz konusu tarihte așağıdaki kararı vermiștir: DAVANIN kONUSU
Mevcut bașvurular, bașvuranların gözaltında tutuldukları sırada yaptıkları yazıșmaların UYAP (Ulusal Yargı Ağı Bilișim Sistemi) sistemine kaydedilmesiyle ilgilidir.
Olayların meydana geldiği tarihte, bașvuranlar Türkiye’deki farklı cezaevlerinde tutulmaktaydılar.
Bașvuranlar, cezaevindeyken, yetkili adli makamlara (infaz hâkimliği ve ağır ceza mahkemesi) bașvurarak göndermek istedikleri ve kendilerine gönderilen mektupların UYAP sistemine sistematik olarak kaydedilmesi uygulamasına son verilmesini talep etmișlerdir (bk. bu uygulama hakkında daha geniș çaplı bilgi edinmek için, Nuh Uzun ve diğerleri/Türkiye , no. 49341/18 ve diğer 13 bașvuru, §§ 11-26, 29 Mart 2022). 4. İlgili ulusal mahkemeler bașvuranların taleplerini reddetmișlerdir. Bașvuranlar, Anayasa Mahkemesine bireysel bașvuruda bulunmușlar ve bu bașvuruları reddedilmiștir. Anayasa Mahkemesi, 36264/19 numaralı bașvuruda bașvuran tarafından yapılan bireysel bașvuruya ilișkin kararında, hangileri olduğunu belirtmeksizin, bașvuranın idari ve yargısal bașvuru yollarını tüketmediğine kanaat getirmiș; diğer bașvuranlara ilișkin olarak ise, bilhassa, özel hayatına ve/veya aile hayatına ve/veya haberleșmesine saygı gösterilmesi haklarının ihlal edildiğine ilișkin șikâyetlerin açıkça dayanaktan yoksun olduğuna hükmetmiștir.
MAHKEMENİN DEĞERLENDİRMESİ
Bașvuruların birleștirilmesi
Mahkeme, bașvuruların konularının benzerliğini göz önünde bulundurarak, bașvuruları tek bir karar altında birlikte incelemeyi uygun görmektedir.
SÖZLEȘMENİN 8. MADDESİNİN İHLAL EDİLDİĞİ İDDİASI HAKKINDA
6. Bașvuranlar, yazıșmalarının UYAP Bilișim Sistemine kaydedilmesinin, Sözleșme’nin 8. maddesiyle güvence altına alınan haklarının ihlali olarak değerlendirilmesi gerektiğini iddia etmektedirler.
Hükümet, daha önce Nuh Uzun ve diğerleri (yukarıda anılan, §§ 29-34) ve Dağlı ve Diğerleri/Türkiye ([Komite], no. 25820/18 ve diğer 89 bașvuru, §§ 7-8, 26 Eylül 2023) davalarında olduğu gibi, aynı ilk itirazları ileri sürmektedir.
Hükümet ayrıca, bașvuruların, Türkiye tarafından 21 Temmuz 2016 tarihinde Sözleșme’nin 15. maddesi uyarınca iletilen derogasyon (yükümlülüklerin askıya alınması) bildirimi dikkate alınarak incelenmesi gerektiğini belirtmektedir.
Mahkeme, Hükümetin ileri sürdüğü ilk itirazlarla ile ilgili olarak, Nuh Uzun ve diğerleri (yukarıda anılan, §§ 40-44 ve 82) ile Dağlı ve diğerleri (yukarıda anılan, §§ 10-13 ve burada atıf yapılan davalar) davalarında, benzer itirazları reddettiğini hatırlatmaktadır. Mahkeme, özellikle 36264/19 numaralı bașvuru yani bașvuranın Anayasa Mahkemesine yaptığı bireysel bașvurusunu, Anayasa Mahkemesinin bașvuranın mevcut hukuk yollarını tüketmediği gerekçesiyle reddettiği bașvuru ile ilgili olarak diğer bașvuranlar gibi bașvuranın da ulusal mahkemelere ve nihayetinde Anayasa Mahkemesine iddia edilen ihlali giderme fırsatı sunduğunu kaydetmektedir (yukarıdaki 3 ve 4. paragraflar; ayrıca bk. yukarıda anılan Nuh Uzun ve diğerleri , §§ 5-7 ve 41). Bu koșullar altında, Mahkeme yukarıda belirtilen davalarda vardığı sonuçlardan ayrılmak için bir neden görmemektedir. Dolayısıyla Mahkeme, Hükümetin ilk itirazlarını reddetmektedir.
Mahkeme diğer taraftan, bașvuruların açıkça dayanaktan yoksun olmadığını ve Sözleșme’nin 35. maddesinde belirtilen bașka bir gerekçeyle kabul edilemez olmadığını tespit ederek, kabul edilebilir olduğuna karar vermektedir.
Mahkeme, șikâyetlerin esasına ilișkin olarak daha önce, tutukluların yazıșmalarının UYAP Bilișim Sistemine kaydedilmesinin, Sözleșme’nin 8. maddesi anlamında “kanunla öngörülmüș” bir uygulama olduğunun değerlendirilemeyeceği gerekçesiyle (yukarıda anılan Nuh Uzun ve diğerleri , §§ 79-99), söz konusu 8. maddenin ihlal edildiği sonucuna vardığını hatırlatmaktadır. Mahkeme, kendi değerlendirmesine sunulan bütün unsurları inceledikten sonra, somut olayda farklı bir sonuca ulașmak için herhangi bir sebep görmemektedir. Son olarak, Hükümet tarafından, Sözleșme’nin 15. maddesi uyarınca yapılan derogasyon bildirimi bağlamındaki argümanıyla ilgili olarak Mahkeme, “yasayla öngörülmemiș” olan ihtilaf konusu tedbirin, olağanüstü halin özel koșulları bakımından haklı olmadığı kanaatine varmaktadır (bk. bu davaya uygulanabildiği ölçüde (mutatis mutandis) , Baș/Türkiye , no. 66448/17, § 161, 3 Mart 2020 ve Pișkin/Türkiye , no. 33399/18, § 229, 15 Aralık 2020).
Dolayısıyla, Sözleșme’nin 8. maddesi ihlal edilmiștir.
SÖZLEȘME’NİN 41. MADDESİNİN UYGULANMASI HAKKINDA
13. Altı bașvuran (20371/19, 36264/19, 55501/19, 29219/20, 51407/20 ve 27159/21 numaralı bașvuruların sahipleri), uğradıklarını düșündükleri maddi ve/veya manevi zararlar ve ulusal mahkemeler ve/veya Mahkeme önünde yaptıklarını söyledikleri masraf ve giderler bağlamında çeșitli meblağlar talep etmektedirler.
Bașvuranlar Nihat Șamasas, Zekeriye Karaduman ve Cumali Saz (bașvuru no. 20371/19, 55501/19 ve 29219/20), her biri kendi temsilcileriyle imzaladıkları bir sözleșme sunmușlardır; bașvuran Çetin Doğan (bașvuru no. 27159/21), özellikle temsilcisiyle imzaladığı sözleșmenin bir kopyasını içeren önceki yazıșmalarına atıfta bulunmaktadır; bașvuran Mehmet Ali Demirci (bașvuru no. 51407/20), sadece posta masrafları için 165,94 Türk lirası (ilgili tarihte yaklașık 8 avro) ödendiğini gösteren bir belge sunmaktadır; bașvuran Hasan Basri Boran ise (bașvuru no. 36264/19), temsilcisine verdiği vekâletnamenin bir nüshasını ve Türkiye Barolar Birliğinin avukatlık ücret tarifesini sunmaktadır.
Diğer bașvuranlar, esasa ilișkin görüșlerini sunmaları için kendilerine tanınan süre içerisinde adil tazmin talebinde bulunmamıșlardır.
Hükümet, yukarıda belirtilen altı bașvuranın iddialarına karșı çıkmaktadır.
Mahkeme, tespit edilen ihlal ile olası bir maddi zarar arasında herhangi bir illiyet bağı görmemektedir. Dolayısıyla, Mahkeme, bașvuran Çetin Doğan’ın bu bağlamda yaptığı talebi reddetmektedir. Geri kalan talepler için Mahkeme, mevcut kararda vardığı ihlal tespitinin yukarıda belirtilen altı bașvuranın uğradığı manevi zarar için tek bașına, yeterli bir adil tazmin sağladığı kanaatindedir (bk. yukarıda anılan Nuh Uzun ve diğerleri , § 111). 17. Öte yandan, elindeki belgeleri göz önünde bulunduran Mahkeme, masraf ve giderler bağlamında, belirlenen miktar üzerinden vergi olarak doğabilecek her türlü miktar hariç olmak üzere, bașvuranlar Nihat Șamasas, Zekeriye Karaduman, Cumali Saz ve Çetin Doğan’ın (bașvuru numaraları 20371/19, 55501/19, 29219/20 ve 27159/21) her birine, bütün masraf ve giderleri için toplam 500 avro (EUR) ödenmesinin makul olduğuna hükmetmektedir (bk. yukarıda anılan Nuh Uzun ve diğerleri , § 114). Ayrıca, bașvuran Mehmet Ali Demirci’ye 8 avro ödenmesine hükmetmektedir. (bașvuru no. 51407/20). Mahkeme, bașvuran Hasan Basri Boran’ın (bașvuru no. 36264/19) masraf ve giderler bağlamında yaptığı taleple ilgili olarak, ilgili kanıtlayıcı belgelerin bulunmaması sebebiyle, bu talebi reddetmektedir.
Son olarak, adil tazmin talebinde bulunmayan bașvuranlarla ilgili olarak Mahkeme, kendilerine bu bağlamda herhangi bir meblağın ödenmesine gerek olmadığı kanaatine varmaktadır. BU GEREKÇELERLE, MAHKEME, OY BİRLİĞİYLE, 1. Bașvuruların birleștirilmesine; 2. Bașvuruların kabul edilebilir olduğuna; 3. Sözleșme’nin 8. maddesinin ihlal edildiğine; 4. İhlal tespitinin, manevi zarar bağlamında talepte bulunan altı bașvuranın uğradığı zarar için tek bașına yeterli bir adil tazmin olușturduğuna; 5. a) Davalı Devlet tarafından, üç ay içerisinde, ödeme tarihindeki geçerli döviz kuru üzerinden davalı Devletin para birimine çevrilmek üzere, masraf ve giderler için, ödenmesi gereken her türlü vergi tutarı hariç olmak üzere, bașvuranlar Nihat Șamasas, Zekeriye Karaduman, Cumali Saz ve Çetin Doğan’ın her birine 500 avro (beș yüz avro) (bașvuru no. 20371/19, 55501/19, 29219/20 ve 27159/21) ödemesine ve bașvuran Mehmet Ali Demirci’ye (bașvuru no. 51407/20) 8 avro (sekiz avro) ödenmesine; b) Yukarıda bahsi geçen üç aylık sürenin bittiği tarihten itibaren, ödeme gününe kadar, yukarıda bahsedilen miktarlara, Avrupa Merkez Bankasının söz konusu dönem için geçerli olan marjinal faiz oranına üç puan eklenmek suretiyle elde edilecek oranda basit faiz uygulanmasına; 6. Yukarıda belirtilen altı bașvuran tarafından adil tazmine ilișkin yapılan kalan taleplerin reddedilmesine; karar vermiștir. İșbu karar, Fransızca dilinde tanzim edilmiș olup Mahkeme İç Tüzüğü’nün 77. maddesinin 2 ve 3. fıkraları uyarınca, 11 Haziran 2024 tarihinde yazılı olarak bildirilmiștir. Dorothee von Arnim Lorraine Schembri Orland Yazı İșleri Müdür Yardımcısı Bașkan EK Bașvuruların listesi No. Bașvuru No. Davanı Adı Bașvuru Tarihi Bașvuran Doğum Yılı İkamet Yeri Temsilcisi 1. 20371/19 Șamasas/Türkiye 12/03/2019 Nihat ȘAMASAS 1971 Adana K. ÖZTÜRK 2. 36264/19 Boran/Türkiye 10/06/2019 Hasan Basri BORAN 1973 Adana
S. TUMLUKOLÇU
3. 55501/19 Karaduman/Türkiye 01/10/2019 Zekeriye KARADUMAN 1972 Osmaniye
H. AÇIKGÖZ
4. 55934/19 Alıșık/Türkiye 14/10/2019 Hamza ALIȘIK 1988 Malatya H. BAYRI 5. 63888/19 Dilevci/Türkiye 22/11/2019 Gündüz DİLEVCİ 1977 Mersin
M. F. ARSLAN
6. 23818/20 Cinoğlu/Türkiye 22/05/2020 Șaban CİNOĞLU 1978 Gaziantep 7. 29219/20 Saz/Türkiye 26/06/2020 Cumali SAZ 1986 Hatay K. ÖZTÜRK 8. 51407/20 Demirci/Türkiye 06/10/2020 Mehmet Ali DEMİRCİ 1991 Kahramamaraș T. YILMAZ 9. 4830/21 Çevik/Türkiye 31/12/2020 Abdülvahap Yusuf ÇEVİK 1987 Balıkesir M. TUNA 10. 13469/21 Gözütok/Türkiye 15/12/2020 Mevlüt GÖZÜTOK 1981 Yalova 11. 27159/21 Doğan/Türkiye 22/04/2021 Çetin DOĞAN 1984 Osmaniye H. EMREM