CASE OF KALLIS AND ANDROULLA PANAYI AGAINST TURKEY

Rezoluția CM/ResDH(2024)123 Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Kallis și Androulla Panayi împotriva Turciei (aprobată de Comitetul de Miniștri la 13 iunie 2024 la ședința 1501 a Deputaților Miniștrilor) Hotărârea nr. Hotărârea finală la 45388/99 KALLIS ANDROULLA PANAYI 27/10/2009 27/01/2010 Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”, având în vedere hotărârea finală transmisă de Curte comitetului în acest caz și încălcarea stabilită din cauza uciderii în 1996 a fiului reclamantului, un soldat cipriot grec, datorită utilizării excesive de arme de foc de către forțele militare turce sau cipriote turce și a lipsei unei anchete eficace și imparțiale; Amintind obligația statului contestat, în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție, de a respecta toate hotărârile finale în cazurile la care a fost parte și că această obligație presupune, peste și peste plata sumelor atribuite de Curte, adoptarea de către autoritățile statului contestat, dacă este necesar: a măsurilor individuale pentru a pune capăt încălcărilor stabilite și a șterge consecințele acestora, astfel încât să atingă,

în măsura posibilului, restabilirea în integritate și a măsurilor generale de prevenire a încălcărilor similare; după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a respecta obligația menționată anterior; După examinarea informațiilor furnizate de guvern care indică măsurile individuale adoptate pentru executarea hotărârii, inclusiv informațiile furnizate cu privire la plata satisfacției juste acordate de Curte (a se vedea documentele DH-DD(2022)28 DH-DD(2023)21 DH-DD(2023)428 DH-DD(2024)350 Remarcand cu regret faptul că nu apare nicio altă măsură individuală posibilă, având în vedere că în 2021 Biroul Procurorului General a concluzionat că trecerea timpului a făcut dificilă constatarea faptelor și că utilizarea armelor de foc este legală pe baza faptelor stabilite în ancheta inițială, care ar putea aborda, cât mai mult posibil, criticile că ancheta inițială nu este independentă; și că este clar din reexaminarea de mai sus și informații suplimentare că normele de angajament la momentul respectiv au fost deficitare și au fost interpretate într-un mod care permite utilizarea excesivă a armelor de foc; Amintind că întrebarea măsurilor generale necesare în răspunsul la deficiențele constatate de Curte în prezenta hotărâre continuă să fie examinată în cadrul cauzei Kakoulli, în funcție de concluziile Curții în acest caz,

și că închiderea acestui caz nu prejudecă, prin urmare, evaluarea măsurilor generale a Comitetului; DECLARA că a exercitat funcțiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz; CONCLUDE că nu sunt posibile alte măsuri individuale; DECIDE să continue să supravegheze adoptarea măsurilor generale necesare în cazul de către Kakoulli DECIDE pentru a închide examinarea acestui caz.

Resolution CM/ResDH(2024)123 Execution of the judgment of the European Court of Human Rights Kallis and Androulla Panayi against Turkey (Adopted by the Committee of Ministers on 13 June 2024 at the 1501 st meeting of the Ministers’ Deputies) Application No. Case Judgment of Final on 45388/99

KALLIS AND ANDROULLA PANAYI

27/10/2009 27/01/2010 The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”, Having regard to the final judgment transmitted by the Court to the Committee in this case and to the violation established on account of the killing in 1996 of the applicants’ son, a Greek Cypriot soldier, due to excessive use of firearms by Turkish or Turkish-Cypriot military forces and of the lack of effective and impartial investigation; Recalling the respondent State’s obligation, under Article 46, paragraph 1, of the Convention, to abide by all final judgments in cases to which it has been a party and that this obligation entails, over and above the payment of any sums awarded by the Court, the adoption by the authorities of the respondent State, where required: - of individual measures to put an end to violations established and erase their consequences so as to achieve as far as possible restitutio in integrum ; and - of general measures preventing similar violations; Having invited the government of the respondent State to inform the Committee of the measures taken to comply with the above-mentioned obligation;

Having examined the information provided by the government indicating the individual measures adopted to execute the judgment including the information provided regarding the payment of the just satisfaction awarded by the Court (see documents DH-DD(2022)28 ; DH-DD(2023)21 ; DH-DD(2023)428 ; DH-DD(2024)350 ); Noting with regret that no further individual measures appear possible, given that in 2021 the Attorney General’s Office concluded that the passage of time made further fact-finding difficult and that the use of firearms was lawful based on the facts established in the original investigation, which could address, as far as possible, the criticism that the original investigation was not independent; and that it is clear from the above review and additional information that the rules of engagement at the time had been deficient and had been interpreted in a manner allowing excessive use of firearms; Recalling that the question of general measures required in response to the shortcomings found by the Court in this judgment continues to be examined within the framework of the Kakoulli case, also in the light of the Court’s findings in this case, and that the closure of this case therefore in no way prejudges the Committee’s evaluation of the general measures; DECLARES that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case;

CONCLUDES that no further individual measures appear possible; DECIDES to continue to supervise the adoption of the necessary general measures in the case of Kakoulli ; DECIDES to close the examination of this case.