- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 23 octombrie 2012
- Stat pârât
- POL
- Concluzia
- Inadmisibil
Ławniczak împotriva Poloniei
Traducere în română Auto
Reclamantul, dl Wojciech Čawniczak, este un național polonez care s-a născut în 1956 și trăiește în Warszawa. El a fost reprezentat în fața Curții de către dna J. Metelska, un avocat practicant la Varșovia. Guvernul polonez („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl J. Wołāsiewicz al Ministerului Afacerilor Externe. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 27 septembrie 2005, Procurorul Regional din Varșovia a instituit o anchetă privind fraudă și mituirea angajaților municipiului din Varșovia. La 25 august 2006, în cadrul anchetei sediul reclamantului a fost căutat. Diverse documente au fost confiscate, inclusiv 10.000 de zloti polonezi (PLN) și 3.100 de dolari americani (USD).
În aceeași dată, reclamantul a fost arestat de poliție. La 26 august 2006, el a fost înarmat în custodie de către Curtea de district din Varșovia, cu suspiciuni că a facilitat luarea unei mită de către P.B. și B.T., membrii consiliului municipal din Varșovia, dintr-o companie austriaca care plănuiește să construiască un hotel în Varșovia. Pedeapsa a fost comisă într-o dată neespecificată între 1996 și 1999. Curtea s-a bazat pe probabilitatea că reclamantul a comis infracțiunea în cauză, riscul ca acesta să modifice dovezile și probabilitatea impunerii unei condamnații severe la închisoare. La 27 august 2006, avocatul reclamantului a depus recurs împotriva acestei decizii. El a susținut că motivele pentru arestarea sa nu au fost stabilite în mod corespunzător deoarece data exactă a presupusei infracțiuni nu a fost specificată; de asemenea, rolul reclamantului în presupusa sumă nu a fost clar.
La 5 septembrie 2006, Procurorul regional din Varșovia a ordonat atașarea activelor reclamantului prin intermediul unei măsuri intermediare. În special, el a hotărât să utilizeze 3.100 de dolari americani (USD), 10.000 de zloti polonezi (PLN) și un ceas Rolex Cellini. La 3 octombrie 2006, Curtea Regională de Varșovia a respins apelul avocatului reclamantului. Acesta a susținut că există o probabilitate puternică că reclamantul a comis infracția. Curtea a convenit că data exactă a infracțiunii ar trebui specificată. Cu toate acestea, acesta a susținut, de asemenea, că faptul că reclamantul a facilitat o infracțiune de corupție a fost suficient de demonstrat și că detenția reclamantului a fost necesară pentru a asigura administrarea corectă a justiției.
La 15 noiembrie 2006, avocatul reclamantului a solicitat instanței să modifice măsura preventivă într-o măsură mai lentă. El a susținut că fiul reclamantului a fost bolnav și a avut nevoie de ajutor constant. Procurorul regional din Varșovia a refuzat această cerere la 23 noiembrie 2006. El a subliniat că există o probabilitate puternică că reclamantul a comis infracția. În ceea ce privește argumentul reclamantului, procurorul a remarcat că reclamantul nu este singurul care poate să se ocupe de fiul său, deoarece există alți membri ai familiei capabili să facă acest lucru. În plus, fiul reclamantului a fost sub asistență medicală permanentă. 10. La o sesiune avută la 20 noiembrie 2006, Curtea de District din Varșovia a prelungit detenția reclamantului.
În cursul ședinței, cei doi avocați ai reclamantului au susținut că infracțiunea cu care a fost acuzat nu a fost definită în mod suficient de clar. În timp ce instanța a decis să prelungească detenția reclamantului, a confirmat totuși că „o infracțiune a fost definită destul de îngrozitoare”. 11. La 24 și 27 noiembrie 2006, avocatii reclamantului au apelat împotriva deciziei de prelungire a detenției sale. Acestea au susținut, în special, că instanța a refuzat din nou să precizeze data presupusei infracțiuni, menționând doar că a fost comisă „în perioada 1996-1999 la Milano”. 12. La 11 decembrie 2006, procurorul regional din Varșovia a hotărât să ia 200 de acțiuni în compania reclamantului, Ekonova, în valoare de 10.000 PLN.
13. La 29 decembrie 2006, Curtea Regională de Varșovia a respins apelurile avocaților și a susținut decizia din 20 noiembrie 2006. Curtea a fost de acord cu argumentele avocaților că infracția nu a fost descris suficient de clar deoarece data și locul în care se presupunea că a fost comisă nu au fost clar specificate. Acesta a confirmat, de asemenea, că este esențial să se stabilească în primul rând data presupusei infracțiuni pentru a determina dacă Codul Penal din 1969 sau 1997 ar trebui să se aplice. În același timp, instanța a subliniat că acuzația nu a fost formulată în termeni generale, deoarece a menționat faptele. 14. La 11 ianuarie 2007, avocatul reclamantului a cerut în mod eșuat procurorului să impună o măsură preventivă mai lentă reclamantului.
15. În timpul unei confruntații desfășurate la 26 ianuarie 2007, data în care presupusul infracțiunii a fost încheiat în sfârșit. 16. La 2 februarie 2007, în timpul unei cautare a casei reclamantului, poliția a găsit douăzeci și patru de cartușe pentru o pușcărie de vânătoare. La 7 februarie 2007, reclamantul a fost acuzat de posesie ilegală de arme de foc. El a declarat vinovat de această acuzație. 17. La 15 februarie 2007, Curtea de District din Varșovia a prelungit din nou detenția reclamantului. Curtea a făcut referire la probabilitatea ridicată că reclamantul a comis infracția și pedeapsa severă care ar putea fi impusă asupra lui. 18. La 27 februarie 2007, avocatul reclamantului a cerut ca măsurile preventive impuse reclamantului să fie schimbate.
Cererea sa a fost din nou respinsă de Procurorul Regional la 13 martie 2007. 19. La 5 aprilie 2007, Curtea Regională de Varșovia 20. La 11 mai 2007, Procurorul din Varșovia a eliberat reclamantul pe cauțiunea 100.000 PLN. La 25 aprilie 2008, procurorul regional din Varșovia a întrerupt procedurile împotriva reclamantului în ceea ce privește presupusa corupție. Procurorul a susținut că, deși s-a stabilit că reclamantul a dat o sumă semnificativă B.T., nu s-a putut spune că a acționat în numele companiei austriece. 22. La 5 mai 2008, Procurorul din districtul Varșovia a încheiat ancheta în ceea ce privește posesia ilegală a armelor de foc. 23. La 19 mai 2008, proiectul de pronunțare a acuzării a fost depus la Curtea de district Szczytno.
24. La 6 februarie 2009, Curtea de district a întrerupt procedura împotriva reclamantului. 25. La 25 mai 2009, Curtea Regională de Varșovia a anulat această hotărâre. 26. La 10 martie 2010, Curtea de District a întrerupt din nou procedurile, având în vedere că actul încurcat nu a reprezentat niciun pericol pentru societate. 27. Se pare că procurorul a apelat împotriva acestei decizii, iar procedurile sunt în așteptare.
28. Legea și practicile interne relevante privind impunerea deținutului în cadrul procedurii judiciare (aresztowanie tymczasowe), motivele pentru prelungirea sa, eliberarea de la detenție și normele care reglementează alte „mesure preventive” (środki zapobiegawcze) sunt prezentate în hotărârile Curții în cazul Gołek v. Polonia, nr. 31330/02, §§ 27-33, 25 aprilie 2006, și Celejewski v. Polonia, nr. 17584/04, §§ 22-23, 4 august 2006 29. Capitolul 58 din Codul de Procedură Penală, intitulat „Compensare pentru condamnare nejustificată, detenție în timpul procedurii judiciare sau arestării”, prevede că statul este responsabil pentru condamnare nejustificată sau pentru privarea nejustificată a unei persoane de libertate în cursul procedurilor penale împotriva ei.
art. 552 din Codul de Procedură Penală prevede: „1. Un acuzat care, ca urmare a redeschiderii procedurii sau a unui recurs asupra punctelor de drept, a fost achitat sau reînnoit în temeiul unei dispoziții mai leniste, are dreptul de a beneficia de compensații de la Trezoreria de Stat pentru prejudiciile materiale și morale pe care le-a suferit ca urmare a îndeplinirii tuturor sau a unei părți a sentinței impuse în mod injustificabil. Dispozițiile de la alineatul (1) se aplică, de asemenea, în cazul în care, după anularea sau anularea hotărârii de pronunțare a condamnării, procedura a fost întreruptă din cauza unor circumstanțe importante care nu au fost luate în considerare în procedurile anterioare.
Un drept de compensare pentru prejudiciu material și moral se produce, de asemenea, în cazul în care s-a aplicat o măsură preventivă în condițiile menționate la alineatele (1) și (2), un drept de compensare pentru prejudiciu material și moral se înregistrează, de asemenea, în cazul în care nu este justificat (niewātpliwie niesłuszne) deținerea sau arestarea preventivă.”
1. The applicant, Mr Wojciech Ławniczak, is a Polish national who was born in 1956 and lives in Warszawa. He was represented before the Court by Ms J. Metelska, a lawyer practising in Warsaw. The Polish Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr J. Wołąsiewicz of the Ministry for Foreign Affairs.
The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.
On 27 September 2005 the Warsaw Regional Prosecutor instituted an investigation into fraud and the bribery of Warsaw Municipality employees.
On 25 August 2006 in the course of the investigation the applicant’s premises were searched. Various documents were seized including 10,000 Polish zlotys (PLN) and 3,100 US dollars (USD).
On the same date the applicant was arrested by the police. On 26 August 2006 he was remanded in custody by the Warsaw District Court on suspicion of having facilitated the taking of a bribe by P.B. and B.T., members of the Warsaw municipal council, from an Austrian company planning to construct a hotel in Warsaw. The offence was allegedly committed on an unspecified date between 1996 and 1999. The court relied on the probability that the applicant had committed the crime in question, the risk that he might tamper with evidence and the likelihood of a severe prison sentence being imposed on him.
On 27 August 2006 the applicant’s lawyer lodged an appeal against this decision. He submitted that the grounds for his arrest had not been determined properly because the exact date of the alleged offence had not been specified; also, the applicant’s role in the alleged bribery was not clear.
On 5 September 2006 the Warsaw Regional Prosecutor ordered the applicant’s assets to be attached by way of an interim measure. In particular he decided to seize 3,100 United States dollars (USD), 10,000 Polish zlotys (PLN) and a Rolex Cellini watch.
On 3 October 2006 the Warsaw Regional Court rejected the applicant’s lawyer’s appeal. It held that there existed a strong probability that the applicant had committed the offence. The court agreed that the exact date of the offence should be specified. However, it also held that the fact that the applicant had facilitated an offence of bribery was sufficiently demonstrated and the applicant’s detention was necessary to secure the proper administration of justice.
On 15 November 2006 the applicant’s lawyer asked the court to change the preventive measure to a more lenient one. He submitted that the applicant’s son was ill and needed constant help. The Warsaw Regional Prosecutor refused this request on 23 November 2006. He stressed that there was a strong likelihood that the applicant had committed the offence. In reference to the applicant’s argument, the prosecutor noted that the applicant was not the only person able to care for his son as there were other members of the family capable of doing so. In addition, the applicant’s son was under permanent medical care.
At a session held on 20 November 2006 the Warsaw District Court extended the applicant’s detention. During the session the applicant’s two lawyers argued that the offence with which he had been charged had not been defined clearly enough. While the court decided to extend the applicant’s detention, it nevertheless confirmed that “the offence had been defined rather clumsily”.
On 24 and 27 November 2006 the applicant’s lawyers appealed against the decision to extend his detention. They submitted in particular that the court had again failed to specify the date of the alleged offence, only stating that it had been committed “between 1996 and 1999 in Milan”.
On 11 December 2006 the Warsaw Regional Prosecutor decided to seize 200 shares in the applicant’s company, Ekonova, worth PLN 10,000.
On 29 December 2006 the Warsaw Regional Court dismissed the lawyers’ appeals and upheld the decision of 20 November 2006. The court agreed with the lawyers’ arguments that the offence had not been described clearly enough because the date and the place where it had allegedly been committed had not been clearly specified. It also confirmed that it was crucial to first establish the date of the alleged offence in order to determine whether the Criminal Code of 1969 or 1997 should apply. At the same time, the court emphasised that the charge had not been formulated in general terms since it referred to facts.
On 11 January 2007 the applicant’s lawyer unsuccessfully asked the prosecutor to impose a more lenient preventive measure on the applicant.
During a confrontation held on 26 January 2007 the date on which the alleged offence was committed was finally established.
On 2 February 2007, during a search of the applicant’s house, the police found twenty-four cartridges for a hunting rifle. On 7 February 2007 the applicant was charged with unlawful possession of firearms. He pleaded guilty to this charge.
On 15 February 2007 the Warsaw District Court again extended the applicant’s detention. The court referred to the high probability that the applicant had committed the offence and the severe sentence that might be imposed on him.
On 27 February 2007 the applicant’s lawyer asked for the preventive measure imposed on the applicant to be changed. His request was again dismissed by the Regional Prosecutor on 13 March 2007.
On 5 April 2007 the Warsaw Regional Court
On 11 May 2007 the Warsaw Prosecutor released the applicant on bail of PLN 100,000. The applicant was also prohibited from leaving Poland.
On 25 April 2008 the Warsaw Regional Prosecutor discontinued the proceedings against the applicant in respect of the alleged bribery. The prosecutor held that while it had been established that the applicant had given a significant sum to B.T., it could not be said that he had acted on behalf of the Austrian company.
On 5 May 2008 the Warsaw District Prosecutor closed the investigation as regards the illegal possession of firearms.
On 19 May 2008 the bill of indictment was filed with the Szczytno District Court.
On 6 February 2009 the District Court discontinued the proceedings against the applicant.
On 25 May 2009 the Warsaw Regional Court quashed this judgment.
On 10 March 2010 the District Court again discontinued the proceedings given that the impugned act represented no danger to society.
It appears that the prosecutor appealed against this decision and the proceedings are pending.
The relevant domestic law and practice concerning the imposition of detention during judicial proceedings (aresztowanie tymczasowe), the grounds for its extension, release from detention and rules governing other “preventive measures” (środki zapobiegawcze) are set out in the Court’s judgments in the cases of Gołek v. Poland, no. 31330/02, §§ 27-33, 25 April 2006, and Celejewski v. Poland, no. 17584/04, §§ 22-23, 4 August 2006.
Chapter 58 of the Code of Criminal Procedure, entitled “Compensation for unjustified conviction, detention during judicial proceedings or arrest”, stipulates that the State is liable for wrongful convictions or for unjustifiably depriving an individual of his or her liberty in the course of criminal proceedings against him or her. Article 552 of the Code of Criminal Procedure provides: “1. An accused who, as a result of the reopening of proceedings or an appeal on points of law, has been acquitted or re-sentenced under a more lenient provision, shall be entitled to receive from the State Treasury compensation for the pecuniary and non-pecuniary damage which he has suffered as a result of having served all or part of the sentence unjustifiably imposed on him. 2. The provisions of paragraph 1 shall also be applicable if, after the sentencing judgment has been reversed or declared null and void, the proceedings have been discontinued by reason of material circumstances not duly considered in prior proceedings. 3. A right to compensation for pecuniary and non-pecuniary damage shall also arise if a preventive measure has been applied under the conditions specified in paragraphs 1 and 2. 4. A right to compensation for pecuniary and non-pecuniary damage shall also arise in the event of undoubtedly unjustified (niewątpliwie niesłuszne) pre-trial detention or arrest.”