Zentsov și alții împotriva Rusiei

Primul reclamant s-a născut în 1982 și trăiește în Novosibirsk. Al doilea reclamant s-a născut în 1982 și trăiește în Kazan. Al treilea reclamant s-a născut în 1984 și trăiește în Roshal, regiunea Moscova. La 14 decembrie 2004, un grup de aproximativ 40 de membri ai Partidului Național Bolșevic a ocupat zona de așteptare a clădirii de administrație a Președintelui la Moscova și s-a încuiat într-un birou la etaj. Ei au cerut o întâlnire cu Președintele, șeful adjunct al administrației Președintelui și consilierul economic al Președintelui. Ei au transmis prospecte prin ferestre cu o scrisoare tipărită președintelui care a enumerat zece moduri în care se presupune că nu a respectat Constituția și care a solicitat demisia sa.

Intrușii au stat în birou timp de o oră și jumătate până când poliția a rupt ușa închisă și i-a arestat. Ei nu au oferit nicio rezistență la autoritățile. 10. La 16 decembrie 2004, Curtea de district Khamovnicheskiy din Moscova a ordonat deținerea reclamanților din cauza faptului că au fost suspectate de o infracțiune penală deosebit de gravă. 11. Reclamanții au fost acuzați, la 21 decembrie 2004, cu încercarea de a răsturna violentă puterea statului (art. 278 din Codul Penal) și distrugerea și degradarea intenționată a bunurilor altor persoane în locuri publice (articole 167 § 2 și 214). 12. Prin hotărâri separate din 8, 9 și 11 februarie 2005 Curtea Zamoskvoretskiy de district din Moscova a prelungit detenția reclamanților până la 14 aprilie 2005, pe baza gravității acuzațiilor.

Curtea a constatat, de asemenea, că al doilea reclamant nu are loc de reședință înregistrat în Moscova sau în regiunea Moscova și, prin urmare, a existat o posibilitate de a absoarce sau de a interfera cu ancheta. În ceea ce privește cel de-al treilea reclamant, instanța a susținut că locul său permanent de reședință în regiunea Moscova, studiile în curs la o universitate de la Moscova, antecedentele penale anterior curate și referințele de bun caracter nu erau suficiente pentru a-și justifica eliberarea, având în vedere gravitatea acuzațiilor impuse împotriva lui. 13. La 16 februarie 2005, acuzația reclamanților a fost modificată în ceea ce privește participarea la tulburări de masă, o infracțiune în temeiul articolului 212 § 2 din Codul Penal.

14. Prin hotărâri separate dar identice formulate din 7 aprilie 2005, Curtea de District a acordat cererea de prelungire a detenției reclamanților până la 14 iulie 2005, din următoarele motive: „Curtea ia în considerare faptul că cazul implică patruzeci de inculpați care tocmai au început, împreună cu avocatul lor, să studieze dosarul care cuprinde douăsprezece volumi ... În plus, urmărirea penală are nevoie de timp suplimentar pentru a pregăti actele de inculpare ... Având în vedere faptul că [primul și al doilea reclamant] nu sunt înregistrate într-un loc permanent de reședință în Moscova sau în regiunea Moscova și ținând seama de gravitatea acuzațiilor și de argumentele procurorului că [reclamanții], o dată eliberați, ar putea fugi din justiție, instanța consideră că [reclamanții] ar trebui să rămână în custodie.

“ 15. La apel, avocatul pentru solicitanți a solicitat eliberarea lor deoarece nu au avut antecedente penale anterioare, au avut referințe de caracter bun și un loc de reședință permanent și au fost în locuri de muncă sau de studiu la universitate. De asemenea, a susținut că reclamanții nu au nevoie de mult timp pentru a studia dosarul de caz. La ședința de recurs în fața Curții din Moscova, reclamanții au confirmat că au terminat de studiat dosarul. 16. La 11 mai 2005, Curtea din Moscova a susținut hotărârile din 7 aprilie 2005, declarând că acestea au fost legale, suficient de motivate și justificate. 17. Încheierea anchetei a fost finalizată la 7 iunie 2005 și a treizeci și nouă de persoane, inclusiv reclamanții, au fost comise pentru proces.

18. La 20 iunie 2005, Curtea de district Tverskoy din Moscova a programat audierea preliminară pentru 30 iunie 2005 și a susținut că toți acuzații ar trebui să rămână în custodie. 19. La 30 iunie 2005, Curtea de district a desfășurat o ședință preliminară. Acesta a respins cererile acuzaților de eliberare, luând în considerare caracterul lor, vârsta tânără, sănătatea fragilă, situația familiei și modalitatea de viață stabilă. Cu toate acestea, s-a constatat, referindu-se la gravitatea acuzațiilor, că „pentru motivele pe care măsurile preventive [au fost] impuse anterior persistă încă [ed]” și că „dosarul a dat motive suficiente pentru a crede că, o dată eliberate, acuzații ar fugi sau ar interfera cu procesul”.

Prin urmare, acesta a ordonat ca toate acuzații să rămână în custodie în așteptarea procesului. 20. La 27 iulie 2005, Curtea de District a respins aceste cereri, constatând că detenția lor a fost legală și justificată. 21. La 10 august 2005, reclamanții au depus noi cereri de eliberare. În aceeași zi, Curtea de District a respins cererile. „Curtea ia în considerare argumentul apărării că o abordare individuală a situației fiecărui acuzat este esențială atunci când decide cu privire la măsură preventivă. Examinarea motivelor pe care ... instanța a ordonat-o și prelungit detenția tuturor acuzaților fără excepție... instanța constată că aceste motive persistă în prezent.

Prin urmare, având în vedere starea de sănătate, situația familiei, vârstă, profesie și caracterul tuturor acuzaților, precum și garanțiile personale oferite în numele lor de anumite persoane private și incluse în dosarul, instanța concluzionează că, în cazul eliberării, fiecare dintre reclamanții ar putea să absoarbe sau să obstrugă cursul justiției într-un alt mod... În opinia instanței, în aceste circumstanțe, având în vedere gravitatea acuzațiilor, nu există motive pentru variarea sau revocarea măsurii preventive în ceea ce privește orice inculpat ...” 22. La 8 decembrie 2005, Curtea de District a constatat că reclamanții și condamnatorii lor sunt vinovați de participare la tulburări de masă.

Acesta a dat fiecărui reclamant o condamnare suspendată de trei ani și le-a eliberat pe toate la probă. 23. Primul și al treilea reclamant au fost reținuți în închisoare de încarcerare nr. IZ-77/2 la Moscova. 24. Guvernul a furnizat următoarea descriere a condițiilor de detenție în ceea ce privește primele și terțele solicitante.

25. În ceea ce privește numărul de deținuți care împărtășesc o celulă cu primul reclamant, Guvernul s-a bazat pe o serie de fragmente din registrul populației închisorii în ceea ce privește 14 zile și certificatele elaborate de administrația penitenciară în aprilie 2009. 26. În ceea ce privește numărul de deținuți care împărtășesc o celulă cu cel de-al treilea reclamant, Guvernul se bazează pe o serie de fragmente din registrul populației închisoare pentru patru zile și pe certificatele elaborate de administrația penitenciară în aprilie 2009. 27. Potrivit Guvernului, primul și al treilea reclamant au fost furnizate fiecare cu propriul pat și lenjerie de pat, o cană, o mâncare și o lingură. 28. Lumina în celule a fost în conformitate cu standardele aplicabile.

La noapte, lămpile cu tentă scăzută au fost folosite pentru a menține iluminarea în scopuri de supraveghere. Celulele au fost servite de un sistem de ventilație în ordine de lucru bun. Deținuții au fost autorizați să facă exerciții timp de o oră pe zi în curtea închisorii, iar celulele au fost dezinfectate în mod regulat.29. Primul și al treilea reclamant au contestat argumentele guvernului. Potrivit acestora, celulele unde au fost deținute au fost suprapopulate în orice moment și infestate cu insecte. Toaleta a fost separată doar de un ecran de zona de viață a celulei și nu a oferit nici o intimitate. Reclamanții au fost autorizați să facă un duș de zece minute o dată pe săptămână. Alimentația era rar și nici un medicament, în afară de aspirină și alte analgezice, a fost disponibil.

Reclamanții au fost autorizați să facă o plimbare timp de aproximativ o oră pe zi. Curtea de exercițiu a fost adăpostită și măsurată cu 15 metri pătrați în zonă. Nu au fost disponibile cărți sau ziare. 30. Al doilea reclamant a fost reținut în închisoarea depusă nr. IZ-77/6 la Moscova. Potrivit Guvernului, ea a fost deținută în celule nr. 202 și 204, care a măsurat 131.1 și respectiv 131.3 metri pătrați. Celula nr. 202 a fost echipată cu patru paturi și a locuit treizeci de deținuți. Celula nr. 204 a fost echipată cu patruzeci și două paturi și adăpostită de la douăzeci și treizeci și doi deținuți. Al doilea reclamant a fost furnizat cu foi de pat, săpun și produse de igienă personală. Sistemul de ventilație în celule a fost în ordine de lucru bun.

Accesul suplimentar la aer proaspăt a fost posibil prin ferestre. Celulele au fost dezinfectate o dată pe lună. 31. Potrivit celui de-al doilea reclamant, celulele au fost infestate cu scarabe și cricket. Toaleta a fost separată de zona de viață a celulei de un ecran – un metru în înălțime – care nu a oferit nici o intimitate. Ea a fost autorizat să facă un duș de zece minute o dată pe săptămână. Alimentația era de calitate slabă. Nu erau disponibile cărți. Deținuții au primit un periodic pe lună în urma publicării. 32. Pentru un rezumat al dispozițiilor interne relevante care reglementează condițiile și durata de detenție preliminară, a se vedea cazul Dolgova c. Rusia, nr. 11886/05, §§ 26-31, 2 martie 2006, și Lind c. Rusia, nr. 25664/05, §§ 47-52, 6 decembrie 2007.

5. The first applicant was born in 1982 and lives in Novosibirsk. The second applicant was born in 1982 and lives in Kazan. The third applicant was born in 1984 and lives in Roshal, Moscow Region. 6. The applicants are members of the National Bolsheviks Party. 7. On 14 December 2004 a group of about forty members of the National Bolsheviks Party occupied the waiting area of the President’s administration building in Moscow and locked themselves in an office on the ground floor. 8. They asked for a meeting with the President, the deputy head of the President’s administration and the President’s economic adviser. They handed out leaflets through the windows featuring a printed letter to the President which listed ten ways in which he had allegedly failed to comply with the Constitution and which called for his resignation.

9. The intruders stayed in the office for an hour and a half until the police broke down the locked door and arrested them. They did not offer any resistance to the authorities. 10. On 16 December 2004 the Khamovnicheskiy District Court of Moscow ordered the applicants’ detention on the ground that they were suspected of an especially serious criminal offence. 11. The applicants were charged, on 21 December 2004, with the attempted violent overthrow of State power (Article 278 of the Criminal Code) and the intentional destruction and degradation of others’ property in public places (Articles 167 § 2 and 214). 12. By separate decisions of 8, 9 and 11 February 2005 the Zamoskvoretskiy District Court of Moscow extended the applicants’ detention until 14 April 2005 on the basis of the gravity of the charges.

The court also found that the second applicant had no registered place of residence in Moscow or the Moscow region, and therefore there was a possibility that she might abscond or interfere with the investigation. In respect of the third applicant the court held that his permanent place of residence in the Moscow region, ongoing studies at a university in Moscow, previously clean criminal record and good character references were insufficient to warrant his release, given the gravity of the charges laid against him. 13. On 16 February 2005 the applicants’ charge was amended to that of participation in mass disorder, an offence under Article 212 § 2 of the Criminal Code.

14. By separate but identically worded decisions of 7 April 2005 the District Court granted the prosecution’s request for an extension of the applicants’ detention until 14 July 2005, for the following reasons: “The court takes into account that the case involves forty defendants who have just started, together with their counsel, to study the case file which comprises twelve volumes ... Moreover, the prosecution needs additional time in order to prepare the bill of indictment ... Having regard to the fact that [the first and the second applicants] are not registered with a permanent place of residence in Moscow or the Moscow region and taking into account the gravity of the charges and the prosecutor’s arguments that [the applicants], once released, might flee from justice, the court considers that [the applicants] should remain in custody.

” 15. On appeal, counsel for the applicants asked for their release as they had no previous criminal record, had good character references and a permanent place of residence and were in employment or studying at the university. He further submitted that the applicants did not require much time to study the case file. At the appeal hearing before the Moscow City Court the applicants confirmed that they had finished studying the case file. 16. On 11 May 2005 the Moscow City Court upheld the decisions of 7 April 2005, finding that they had been lawful, sufficiently reasoned and justified. 17. The investigation was completed on 7 June 2005 and thirty-nine persons, including the applicants, were committed for trial.

18. On 20 June 2005 the Tverskoy District Court of Moscow scheduled the preliminary hearing for 30 June 2005 and held that all the defendants should meanwhile remain in custody. 19. On 30 June 2005 the District Court held a preliminary hearing. It rejected the defendants’ requests for release, taking into account their character, young age, frail health, family situation and stable way of life. However, it found, referring to the gravity of the charges, that “the grounds on which the preventive measure [had been] previously imposed still persist[ed]” and that “the case file gave sufficient reasons to believe that, once released, the defendants would flee or interfere with the trial”. It therefore ordered that all the defendants should remain in custody pending trial.

20. The applicants lodged applications for release. On 27 July 2005 the District Court rejected these requests, finding that their detention was lawful and justified. 21. On 10 August 2005 the applicants filed new applications for release. On the same day the District Court rejected the requests. It held: “The court takes into account the defence’s argument that an individual approach to each defendant’s situation is essential when deciding on the preventive measure. Examining the grounds on which ... the court ordered and extended the detention of all the defendants without exception ... the court notes that these grounds still persist today.

Therefore, having regard to the state of health, family situation, age, profession and character of all the defendants, and to the personal guarantees offered on their behalf by certain private individuals and included in the case file, the court concludes that, if released, each of the applicants might abscond or obstruct the course of justice in some other way... In the court’s view, in these circumstances, having regard to the gravity of the charges, there are no grounds for varying or revoking the preventive measure in respect of any defendant ...” 22. On 8 December 2005 the District Court found the applicants and their co-defendants guilty of participation in mass disorder. It gave each applicant a suspended sentence of three years and released them all on probation.

23. The first and third applicants were held in remand prison no. IZ-77/2 in Moscow. 24. The Government provided the following description of the conditions of detention in respect of the first and third applicants. 25. As regards the number of inmates sharing a cell with the first applicant, the Government relied on a number of excerpts from the prison population register in respect of fourteen days and the certificates prepared by the remand prison administration in April 2009. 26. As regards the number of inmates sharing a cell with the third applicant, the Government relied on a number of excerpts from the prison population register in respect of four days and the certificates prepared by the remand prison administration in April 2009. 27. According to the Government, the first and third applicants were each provided with their own bed and bedding, a mug, a dish and a spoon.

28. The lighting in the cells was in compliance with applicable standards. At night low-voltage bulbs were used to maintain lighting for surveillance purposes. The cells were serviced by a ventilation system in good working order. The inmates were allowed exercise for one hour per day in the prison yard. The cells were regularly disinfected. 29. The first and third applicants contested the Government’s submissions. According to them, the cells where they were detained were overcrowded at all times and infested with insects. The toilet had only been separated by a screen from the living area of the cell and did not offer any privacy. The applicants had been allowed to take a ten-minute shower once a week.

The food was scarce and no medicine, other than aspirin and other analgesics, was available. The applicants had been permitted a walk for about an hour per day. The exercise yard was sheltered and measured 15 square metres in area. No books or newspapers had been available. 30. The second applicant was detained in remand prison no. IZ-77/6 in Moscow. According to the Government, she was held in cells nos. 202 and 204 which measured 131.1 and 131.3 square metres respectively. Cell no. 202 was equipped with forty-four beds and housed thirty-one inmates. Cell no. 204 was equipped with forty-two beds and housed from twentynine to thirty-two inmates. The second applicant had been provided with bed sheets, soap and personal hygiene products.

The ventilation system in the cells had been in good working order. Additional access to fresh air was possible through the windows. The cells were disinfected once a month. 31. According to the second applicant, the cells were infested with cockroaches and crickets. The toilet was separated from the living area of the cell by a screen – one metre in height – which did not offer any privacy. She had been allowed to take a ten-minute shower once a week. The food was of poor quality. No books were available. The inmates received one periodical a month behind publication. 32. For a summary of the relevant domestic provisions governing conditions and length of pre-trial detention, see the cases of Dolgova v. Russia, no. 11886/05, §§ 26-31, 2 March 2006, and Lind v. Russia, no. 25664/05, §§ 47-52, 6 December 2007.