CtEDO 06.11.2012 AI

SH. V. c. FRANCE

RESPONDENT
FRA
HOTĂRÂRE
06.11.2012
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Partiellement radiée du rôle;Partiellement irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2012
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
SH. V. c. FRANCE (CtEDO, 2012)
HUDOC · oficial

Cererea nr. 16233/10

Sh.V.

împotriva Franței

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a cincilea), sesizată pe 6 noiembrie 2012 în formă de cameră compusă din:

Mark Villiger,

președinte,

Boštjan M. Zupančič,

Ann Power-Forde,

Angelika Nußberger,

André Potocki,

Paul Lemmens,

Helena Jäderblom,

judecători,

și de Claudia Westerdiek,

grefieră de secțiune,

Ținând seama de cererea menționate introdusă pe 22 martie 2010,

Ținând seama de măsura provizorie indicată guvernului pârât în temeiul articolului 39 din regulamentul Curții,

Ținând seama de decizia de a trata în prioritate cererea în temeiul articolului 41 din regulamentul Curții.

Ținând seama de observațiile prezentate de guvernul pârât și de acelea prezentate în răspuns de reclamant,

După deliberare, pronunță următoarea decizie:

« Informația privește un grup de răufăcători condus de Ahmad KOUCHAH care operează în districtele 1 și 2 care efectuează acțiuni militare și politice. Prin organizarea de ședințe clandestine noaptea, au integrat în grup un număr de tineri. Vor să rupă pacea și securitatea din regiunea Panchir. Planul lor este să creeze dezordine în rândul forțelor de securitate active din regiunea Panchir. Acțiunile lor sunt urmărite judecătorește. O procedură judecătorească este condusă împotriva liderului lor numit Ahmad KOUCHAH. Acesta s-a sustras justiției fugind în Tajikistan. O altă persoană din grup numit Amân ALLAH a fost arestat de forțele de securitate. O altă persoană numită, Ch. și fratele lui M. E. care a fost rănit, [...incomprehensibil...] este în fugă.

În consecință, responsabilii de securitate și cercetări trebuie să aresteze, cât mai curând posibil, colaboratorii și oamenii lui Ahmad KOUCHAH și să-i predea în mâinile justiției. »

Articolul L. 531-1

« Prin derogare din articolele L. 213-2 și L. 213-3, L. 511-1 la L. 511-3, L. 512-2 la L. 512-4 (1), L. 513-1 și L. 531-3, străinul care nu este cetățean al unui Stat Membru al Uniunii Europene care a intrat sau a stat în Franța fără a respecta disposițiile articolelor L. 211-1, L. 211-2, L. 311-1 și L. 311-2 poate fi readmis autorităților competente ale Statului Membru care l-a admis să intre sau să stea pe teritoriul lui, sau din care provine direct, în aplicarea disposițiilor convențiilor internaționale încheiate la acest scop cu Statele Membre ale Uniunii Europene.

Străinul vizat în al doilea alineat este informat asupra acestei readmisii printr-o decizie scrisă și motivată luată de o autoritate administrativă definită prin decret în Consilul Statului.

Această decizie poate fi executată de-a dreptul de administrație după ce străinul a fost pus în măsură de a prezenta observații și de a avertiza sau face avertizat consulatul lui, un avocat sau orice persoană de alegere lui. »

Articolul L. 521-2

« Sesizat cu o cerere în acest scop justificată de urgență, judecătorul referințelor poate ordona orice măsuri necesare salvgardării unei libertăți fundamentale căreia o persoană juridică de drept public sau organism de drept privat încărcate cu administrarea unui serviciu public ar fi adus, în exercitarea unuia din puteri, o prejudiciu grav și in mod evident ilegal. Judecătorul referințelor se pronunță într-un termen de patruzeci și opt ore. »

« Privind mijlocul unic:

Considerând, conform ordinanței de confirmare atacată (Paris, 31 decembrie 2004), pronunțată de primul președinte al unei curți de apel, și piesele procedurii, că dl. X..., cetățean algerian, care era obiectul unui ordin de returnare la frontieră al prefectului poliției din Paris din 2 iunie 2004, notificat același zi, s-a prezentat la prefectura Seine-Saint-Denis, pe convocație, la cererea avocatului lui care solicita re-examinarea situației sale administrative; că prefectul Seine-Saint-Denis a luat asupra lui un ordin, din 27 decembrie 2004, de menținere în detenție într-o locație nu ținând de administrația penitenciară; care prin ordonanță din 29 decembrie 2004, judecătorul libertăților și detenției a respins cererea de prelungire a detenției administrative;

Considerând că se reproșează ordinanței că a confirmat această decizie, în timp ce, conform mijlocului, că străinul care s-a prezentat voluntar la serviciul străinilor prefecturii și din care este apoi constatat de administrație că a fost obiectul unui ordin de returnare la frontieră și situația lui nu s-a evoluat din atunci nu face obiectul unei opriri; că, deci, este la prețul unei erori de drept că delegatul primului președinte al curții de apel din Paris a estimat că « oprirea » dl. X... constituia o practică « deslojală » contrară articolului 5 al convențiilor europene dreturilor omului; că, de altfel, circumstanța observată de judecătorii fondului că singura constatare că interesatul era în situație neregulată în timp ce se prezentase la fereastră în condițiile mai sus vizate nu putea caracteriza un indice aparent al unui comportament infracțional este inoperant; care, prin urmare, ordinanța atacată este entachată de o încălcare a articolului 35 bis al ordinanței din 2 noiembrie 1945, împreună cu art. 5 al convențiilor europene dreturilor omului;

Dar considerând că administrația nu poate utiliza convocația la prefectura unui străin, făcând obiectul unui ordin de returnare la frontieră, care solicita examinarea situației sale administrative necesitând prezența lui personală, pentru a-l face să fie oprit cu scopul plasmării lui în detenție; că având observat că dl. X... fusese convocat, la cererea lui, pentru examinarea situației sale administrative, curtea de apel a, prin acest motiv unic, judecat în drept, că condițiile acestei opriri erau contrare articolului 5 al convențiilor europene dreturilor omului;

: RESPINGE recursul »

« 1. Orice persoană are dreptul la libertate și siguranță. Nimeni nu poate fi privat de libertate, decât în următoarele cazuri și în conformitate cu căile legale:

(...)

f) în cazul în care este vorba de o arrestare sau detenție regulată a unei persoane pentru a o împiedica să intre neregulat pe teritoriu, sau împotriva căreia o procedură de expulzare sau extrădare este în curs.

Din aceste motive, Curte, cu unanimitate,

Decide, în temeiul articolului 37 § 1 c) din Convenție, să raze cauza din rol pentru aspectul în care privește grievele derivate din articolele 3 și 13 din Convenție;

Declară cererea inadmisibilă pentru rest.

Claudia Westerdiek

Mark Villiger

Grefieră

Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă