AFFAIRE ESTEVES MONTEIRO ET NUNES REMESSO MONTEIRO c. PORTUGAL

CINCEA SECȚIUNEA A CINCEA PENTRU STRASBOURG 8 noiembrie 2012 Această hotărâre este definitivă. În cauza Esteves Monteiro și Nunes Remesso Monteiro c. Portugalia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a cincea), care se află într-un comitet compus din Mark Villiger, președinte, André Potocki, Paul Lummens, judecători, și Stephen Phillips, grefier adjunct al secțiunii, După ce a deliberat în camera Consiliului la 9 octombrie 2012, Renunță la hotărâre că aici, adoptat la această dată procedural A la origine a cauzei se află o cerere (n 47001/10) îndreptată împotriva Republicii Portugheze și dintre care doi resortisanți portughezi, domnul Amadeu Esteves Monteiro și M. Idalina Nunes Remesso Monteiro ( Carvalho, procuror general adjunct.

La 12 septembrie 2011, cererea a fost comunicată guvernului. ÎN FAVOAREA CIRCONSTANCES DE LA L ui SPECE Reclamanții s-au născut în 1959 și, respectiv, 1962 și își au reședința în Andolisheim (Franța). La 3 august 2003, fiica reclamanților a decedat în urma unui accident de circulație. La 25 octombrie 2005, reclamanții au sesizat Tribunalul din Tavira cu privire la o acțiune în răspundere civilă împotriva societății de asigurare F. Ultimele informații primite de la reclamanții care, începând cu 28 februarie 2012, erau încă în curs de desfășurare.

Reclamanții susțin că durata procedurii a încălcat principiul termenului rezonabil, astfel cum este prevăzut la art. 6 alineatul (1) din convenție, astfel cum a fost formulat Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va decide (...) contestațiile cu privire la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) Tribunalul nu a luat poziție în această privință. 10. Procedura a început la 25 octombrie 2005 și este încă în curs de desfășurare. Astfel, a durat aproape șapte ani pe un nivel de jurisdicție. Cu privire la admisibilitate 11. Curtea constată că nu este în mod clar întemeiat greșit în sensul articolului 35 alineatul (3) litera (a) din Convenție.

În plus, Curtea constată că nu se confruntă cu niciun alt motiv d Curtea reamintește că caracterul rezonabil al duratei unei proceduri pendinte apreciază în funcție de circumstanțele cauzei și având în vedere criteriile consacrate de jurisprudență, în special complexitatea cauzei, comportamentul reclamanților și cel al autorităților competente, precum și domeniul de aplicare al litigiului pentru părțile interesate (a se vedea, printre altele, Frydlender c. Franța [GC], 30979/96, § 43, CEDO 2000-VII. În cauzele privind starea persoanelor, dreptul la respectarea vieții de familie (Laino c. Italia [GC], n 33158/96, § 18, CEDH 1999-I). 13. Curtea a tratat în repetate rânduri cauze care ridică probleme similare celor din cazul de față și a constatat încălcarea articolului 6 alineatul (1) din convenție (a se vedea Frydlender citată anterior).

14. În urma examinării tuturor elementelor care i-au fost prezentate, Curtea consideră că nu există niciun fapt sau argument care să conducă la o concluzie diferită în acest caz. Având în vedere jurisprudența sa în materie, Curtea consideră că, în speță, durata procedurii în litigiu este excesivă și nu răspunde cerinței termenului rezonabil 15. Prin urmare, s-a încălcat art. 6 alineatul (1) al doilea paragraf din Convenție. În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite să se desprindă de consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții vătămate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă.

Pagube 17. Reclamanții solicită 6 200 EUR (EUR) pentru prejudiciul moral pe care l-ar fi suferit. 18. Guvernul contestă această pretenție. 19. Curtea consideră că reclamanții au suferit un anumit prejudiciu moral. Statuând în echitate, aceasta le acordă 5 200 EUR în acest scop. Comisioane și cheltuieli de judecată 20. Solicită, de asemenea, 2 168,63 EUR pentru cheltuielile și cheltuielile suportate în fața Curții. 21. Guvernul contestă această cerere, considerând-o excesivă. 22. Având în vedere documentele aflate în posesia sa și jurisprudența sa, Curtea consideră rezonabilă suma de 1 200 EUR pentru procedura în fața Curții și de acord cu reclamanții. Interese moratorii 23. Curtea consideră că este adecvat să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii pe rata dobânzii aferente facilității de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale.

Prin aceste motive, Curtea a Uniunii Europene, declarând cererea admisibilă A se vedea că a avut loc o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție A se spune că statul pârât trebuie să plătească în comun, în termen de trei luni, următoarele sume 200 EUR (cinci mii două sute de euro), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru daune morale (ii). 200 EUR (o mie două sute de euro), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de către solicitanți, pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată care se aplică de la data expirării termenului respectiv și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate cu o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabile în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale Respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus.

Făcut în franceză și apoi comunicat în scris la 8 noiembrie 2012, în conformitate cu art. 77 alineatul (2) și 3 din Regulamentul de procedură. Stephen Phillips Mark Villiger Grefier Adjunct Președinte

CINQUIÈME SECTION

AFFAIRE ESTEVES MONTEIRO ET NUNES REMESSO MONTEIRO c. PORTUGAL ( Requête n o 47001/10) ARRÊT STRASBOURG 8 novembre 2012 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Esteves Monteiro et Nunes Remesso Monteiro c. Portugal, La Cour européenne des droits de l’homme (cinquième section), siégeant en un Comité composé de : Mark Villiger, président, André Potocki, Paul Lemmens, juges, et de Stephen Phillips, greffier adjoint de section, Après en avoir délibéré en chambre du conseil le 9 octobre 2012, Rend l’arrêt que voici, adopté à cette date : PROCÉDURE

LES CIRCONSTANCES DE L’ESPÈCE

4. Les requérants sont nés respectivement en 1959 et 1962 et résident à Andolsheim (France).

SUR LA VIOLATION ALLÉGUÉE DE L’ARTICLE 6 § 1 DE LA CONVENTION

8. Les requérants allèguent que la durée de la procédure a méconnu le principe du « délai raisonnable » tel que prévu par l’article 6 § 1 de la Convention, ainsi libellé : « Toute personne a droit à ce que sa cause soit entendue (...) dans un délai raisonnable, par un tribunal (...), qui décidera (...) des contestations sur ses droits et obligations de caractère civil (...) »

SUR L’APPLICATION DE L’ARTICLE 41 DE LA CONVENTION

16. Aux termes de l’article 41 de la Convention, « Si la Cour déclare qu’il y a eu violation de la Convention ou de ses Protocoles, et si le droit interne de la Haute Partie contractante ne permet d’effacer qu’imparfaitement les conséquences de cette violation, la Cour accorde à la partie lésée, s’il y a lieu, une satisfaction équitable. » A. Dommage