VARTIC c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA

Secțiunea a treia Cerere nr. 366716/10 Alexandru VARTIC împotriva Republicii Moldova introdusă la 9 iunie 2010 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul, dl Alexandru Vartic, este un resortisant moldoven născut în 1975 și rezident în Bubuieci. Acesta este reprezentat în fața Curții de către dl Barba, avocat în Bubuieci. Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de reclamant, pot fi rezumate după cum urmează. Prin hotărârea din 29 decembrie 2008, Tribunalul din Ciocana l-a condamnat pe reclamant prin conzumație la șapte ani de închisoare. În aceeași zi, tribunalul a emis un aviz de căutare împotriva reclamantului. La 11 iulie 2009, reclamantul a fost arestat pe o stradă din Chișinău. Martorii ar fi asistat la scenă, inclusiv soția reclamantului.

Potrivit afirmațiilor sale, reclamantul a fost atacat prin surprindere de polițiști și a fost bătut cu pumnii, iar reclamantul a fost dus la secția de poliție și, în aceeași zi, ar fi fost examinat de medici de la serviciul de urgență, spre deosebire de medici, ofițerii de poliție ar fi refuzat să - l transporte pe reclamant la spital. La 12 iulie 2009, medicii de la serviciul de urgență l-ar fi examinat a doua oară pe reclamant și ar fi constatat fractura piciorului stâng și leziuni multiple la nivelul corpului. Într-un raport de expertiză medicală din 13 iulie 2009, expertul Centrului de Medicină Legală a constatat prezența la reclamant a mai multor excoriații asupra membrelor superioare și inferioare stângi.

La o dată nespecificată, reclamantul a depus o plângere pentru agresiune și vătămare corporală împotriva polițiștilor care au participat la arestarea sa. Prin ordonanța din 13 noiembrie 2009, procurorul a refuzat să dea în judecată acuzațiile din cauza absenței elementelor de decădere. Procurorul i-a informat pe polițiștii implicați și a stabilit că reclamantul a opus rezistență în timpul arestării. Procurorul a considerat că polițiștii acționaseră în conformitate cu legea. El a arătat că procurorul și-a întemeiat decizia numai pe declarațiile polițienești și că acesta nu și-a ascultat soția și alți martori oculari și, în plus, reclamantul a subliniat că procurorul nu a consultat și nici nu a luat fișa medicală a serviciului de urgență și nici radiografia la raze X efectuată de acest departament la 12 iulie 2009. În cele din urmă, reclamantul a susținut că aplicarea forței de către polițiști a fost făcută fără a se semna și că nu era necesară.

Prin hotărârea din 15 decembrie 2009, instanța de judecată din Ciocana a respins plângerea reclamantului și a confirmat clasificarea fără urmă a procurorului. Judecătorul nu a examinat nicio nouă probă. GRIFS Invocând articolele 3 și 6 din Convenție, reclamantul se plânge de relele tratamente aplicate de polițiști în timpul arestării și absenței asistenței medicale. De asemenea, se plânge de absența unei anchete eficiente privind acuzațiile sale de maltratare. A fost reclamantul supus, cu încălcarea articolului 3 din convenție, unor tratamente inumane sau degradante?

În special, a fost supus unor tratamente abuzive în momentul arestării sale la 11 iulie 2009 și, ulterior, a primit îngrijiri medicale adecvate având în vedere protecția procedurală împotriva tratamentelor inumane sau degradante (a se vedea punctul 131 din hotărâre) Labita c. Italia [GC], nr 26772/95, CEDO 2000-IV), ancheta efectuată în speță de autoritățile interne a îndeplinit cerințele prevăzute la art. 3 din convenție

TROISIÈME SECTION

Requête n o 36716/10 Alexandru VARTIC contre la République de Moldova introduite le 9 juin 2010

EXPOSÉ DES FAITS

Le requérant, M. Alexandru Vartic, est un ressortissant moldave né en 1975 et résidant à Bubuieci. Il est représenté devant la Cour par M e T. Barba, avocat à Bubuieci. Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit. Par jugement du 29 décembre 2008, le tribunal de Ciocana condamna le requérant par contumace à sept ans de prison. Le même jour, le tribunal émit un avis de recherche à l’égard du requérant. Le 11 juillet 2009, le requérant fut arrêté dans une rue de Chișinău. Des témoins auraient assistés à la scène, y compris l’épouse du requérant. Selon ses dires, le requérant fut attaqué par surprise par les policiers et rué de coups. Le requérant fut emmené au poste de police et, le même jour, il aurait été ausculté par les médecins du service des urgences.

Contrairement à l’avis des médecins, les officiers de police auraient refusé de transporter le requérant à l’hôpital. Le 12 juillet 2009, les médecins du service des urgences auraient ausculté le requérant une seconde fois et auraient constaté la fracture de la jambe gauche et des multiples lésions sur le corps. Dans un rapport d’expertise médicale du 13 juillet 2009, l’expert du centre de médicine légale constata la présence chez le requérant de multiples excoriations sur les membres supérieur et inférieur gauches. L’expert nota que ces lésions avaient été produites par des objets contondants et qu’elles étaient sans préjudice pour la santé. A une date non spécifiée, le requérant porta plainte pour coups et blessures contre les policiers ayant participé à son arrestation.

Par ordonnance du 13 novembre 2009, le procureur refusa l’engagement des poursuites pénales en raison de l’absence des éléments de l’infraction. Le procureur entendit les policiers impliqués et établit que le requérant avait opposé résistance lors de l’arrestation. Le procureur estima que les policiers avaient agi en conformité avec la loi. Le requérant contesta l’ordonnance. Il releva que le procureur avait fondé sa décision seulement sur les déclarations des policiers et que celui-ci n’avait pas entendu son épouse et les autres témoins oculaires. En outre, le requérant souligna que le procureur n’avait pas consulté ni sa fiche médicale tenue par le service des urgences ni la radiographie aux rayons X effectuée par ce service le 12 juillet 2009. Le requérant allégua enfin que l’application de la force par les policiers avait été faite sans sommation et qu’elle n’était pas nécessaire.

Par jugement du 15 décembre 2009, le juge d’instruction du tribunal de Ciocana rejeta la plainte du requérant et confirma le classement sans suite du procureur. Le juge n’examina pas de nouvelles preuves. GRIEFS Invoquant les articles 3 et 6 de la Convention, le requérant se plaint des mauvais traitements infligés par les policiers lors de son arrestation et de l’absence subséquente de soins médicaux. Il se plaint également de l’absence d’une enquête effective concernant ses allégations de mauvais traitements.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Le requérant a-t-il été soumis, en violation de l’article 3 de la Convention, à des traitements inhumains ou dégradants ? En particulier, a ‑ ti-l subi des mauvais traitements lors de son arrestation le 11 juillet 2009 et, par la suite, a-t-il reçu des soins médicaux adéquats ? 2. Eu égard à la protection procédurale contre les traitements inhumains ou dégradants (voir le paragraphe 131 de l’arrêt Labita c. Italie [GC], n o 26772/95, CEDH 2000-IV), l’enquête menée en l’espèce par les autorités internes a-t-elle satisfait aux exigences de l’article 3 de la Convention ?