MIKHAYLOVA v. UKRAINE

A cincea secțiune Cererea nr. 10644/08 Yelena Aleksandrovna MIKHAYLOVA împotriva Ucrainei depusă la 27 noiembrie 2007 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, Yelena Aleksandrovna Mikhaylova, este un național ucrainean, care s-a născut în 1957 și trăiește în Novaya Kakhovka. Ea este reprezentată în fața Curții de către dl A.A. Kristenko, un avocat practicant în Kharkiv. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de reclamant, pot fi rezumate după cum urmează. În 2007 o societate municipală a instituit o procedură împotriva reclamantului în instanța locală Novokakhovskiy care solicită recuperarea achizițiilor de servicii publice. Reclamantul a apărut anterior în fața instanței respective ca parte sau ca reprezentant. La 1 iunie 2007, reclamantul a apărut în fața instanței și a contestat judecătorul președinte M. din motivele că: nu era conștientă de nici un caz în care judecătorul respectiv a adoptat o decizie legală, judecătorul M. nu a protejat drepturile reclamantului și ale celor pe care o reprezentase, judecătorul M. nu a acceptat niciodată provocările considerate că acestea sunt inventate și subjective. Înainte de a termina cererea de înlocuire a judecătorului M., acesta din urmă a anunțat o pauză și i-a ordonat secretarului să elaboreze un raport privind infracțiunile administrative asupra reclamantului. Raportul a fost elaborat la 10.04 și apoi a fost transmis judecătorului B. care l-a examinat. Reclamantul nu a fost informat despre drepturile procedurale și nu a fost dat timp pentru a pregăti apărarea. La 11.46 judecătorul a anunțat decizia, în care reclamantul a fost considerat vinovat de dispreciere a instanței și pedepsit cu arest administrativ timp de cinci zile. Reclamantul a petrecut apoi cinci zile în detenție. La 8 iunie 2007, reclamantul s-a plâns decizia instanței către Președintele Curții de Apel Regionale Kherson, care a respins plângerea sa la 2 iulie 2007. Legislația internă relevantă este rezumat în hotărârile Gurepka v. Ucraina (nr. 61406/00, §§ 28-32, 6 septembrie 2005) și Kornev și Karpenko v. Ucraina (nr. 17444/04, §§ 25-28, 21 octombrie 2010). Reclamantul se plânge în temeiul articolului 7 din Convenție că expresia ei nu a putut fi considerată drept dispreț pentru instanță și că această ultimă infracțiune nu a fost formulată în legislația internă cu suficientă precizie. Ea plânge în continuare că pedeapsa ei a fost ilegală și ingeră inutile în ceea ce privește libertatea de exprimare în încălcarea articolului 10 din Convenția. Reclamantul se plâng, în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție, că instanța nu a fost imparțială, având în vedere că, în absența procurorului, a acționat atât drept autoritate judiciară, cât și drept autoritate judiciară. De asemenea, în temeiul articolului 6 § 3 litera (b) se plânge că nu a avut timp pentru a pregăti apărarea, în temeiul articolului 6 § 3 litera (c) că nu a fost reprezentată și nu a fost acordat timp pentru a asigura o astfel de reprezentare, și în temeiul articolului 6 § 3 litera (d) că nu a putut pune la îndoială niciun martor. Ea se plânge în cele din urmă că decizia instanței nu a fost supusă unui recurs obișnuit în conformitate cu art. 2 din Protocolul nr. Întrebări către părți A avut reclamant o audiere echitabilă în determinarea acuzației penale împotriva ei, în conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție? Având în vedere că cazul de urmărire penală este probabil să fi fost prezentat de judecătorul B., a fost instanța care a tratat cazul reclamantului independent și imparțial, conform articolului 6 § 1 din Convenție? Reclamantul a acordat timp și facilități adecvate pentru a pregăti apărarea, astfel cum se prevede la art. 6 § 3 litera (b) din Convenție? A fost reclamantul în stare să se apere prin asistența juridică a propriei ei alegeri, astfel cum se prevede la art. 6 § 3 litera (c) din Convenție? A fost reclamantul în măsură să examineze martorii împotriva ei și să obțină prezența martorilor în numele ei, astfel cum prevede art. 6 § 3 litera (d) din Convenție? A existat o interferență cu libertatea de expresie a reclamantului, în sensul articolului 10 § 1 din Convenție? Dacă este cazul, a fost necesară interferența în temeiul articolului 10 § 2? Reclamantul a beneficiat de dreptul de recurs împotriva deciziei din 1 iunie 2007 prevăzute de art. 2 § 1 din Protocolul nr. 7? În cazul în cauză, absența unui recurs s-a înscris în excepțiile prevăzute de art. 2 § 2 din Protocolul nr. 7?

FIFTH SECTION

Application no. 10644/08

Yelena Aleksandrovna MIKHAYLOVA

against Ukraine

lodged on 27 November 2007

STATEMENT OF FACTS

The applicant, Ms Yelena Aleksandrovna Mikhaylova, is a Ukrainian national, who was born in 1957 and lives in Novaya Kakhovka. She is represented before the Court by Mr A.A. Kristenko, a lawyer practising in Kharkiv.

A.

The circumstances of the case

The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows.

In 2007 a municipal company instituted proceedings against the applicant in the Novokakhovskiy local court seeking recovery of utilities arrears. The applicant had previously appeared before that court as a party or as a representative.

On 1 June 2007 the applicant appeared before the court and challenged the presiding judge M. on the grounds that: she was not aware of any case in which the said judge had adopted a lawful decision, judge M. had not protected the applicant’s rights and those whom she had represented, judge M. had never accepted the challenges considering them being invented and subjective. Before the applicant had finished her request for replacement of judge M., the latter had announced a break and instructed her secretary to draw up an administrative offence report on the applicant. The report was drawn up at 10.04 and then passed to judge B. who examined it. The applicant was not informed about procedural rights and was not given time to prepare her defence. At 11.46 the judge announced the decision, in which the applicant was found guilty of contempt of court and punished with administrative arrest for five days. The applicant then spent five days in detention.

On 8 June 2007 the applicant complained about the court’s decision to the President of the Kherson Regional Court of Appeal, who rejected her complaint on 2 July 2007.

B.

Relevant domestic law

The relevant domestic law is summarised in the judgments of

Gurepka v.

Ukraine

(no. 61406/00, §§ 28-32, 6 September 2005) and

Kornev and Karpenko v. Ukraine

(no. 17444/04, §§ 25-28, 21 October 2010).

COMPLAINTS

The applicant complains under Article 7 of the Convention that her expressions could not be considered as contempt of court and that the latter offence was not formulated in the domestic law with sufficient precision. She further complains that her punishment was unlawful and unnecessary interference with her freedom of expression in breach of Article 10 of the Convention. The applicant complains under Article 6 § 1 of the Convention that the court was not impartial, given that in absence of a prosecutor it acted both as prosecuting and judicial authority. She also complains under Article 6 § 3 (b) that she had no time to prepare her defence, under Article 6 § 3 (c) that she was not represented and was not given time to arrange for such representation, and under Article 6 § 3 (d) that she could not question any witnesses. She finally complains that the decision of the court was not subject to ordinary appeal contrary to Article 2 of Protocol No. 7.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Did the applicant have a fair hearing in the determination of the criminal charge against her, in accordance with Article 6 § 1 of the Convention?

2.

Given that the prosecution case is likely to have been presented by the judge B., was the court which dealt with the applicant’s case independent and impartial, as required by Article 6 § 1 of the Convention?

3.

Was the applicant afforded adequate time and facilities to prepare her defence, as required by Article 6 § 3 (b) of the Convention?

4.

Was the applicant able to defend herself through legal assistance of her own choosing, as required by Article 6 § 3 (c) of the Convention?

5.

Was the applicant able to examine witnesses against her and to obtain the attendance of witnesses on her behalf, as required by Article 6 § 3 (d) of the Convention?

6.

Has there been an interference with the applicant’s freedom of expression, within the meaning of Article 10 § 1 of the Convention? If so, was that interference necessary in terms of Article 10 § 2?

7.

Was the applicant afforded the right of appeal against the decision of 1

June 2007 envisaged by Article 2 § 1 of Protocol No. 7?

8.

Did the absence of an appeal in the present case fall within the exceptions laid down by Article 2 § 2 of Protocol No. 7?