ABU AND OTHERS v. THE UNITED KINGDOM
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
ABU AND OTHERS v. THE UNITED KINGDOM (CtEDO, 2013)
CUARTA DECIZIE DECIZIE Nr. 4487/12 Lynda Erdoo ABU și alții împotriva Regatului Unit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care a stat la 15 ianuarie 2013 în calitate de comitet compus din: David Thór Björgvinsson, președinte, Vincent A. De Gaetano, Krzysztof Wojtyczek, judecători și Fatoș Aracı, secretar adjunct al secțiunii; Având în vedere cererea depusă la 13 ianuarie 2012, având în vedere corespondența dintre părți din 12 octombrie 2012, 17 octombrie 2012, 31 octombrie 2012 și 3 decembrie 2012, având deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDURĂ Primul reclamant, dna Lynda Abu, este un național nigerian, născut în 1988 și locuit în Londra. Akiga și Felix Akiga, sunt un cuplu căsătorit și s-au născut în 1964 și, respectiv, 1967. Al patrulea, al cincilea, al șaptelea, al șaptelea și al optulea reclamant sunt copii ai celui de-al doilea și al treilea reclamant și s-au născut în 1992, 1994, 1995, 2002 și, respectiv, 2006. Primul reclamant a sosit în Marea Britanie la 11 martie 2002 cu o viză de vizită medicală valabilă până la 6 septembrie 2002. Ea s-a mutat cu al doilea și al treilea reclamant și familia lor, și a trăit în gospodăria lor ca parte a familiei de atunci. A considerat că cei de-al doilea și al treilea reclamant sunt părinții ei și cei de-al patrulea și al optulea solicitanți sunt frații ei de la sosirea ei în Regatul Unit. Toți reclamanții consideră că primul reclamant este un alt membru al familiei lor. Toți reclamanții au fost reprezentați în fața Curții de către dl A. Faluyi, avocatul care practică la Corban Sollicitors din Londra. Guvernul Regatului Unit (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna Neenan, a Oficiului pentru Externe și Commonwealth. Reclamanții s-au plâns în temeiul articolului 8 din Convenție că îndepărtarea primului reclamant din Regatul Unit în Nigeria ar fi o ingerință disproporționată cu drepturile lor la viața familială și privată în Regatul Unit. La 11 mai 2012, președintele interimar al celei de-a patra secțiuni a hotărât să notifice cererii guvernului și a hotărât, de asemenea, să examineze fondurile cererii în același timp cu admisibilitatea sa (art. 29 § 1) și să acorde prioritate cererii (art. 41 din Regulamentul Curții) Prin scrisoarea din 12 octombrie 2012, Guvernul a informat Curtea că acestea vor fi dispuse să ajungă la o soluționare prietenoasă a cererii pe baza că Agenția de Frontieră a Regatului Unit va acorda primei autorizații solicitante să rămână în Regatul Unit pentru o perioadă de treizeci de luni și că ei vor plăti 500 GBP (cincă sute de lire sterline) ca gest de bună voință, în decontarea completă și finală a cererilor sale. Prin scrisoarea din 17 octombrie 2012, reclamanții au confirmat că vor accepta propunerile Guvernului în cazul în care acordul de concediu să rămână în Regatul Unit a fost finalizat în termen de 30 de zile. Prin scrisoarea din 31 octombrie 2012, Guvernul a confirmat că au acceptat alte propuneri ale reclamanților. Prin scrisoarea din 3 decembrie 2012, primul reclamant a confirmat că a fost concediată să rămână în Regatul Unit pentru o perioadă de treizeci de luni. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convinsă că această chestiune a fost rezolvată și că respectul drepturilor omului, astfel cum este definit în Convenția și în Protocolurile sale, nu solicită să continue examinarea cererii. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate de a elimina aplicarea din lista de cazuri în conformitate cu art. 37 alineatul (1) litera (b) din Convenție. Fatoș Aracı David Thór Björgvinsson Președintele adjunct al grefierului