KRAWCZAK v. POLAND

RESPONDENT

POL

HOTĂRÂRE

15.01.2013

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Inadmissible

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

KRAWCZAK v. POLAND (CtEDO, 2013)

HUDOC · oficial

CUARTA DECIZIE DECIZIE Nr. 10697/11 Bogusław KRAWCZAK împotriva Poloniei Curții Europene a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care a stat la 15 ianuarie 2013 în calitate de comitet compus din: David Thór Björgvinsson, președinte, Vincent A. De Gaetano, Krzysztof Wojtyczek, judecători și Fatoș Aracı, grefier adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 15 mai 2006, Având în vedere observațiile prezentate de Guvernul contestat și observațiile prezentate în răspunsul reclamantului, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, dl Bogusław Krawczak, este un național polonez, care s-a născut în 1952 și trăiește în Lomza. Guvernul polonez („ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Wołāsiewicz, succesat de Chrzanowska, Ministerul Afacerilor Externe Circumstanțele cazului Reclamantul s-a născut în 1952 și locuiește în Lomza. Acțiunea principală (cazul nr. IV K 200/05) La 12 ianuarie 2005, reclamantul a fost arestat și acuzat de trafic de droguri mari din Venezuela. La 14 ianuarie 2005, Curtea de District Gdańsk (Såd Rejonowy ) l-a retras în custodie. La 17 iunie 2005 a fost depusă proiectul de inculpare la Curtea Regională Gdańsk ( Sād Okręgowy ). Reclamantul, împreună cu alte trei co-acuzate, a fost acuzat de contrabanda de droguri și conspirație pentru importul de droguri comise într-un grup criminal organizat în vederea importării în Polonia de cantități considerabile de droguri. Proiectul de inculpare împreună cu restul dosarului a compus 22 Volumul. Procurorul a solicitat să asculte 33 de martori și să citească în declarațiile de audiere ale 18 martori. La 19 octombrie 2005, Curtea Regională a ținut prima audiere. Procesul a continuat până la 30 decembrie 2008. Audierile au avut loc cel puțin o dată pe lună, dar în anumite perioade, instanța a avut până la cinci audieri pe lună. Doar unele dintre ele au fost anulate din cauza absenței avocaților sau martorilor apărării. La 30 decembrie 2008 Curtea Regională Gdańsk a condamnat reclamantul ca fiind acuzat și condamnat la 10 ani de închisoare. Părțile au solicitat instanței să le pronunțe hotărârea motivată în vederea depunerii unui recurs. În ianuarie 2009, judecătorul președinte a solicitat o prelungire a timpului de pregătire a hotărârii motivate din cauza complexității particulare a cazului. Cererea a fost acordată și până la 30 septembrie 2009, Curtea Regională Gdańsk a pregătit hotărârea motivată și a preluat-o pe reclamant. Motivele scrise au constituit 455 pagini. Procedura de apel a început la 25 Octombrie 2009 când Curtea de Apel din Gdańsk a primit dosarul. Curtea a depus o audiere la 25 februarie 2010. 10. La 2 martie 2010, Curtea de Apel din Gdańsk a susținut hotărârea instanței regionale. 11. La 14 aprilie 2010, reclamantul a depus un recurs de asociere. 12. La o audiere din 12 octombrie 2011, Curtea Supremă a respins apelul de asociere. La 8 mai 2007, reclamantul a depus o plângere în temeiul Legii din 17 iunie 2004 cu privire la încălcarea dreptului la un proces într-un timp rezonabil (Ustawa o skardze na naruszenie prawa strony do rozpoznania sprawy w postępowaniu sādowym bez nieuzasadnionej zwłoki – „Legea 2004”). La 28 iunie 2007, Curtea de apel din Gdańsk ( Såd Apelacyjny ) a respins plângerea reclamantului, susținând că durata procedurii impugnate nu a fost excesivă și că nu au existat perioade de inactivitate semnificative din partea instanței de judecată. Curtea de Apel a observat că, până în ziua în care reclamantul își depune reclamația, au fost programate patruzeci și o audiere în acest caz și în ziua în care a fost examinată plângerea, numărul de audieri a crescut deja la patruzeci și șapte. Curtea a observat că numai zece audieri au fost suspendate până acum și că, de obicei, acest lucru a fost datorită neapariției acuzatului sau a avocatului lor. Acesta a remarcat că mai multe audieri au fost ținute cu întârzieri din cauza eșecului avocatului apărării să apară la audieri la timp. În plus, după cum a remarcat Curtea, numai o singură ședință a fost suspendată deoarece judecătorul președinte a fost în concediu de boală. În cele din urmă, instanța a luat act de anumite dificultăți care rezultă din faptul că una dintre co-acusate a fost, de asemenea, acuzată într-un alt set de proceduri penale și a rămas la dispoziția unei alte autorități de investigare. 15. În plus, Curtea de Apel a remarcat că audierile au avut loc la intervale relativ scurte, uneori în fiecare zi pentru perioada de câteva zile consecutive. A concluzionat că Curtea regională conducea procedurile într-o manieră diligentă și că și-a programat audierii cu mult înainte de timp. 16. În consecință, Curtea de Apel a respins plângerea și a refuzat să atribuie reclamantului orice compensație.Legea internă și practicile 17. Legea internă relevantă și practicile interne referitoare la remediile pentru lungimea excesivă a procedurii judiciare, în special dispozițiile aplicabile din Legea de 2004, sunt precizate în hotărârile Curții în cazurile Charzyński c. Polonia nr. 15212/03 (dec.), §§ 23, CEDO 2005 V și Ratajczyk c. Polonia nr. 11215/02 (dec.), CEDO 2005 VIII și hotărârea în cazul Krasuski c. Polonia , nr. 61444/00, §§ 46, CEDO 2005 COMPLAINT 18. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la lungimea necorespunzătoare a procedurii penale în cazul său. Reclamantul s-a plâns că durata procedurii era incompatibilă cu cerința de „temps rezonabil”, prevăzută la art. 6 § 1 din Convenție, care se menționează după cum urmează: „În determinarea oricărei acuzații penale împotriva sa, toată lumea are dreptul la o audiere într-un timp rezonabil de [a] ... tribunal...” 20. Guvernul a contestat acest argument și au susținut o obiecție preliminară a faptului că reclamantul nu a epuizat măsurile interne de care i-a fost pus la dispoziție în temeiul legislației poloneze, astfel cum prevede art. 1 din Convenție. Ei au susținut că a fost deschis reclamantului să depună o a doua plângere în temeiul Legii din 2004 privind întârzierea care a avut loc după iunie 2007. Cu toate acestea, Curtea consideră că nu este necesar să examineze această chestiune deoarece cazul este oricum inadmisibil din motivele menționate mai jos. 21. Curtea va evalua raționalitatea lungii procedurii în funcție de circumstanțele specifice ale cauzei și având în vedere criteriile stabilite în jurisprudența sa, în special complexitatea cauzei și comportamentul reclamantului și al autorităților competente. În acest ultim punct, trebuie luată în considerare, de asemenea, ceea ce este în joc pentru reclamant (a se vedea, printre multe alte autorități, Kudła, citată mai sus, § 124). 22. Perioada care trebuie luată în considerare a început la 12 ianuarie 2005 și s-a încheiat la 12 octombrie 2011. Prin urmare, a durat șase ani și nouă luni pentru trei niveluri de competență. 23. Curtea consideră că acest caz a fost complex și a implicat acuzații de crimă organizată, ceea ce a făcut inevitabil sarcina de a încerca acuzatul mult mai dificilă decât într-un caz penal obișnuit (a se vedea Horych c. Polonia, nr. 13621/08, § 115, 17 Curtea consideră că ancheta a fost efectuată fără întârziere. Procesul de primă instanță a durat din 16 iunie 2005 până la 30 decembrie 2008, adică timp de 3 ani și aproximativ 6 luni (a se vedea alin. 7 și 9 mai sus). Având în vedere că în acel timp Curtea Regională a programat aproximativ 100 de audieri, dintre care doar câteva au fost suspendate din motive valabile, Curtea consideră că audierile au fost desfășurate la intervale regulate și că nu au existat perioade de inactivitate (a se vedea punctele 8 și 14 de mai sus). În ceea ce privește etapa de apel, Curtea de Apel din Gdańsk a abordat cazul în termen de patru luni de la primirea dosarului de la instanța de primă instanță. Deși a luat instanța regională aproximativ nouă luni pentru a pregăti motivele scrise ale hotărârii sale, această perioadă a fost considerată necesară având în vedere complexitatea cazului. 24. Evaluarea lungii procedurii penale în cazul reclamantului în ansamblul cazului, inclusiv perioada pe care a luat-o Curtea Supremă pentru examinarea cauzei cu privire la fondul, Curtea constată că procedura a fost încheiată într-un „temp de raționalizare”. 25. Prin urmare, cererea este inadmisibilă ca fiind întemeiată în mod manifest și trebuie respinsă în conformitate cu articolul (a) și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea declară în unanimitate cererea inadmisibilă. Fatoș Aracı David Tór Björgvinsson Președintele adjunct al grefierului