British Gurkha Welfare Society și alții împotriva Regatului Unit

CUARTA SECȚIUNE Cererea nr. 44818/11 British Gurkha Welfare Society and All contra Regatul Unit depusă la 10 iunie 2011 DECLARAREA FACTELOR O listă completă a reclamanților este prezentată în apendice. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. Brigada Gurkhas („Brigada”) este o parte integrantă a armatei britanice în care numai resortisanții nepalesi sunt eligibili pentru serviciu. În conformitate cu un memorandum de înțelegere din 9 noiembrie 1947 („Hotărârea tripartit”), guvernele Regatului Unit, India și Nepal au convenit că salariile și pensiile pentru Gurkhas care servesc în armata britanică vor fi stabilite prin referință la ratele aplicate de India în ceea ce privește soldații indieni, astfel încât să evite concurența între armatele indiene și britanice pentru recruții Gurkha.

În 1949 schema de pensii Gurkha („GPS”) a fost înființată de Royal Warrant și a aplicat fostul Cod de pensii a armatei indiene Gurkhas care a servit în Brigada. în legătură cu costul de viață în Nepal, în timp ce Gurkhas a fost externat în Nepal și s-a presupus că acestea vor rămâne acolo în timpul pensionării. Sub GPS, nu a existat posibilitatea unei pensii amânate și o pensie a devenit plătibilă numai după 15 ani de serviciu. În 1981, pensiile Gurkha au fost revizuite și rata plătibilă a fost stabilită la cea mai mare rată aplicabilă în cadrul acordurilor de pensii ale armatei indiene. În 1999, după o revizuire ministerială, ratele aplicabile Gurkhas în Brigada au fost majorate cu peste 100 %, preluându-le peste scalele stabilite de armata indiană.

Raportul creșterii a fost faptul că Gurkha care s-a retras din Brigadă în Nepal nu ar primi beneficiul diferitelor scheme pe care soldații care se retrag din armata indiană ar putea accesa, cum ar fi furnizarea anumitor facilități medicale. Creșterea a fost aplicată tuturor Gurkhas indiferent de data descărcării de gestiune. În comparație, soldații non-gurkha care servesc în armata britanică au avut dreptul la pensii în temeiul sistemului de pensii al forțelor armate 1975 („AFPS 75”) sau al sistemului de pensii al forțelor armate 2005 („AFPS 05”) în funcție de momentul în care au început serviciul. în legătură cu costul de trai in tara de origine a soldatului. Pentru a primi un ofițer de pensii imediat a fost obligat să servească șaisprezece ani, iar toate celelalte ranguri au fost necesare pentru a servi douăzeci și doi ani.

În plus, soldații britanici au fost eligibili pentru pensii amânate, cu condiția ca cel puțin doi ani de serviciu să fie prestat înainte de a părăsi Armata. Dreptul anual de pensie în cadrul GPS a fost echivalent în mare măsură – ținând seama de ajustările efectuate în 1981 și 1999 – la o treime din cele primite de soldați britanici care se retrag din armată britanică. La 25 octombrie 2004, normele privind imigrația (HC 394) au fost schimbate pentru a permite soldaților Gurkha cu cel puțin patru ani de serviciu care s-au retras la 1 iulie 1997 sau după 1 iulie 1997 (data în care sediul Gurkha s-a mutat în Regatul Unit) să solicite decontarea în Regatul Unit. Aproximativ 90% din cei 2.230 soldați Gurkha eligibili au solicitat, de atunci, cu succes, să se stabilească în Regatul Unit cu persoanele lor dependente calificate.

În urma amendamentului la normele privind imigrația din 2004, Secretarul de Stat pentru Apărare a anunțat o revizuire a Termenilor GPS. Revizuirea a concluzionat că diferențele majore în termenii și condițiile de serviciu ale Gurkha nu mai pot fi justificate din punct de vedere juridic sau moral și a recomandat modernizarea acestora prin a le aduce în mare măsură în conformitate cu cele disponibile armatei largi. În martie 2007, Regatul Unit a formulat Oferta Gurkha de Transfer (“GOTT”) și acest lucru a fost dat efect în Ordinul Forțelor Armate (Pensiunea Gurkha) 2007 („Ordinul 2007”). GOTT a permis soldaților Gurkha care s-au retras sau au servit la sau după 1 iulie 1997 să se transfere de la GPS la AFPS 75 sau AFPS 05 în funcție de când au înrolat prima dată în armată britanică.

Termenii oricărui transfer au fost astfel încât drepturile acumulate la o pensie de serviciu după 1 iulie 1997 să se transfere în regimul AFPS pe o bază anuală. În ceea ce privește serviciile prestate înainte de 1 iulie 1997 Memorandumul explicativ la Ordinul 2007 a explicat că: „... Deși serviciul Gurkha de la 1 iulie 1997 este transferabil pe bază individuală, art. 2 L4 prevede că serviciul Gurkha de la 1 iulie 1997 este considerat proporțional în funcție de gradul transferului. Această proporție nu este arbitrară: a fost ajuns la după un calcul atent de către Departamentul Actuar al Guvernului. Reprezintă în general valoarea beneficiilor pre-1997 acumulate în GPS.

Un transfer Gurkha la fie AFPS va primi o valoare de pensie echitabilă pentru serviciul său GPS.” Conform calculului actuarial adoptat de Guvern un an înainte de 1 iulie 1997 tradus – în ceea ce privește dreptul la pensii – la echivalentul între 23 și 36% din valoarea serviciului unui soldat britanic sau al Commonwealth de rang echivalent. La 21 mai 2009, Secretarul de Stat pentru Departamentul de Acasă a anunțat o nouă politică în temeiul căreia toate fostele Gurkhas care au slujit în armata britanică de cel puțin patru ani ar fi eligibile pentru decontare în Regatul Unit. Reclamanții Primul reclamant este o asociere neguvernamentală neincorporată care acționează în numele a două sute nouăzeci și nouă de fosti membri ai Brigadei.

Al doilea reclamant este un fost soldat Gurkha care s-a retras din Brigada la 8 februarie 1997 după ce a acumulat 15 ani de serviciu. El și-a încheiat serviciul înainte de 1 iulie 1997. Prin urmare, el este ineligibil să transfere oricare dintre anii lui pensionabili la unul dintre AFPS. Pensiunea sa continuă să fie guvernată de GPS și, ca astfel, este evaluată la aproximativ 50% din ceea ce un soldat britanic de rang echivalent ar primi pentru aceeași perioadă și tip de serviciu. Al treilea reclamant este un fost soldat Gurkha care s-a retras din Brigada la 31 iulie 2002, după ce a acumulat aproape 30 de ani de serviciu. Ultimele cinci ani de serviciu au fost transferate în AFPS pe o bază de un an pe an.

Cele douăzeci și șase ani de serviciu anterioare au fost transferate în cadrul unui calcul actuarial în temeiul Ordinei 2007. În cadrul acestui calcul, valoarea pensionabilă a fiecărui an de serviciu a fost considerată echivalentă cu aproximativ 27% din anul pensionabil servit de un soldat britanic cu rang echivalent angajat în același tip de serviciu. La 7 martie 2008, reclamanții au emis o cerere de reexaminare judiciară în cadrul Curții Înalte care a contestat legalitatea acordurilor de pensii relevante care se bazează, printre altele , de la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție a citit împreună cu art. 14 Reclamanții au susținut că acestea au fost discriminate în ceea ce privește dreptul la o pensie de armată pe baza vârstei și/sau a naționalității lor.

În special, au susținut că acestea au fost tratate diferit atât de la soldații Gurkha mai tineri, care au servit după 1 iulie 1997 și de la soldații regulați ai armatei britanice. Cu toate acestea, la 11 ianuarie 2010, după o audiere de două zile, Curtea Înaltă a respins cererea. În ceea ce privește discriminarea de vârstă, Curtea Înaltă s-a bazat pe decizia anterioară din R (Gurung) c. Ministerul Apărării [2008] EWHC 1496 (Admin), în care a susținut că diferența de tratament nu a apărut din cauza diferenței de vârstă, ci din cauza datelor la care a fost prestat serviciul.

Judecătorul în acest caz a remarcat că: „... atunci când liniile sunt trase în orice scop prin referință la date, rezultatul poate include bine o discriminare indirectă de vârstă.” În ceea ce privește discriminarea rasei, Curtea Înaltă a considerat că a fost obligată de R (Purja și alții) c. Ministerul Apărării [2003] EWCA Civ 1345, care a constatat că Gurkhas cu serviciu înainte de 1 iulie 1997 a fost într-o poziție semnificativ diferită de celelalte soldați care servesc în armată britanică înainte de această dată. Diferența dintre acordurile de pensii a reflectat diferitele poziții istorice ale Gurkhas. Reclamanții au primit permisiunea de a face apel la Curtea de Apel. La 13 octombrie 2010, Curtea de Apel a respins apelurile reclamanților.

În ceea ce privește discriminarea rasei, Curtea de Apel, ca și Curtea Înaltă, s-a considerat obligată de decizia din Purja (citată mai sus). În ceea ce privește discriminarea de vârstă, instanța se bazează pe hotărârea Curții de Strasbourg în Neill c. Regatul Unit , nr. 56721/00, 29 ianuarie 2002, a susținut că chiar dacă ar putea fi realizată o comparație relevantă între Gurkhas mai în vârstă și cea mai tânără, Ministerul Apărării ar putea justifica ușor diferența de tratament. La 13 decembrie 2010, Curtea Supremă a refuzat să acorde reclamanților permisiunea de a face apel. Legea și practicile interne relevante R (Purja și alții) v. Ministerul Apărării [2003] EWCA Civ 1345 Purja și alții , un caz introdus înainte de modificările normelor privind imigrația , reclamanții se plângeau că diferența dintre ratele de pensii între Gurkha și soldații non-gurkha constituia discriminare directă din motive de naționalitate sau rasă.

Curtea de apel a respins plângerile reclamanților. Simon Brown LJ a afirmat că: „... nu numai că Gurkhas, după cum a observat judecătorul de acolo, „a lăsat Regatul Unit și a revenit în Nepal, unde pensiile lor vor fi plătite, iar condițiile din Nepal sunt semnificativ diferite de cele din Regatul Unit”, dar trebuie să se țină seama și de faptul că aceste pensii sunt, în general, plătite de la vârsta mult mai devreme. 60. Desigur, se poate spune că este doar pentru că ei sunt Nepalezi că Gurkhas se va retrage în Nepal și va trăi acolo mai ieftin decât omologii lor britanici. Dar resping în întregime propunerea că acestea sunt, prin urmare, să fie considerate ca nejustificate mai puțin bine tratate pe baza naționalității lor.

Este, desigur, doar pentru că sunt nepaleze că sunt recrutați în Brigada Gurkha. Nici nu sunt impresionat de argumentul [reclamanții] că, deoarece, de asemenea, un național irlandez sau jamaican (dual) va fi externat din armata britanică cu o pensie calculată fără referire oriunde ar putea avea intenția de a se retrage, așa cum ar fi și o Gurkha. Pur și simplu nu pot recunoaște cele două grupuri ca fiind în „o situație analogă sau relevant similară” care se uită la natura Brigadei Gurkha în ansamblul său – baza și circumstanțele recrutării, serviciilor și descărcării”.

Chadwick LJ a atras atenția asupra a cinci caracteristici care distinge situația soldaților Gurkha de soldații non-Gurkha: „Este suficient să atragem atenția asupra următoarelor: (i) soldații gurkhai sunt recrutați, exclusiv din Nepal, în cadrul unor aranjamente la care guvernele din Nepal și India au acordat aprobarea; (ii) soldații gurkhai sunt, invariabil, concediați în Nepal la sfârșitul serviciului lor, și nu au dreptul de locuință în Regatul Unit; (iii) soldații gurkha vor, aproape invariabil, completa serviciul de 15 ani și retragerea pensiilor (pagabil cu efect imediat) la sau aproximativ 35 de ani; (iv) există o necesitate evidentă, recunoscută, în aceste circumstanțe de a promova și menține legături între soldații gurkhai în timpul serviciului și țara (Nepal) la care vor reveni la pensionare; (v) această necesitate este consolidată de marile diferențe sociale, economice și culturale dintre Nepal și Regatul Unit – și între Nepal și alte țări din întreaga lume în care soldații gurkha au fost, sau sunt probabil să fie, să servească.” R (Gurung și alții) c. Ministerul Apărării [2008] EWHC 1496 (Admin) Gurung și alții reclamanții au susținut că politicile de pensii adoptate de Guvern au determinat o formă de discriminare indirectă în vârstă, susținând, în special, că tinerii Gurkhas, retrag după 1 iulie 1997, au avut avantajul de a putea transfera ani de serviciu în AFPS,

în timp ce cei mai în vârstă Gurkhas au fost forțați să rămână în interiorul GPS. În hotărârea sa, Curtea Înaltă stabilește motivele pentru care distincția relevantă dintre Gurkhas și Gurkhas mai vârstnici nu a fost discriminată ca atare și, chiar dacă ar fi fost, de ce orice tratament diferențiat ar putea fi justificat: „[[T]cele motive de diferențiere aici, care nu se caracterizează în totalitate în mod corespunzător ca cele de vârstă, nu sunt motive suspectate. Motivele diferenței nu apar deoarece cineva este mai mare sau sub o vârstă anume, dar deoarece introducerea unor modificări care nu sunt direct legate de vârstă sunt definite prin date și ani de serviciu. Tragerea liniilor, prin referință la date, în jurul sistemelor care ajută unii, dar nu alții, este o parte inevitabilă a numeroaselor schimbări legislative sau politice; acesta este mai mult decât atunci când un dezavantaj trecut sau chiar un rău este remediat retrospectiv.

Desigur, acest lucru înseamnă că fie cel mai vechi sau cel mai tânăr va fi afectat; data în sine va importa o diferențiere indirectă pe motive de vârstă. În orice caz, dacă există o bază rațională pentru selecția datei de la care se efectuează modificările, aceasta dispune de provocarea articolului 14. 75… în cazul în care decizia se referă la politica socială și economică, în special a celor vizați de distribuirea echitabilă a resurselor publice: este permisă o marjă generosă de apreciere; a se vedea Lord Hoffman în R (Hooper) / Secretarul de Stat pentru Munca și Pensiuni [2005] UKHL 29, [2005] 1 WLR 1681… 77… A fost trasă o linie, care a fost în sine rezonabilă, și datele speciale alese pentru desen sunt și rezonabile.

Diferența reflectă nu vârstă în realitate, ci numărul de ani de serviciu bazat în Extr-Est sau în Marea Britanie. Dacă a existat discriminare indirectă pe motive de vârstă sau „alt statut”, aceaceasta a fost justificată și proporționată.” COMPLAINT Reclamanții se plângeau că dreptul la pensie semnificativ mai scăzut al soldaților Gurkha care s-au retras sau au servit înainte de 1 iulie 1997 se ridica la tratament diferențial pe baza naționalității, rasei și vârstei. Ei se plângeau că diferența de tratament nu poate fi justificată și, astfel, a reprezentat o încălcare a articolului 14 din convenție, citită împreună cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

QUESTION PENTRU ARTICOLE ȘI DIferența în dreptul la pensie între reclamanții și soldații non-gurkha sau între reclamanții și soldații Ghurkha care au început perioada de serviciu după 1 iulie 1997 încălcă art. 14 din Convenție citiți împreună cu art. 1 din Protocolul nr. 1? APENSĂ Prenumele LASTNAME Data nașterii Anul nașterii Nașterii Nașterii Locul de reședință BRITISH GURKHA WELFARE SOCIETY RUSSELL JONES & WALKER Tikendra DEWAN 18/06/1953 1953 Nepalese,British Farnborough RUSSELL JONES & WALKER Adhikari SUBARNA 14/04/1960 1960 Nepalese Wellington RUSSELL JONES & WALKER

FOURTH SECTION

Application no. 44818/11 British Gurkha Welfare Society and Others against the United Kingdom lodged on 10 June 2011

STATEMENT OF FACTS

A full list of the applicants is set out in the appendix. A. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the applicants, may be summarised as follows. 1. The factual background The Brigade of Gurkhas (“the Brigade”) is an integral part of the British Army in which only Nepali nationals are eligible for service. Pursuant to a memorandum of understanding of 9 November 1947 (“the Tripartite Agreement”), the Governments of the United Kingdom, India and Nepal agreed that the pay and pensions for Gurkhas serving in the British Army would be set by reference to rates applied by India in respect of Indian soldiers so as to avoid competition between the Indian and British armies for Gurkha recruits.

In 1949 the Gurkha Pension Scheme (“GPS”) was established by Royal Warrant and applied the former Indian Army Pensions Code to Gurkhas serving in the Brigade. Pension entitlements under the GPS were index ‑ linked to the cost of living in Nepal as Gurkhas were discharged to Nepal and it was presumed that they would remain there during retirement. Under the GPS there was no possibility of a deferred pension and a pension only became payable after fifteen years’ service. In 1981 Gurkha pensions were reviewed and the rate payable was set at the highest rate applicable under the Indian Army pension arrangements. In 1999, following a ministerial review, the rates applicable to Gurkhas in the Brigade were increased by over 100 per cent, taking them over the scales set by the Indian Army.

The rationale for the increase was that a Gurkha who retired from the Brigade to Nepal would not receive the benefit of various schemes which soldiers retiring from the Indian Army could access, such as the provision of certain medical facilities. The increase applied to all Gurkhas regardless of the date of discharge. In comparison, non-Gurkha soldiers serving in the British Army were entitled to pensions under either the Armed Forces Pensions Scheme 1975 (“AFPS 75”) or the Armed Forces Pensions Scheme 2005 (“AFPS 05”) depending on when they commenced service. Neither scheme was index ‑ linked with the cost of living in the soldier’s country of origin. In order to receive an immediate pension officers were required to serve sixteen years, and all other ranks were required to serve twenty-two years.

Moreover, British soldiers were eligible for deferred pensions provided that at least two years’ service was rendered before leaving the Army. The annual pension entitlement under the GPS was broadly equivalent – taking into account the adjustments made in 1981 and 1999 – to one-third of that received by British soldiers retiring from the British Army. 2. Subsequent changes to the GPS On 25 October 2004 the Immigration Rules (HC 394) were changed to permit Gurkha soldiers with at least four years’ service who retired on or after 1 July 1997 (the date that Gurkha headquarters relocated to the United Kingdom) to apply for settlement in the United Kingdom. Approximately ninety per cent of the 2,230 eligible Gurkha soldiers have since applied successfully to settle in the United Kingdom with their qualifying dependants.

Following the 2004 amendment to the Immigration Rules, the Secretary of State for Defence announced a review of the Terms of the GPS. The review concluded that the major differences in Gurkha terms and conditions of service could no longer be justified on legal or moral grounds and recommended that they be modernised by bringing them largely into line with those available to the wider Army. In March 2007 the United Kingdom formulated the Gurkha Offer to Transfer (“GOTT”) and this was given effect in the Armed Forces (Gurkha Pension) Order 2007 (“the 2007 Order”). The GOTT enabled Gurkha soldiers who retired or were serving on or after 1 July 1997 to transfer from the GPS to either AFPS 75 or AFPS 05 depending on when they first enlisted in the British Army.

The terms of any transfer were such that the accrued rights to a pension for service after 1 July 1997 would transfer into the AFPS scheme on a year-for-year basis. In respect of service rendered before 1 July 1997 the Explanatory Memorandum to the 2007 Order explained that: “... although Gurkha service from 1 July 1997 is transferable on a one-for-one basis, Article 2 L4 provides that pre-1997 Gurkha service counts proportionately depending upon the rank of the transferee. This proportion is not arbitrary: it has been arrived at after careful calculation by the Government Actuary’s Department. It represents broadly the value of the pre-1997 benefits accrued in the GPS.

A Gurkha transferring to either AFPS will be given fair pension value for his GPS service.” Under the actuarial calculation adopted by the Government a year’s service before 1 July 1997 translated – in terms of pension entitlement – to the equivalent of between twenty-three and thirty-six per cent of the value of a year’s service of a British or Commonwealth soldier of equivalent rank. On 21 May 2009 the Secretary of State for the Home Department announced a new policy under which all former Gurkhas who had served in the British Army for at least four years would be eligible for settlement in the United Kingdom. 3. The applicants The first applicant is a non-governmental unincorporated association that acts on behalf of two hundred and ninety nine former members of the Brigade.

The second applicant is a former Gurkha soldier who retired from the Brigade on 8 February 1997 after having accumulated fifteen years’ service. He completed his service prior to 1 July 1997. He is therefore ineligible to transfer any of his pensionable years to one of the AFPS. His pension continues to be governed by the GPS and, as such, is valued at approximately fifty per cent of that which a British soldier of equivalent rank would receive for the same period and type of service. The third applicant is a former Gurkha soldier who retired from the Brigade on 31 July 2002 after having accumulated almost thirty-one years service. The last five years of service were transferred into the AFPS on a year-for-year basis.

The preceding twenty-six years of service were transferred under an actuarial calculation pursuant to the 2007 Order. Under that calculation the pensionable value of each of his years of service was regarded as equivalent to approximately twenty-seven per cent of a pensionable year served by a British soldier of equivalent rank engaged in the same type of service. 4. Domestic proceedings On 7 March 2008 the applicants issued an application for judicial review in the High Court challenging the legality of the relevant pension arrangements relying, inter alia , on Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention read together with Article 14 The applicants alleged that they were discriminated against in their entitlement to an army pension on the basis of their age and/or nationality.

In particular, they argued that they were treated differently both from younger Gurkha soldiers who served after 1 July 1997 and from regular British Army soldiers. The applicants were granted permission to pursue their judicial review application. However, on 11 January 2010, following a two-day hearing, the High Court dismissed the application. In respect of the age discrimination challenge the High Court relied on its earlier decision in R (Gurung) v. Ministry of Defence [2008] EWHC 1496 (Admin), in which it held that the difference in treatment did not occur due to the difference in age but due to the dates at which service had been rendered.

The judge in the present case noted that: “... when lines are drawn for any purpose by reference to dates the result may well include some indirect age discrimination.” In respect of the race discrimination challenge the High Court considered that it was bound by R (Purja and Others) v. Ministry of Defence [2003] EWCA Civ 1345, which found that Gurkhas with service before 1 July 1997 were in a markedly different position from other soldiers serving in the British Army before that date. The difference in pension arrangements reflected the different historical position of the Gurkhas. The applicants were granted permission to appeal to the Court of Appeal. On 13 October 2010 the Court of Appeal dismissed the applicants’ appeals.

In respect of the race discrimination claim the Court of Appeal, like the High Court, considered itself bound by the decision in Purja (cited above). In respect of the age discrimination claim the court, relying on the Strasbourg Court’s judgment in Neill v. the United Kingdom , no. 56721/00, 29 January 2002, held that even if a relevant comparison could be drawn between older and younger Gurkhas, the Ministry of Defence could easily justify the difference in treatment. On 13 December 2010 the Supreme Court refused to grant the applicants permission to appeal. B. Relevant domestic law and practice 1. R (Purja and Others) v. Ministry of Defence [2003] EWCA Civ 1345 In Purja and Others , a case brought prior to the changes to the Immigration Rules, the applicants complained that the difference in pension rates between Gurkha and non-Gurkha soldiers constituted direct discrimination on the grounds of nationality or race.

The Court of Appeal dismissed the applicants’ complaints. Simon Brown LJ stated that: “... not only are Gurkhas, as the judge there observed, ‘leaving the United Kingdom and returning to Nepal, where their pensions will be paid, and conditions in Nepal are markedly different from those in the United Kingdom’, but it must be borne in mind too that these pensions are generally payable from a much earlier age. 60. It can of course be said that it is only because they are Nepalese that the Gurkhas will be retiring to Nepal and living there more cheaply than their British counterparts. But I reject entirely the proposition that they are therefore to be regarded as unjustifiably less well treated on the ground of their nationality.

It is, of course, only because they are Nepalese that they are recruited into the Gurkha Brigade in the first place. Nor am I impressed by [the claimants’] argument that because, say, an Irish or Jamaican (dual) national will be discharged from the British Army with a pension calculated without reference to wherever he may be intending to retire, so too should a Gurkha.

I simply cannot recognise the two groups as being in “an analogous or relevantly similar situation” looking at the nature of the Gurkha Brigade as a whole – the basis and circumstances of the Gurkhas’ recruitment, service and discharge.” Chadwick LJ drew attention to five features distinguishing the situation of Gurkha soldiers from non-Gurkha soldiers: “It is enough to draw attention to the following: (i) Ghurkha soldiers are recruited, exclusively, from Nepal, under arrangements to which the governments of Nepal and India have given approval; (ii) Ghurkha soldiers are, invariably, discharged in Nepal at the end of their service, and have no right of abode in the United Kingdom; (iii) Ghurkha soldiers will, almost invariably, complete 15 years service and retire on pension (payable with immediate effect) at or about the age of 35 years; (iv) there is an obvious, and recognised, need in those circumstances to foster and maintain links between Ghurkha soldiers while in service and the country (Nepal) to which they will return on retirement; and (v) that need is enhanced by the wide social, economic and cultural differences between Nepal and the United Kingdom – and between Nepal and the other countries throughout the world in which Ghurkha soldiers have been, or are likely to be,

required to serve.” 2. R (Gurung and Others) v. Ministry of Defence [2008] EWHC 1496 (Admin) In Gurung and Others the applicants’ submitted that the pension policies adopted by the Government resulted in a form of indirect age discrimination. In particular, it was argued that younger Gurkhas, retiring after 1 July 1997, had the advantage of being able to transfer years of service into the AFPSs while the older Gurkhas were forced to remain within the GPS. In its judgment the High Court set out the reasons why the relevant distinction between older and younger Gurkhas was not age discrimination as such and, even if it was, why any differential treatment could be justifiable: “... [T]he grounds of differentiation here, not wholly aptly characterised as those of age, are not suspect grounds.

The grounds of difference do not arise because someone is above or below a particular age, but because the introduction of changes which are not directly age related are defined by dates, and years of service. The drawing of lines, by reference to dates, around schemes which help some but not others is an inevitable part of many legislative or policy changes; this is the more so where a past disadvantage or even wrong is being remedied retrospectively. Of course, this means that either the older or younger will be affected; the date itself will import an indirect differentiation on age grounds. But that is a weak starting point for an assertion of indirect discrimination on age grounds. In any event, if there is a rational basis for the selection of the date as at which the changes are made, that disposes of the Article 14 challenge.

75… where the decision is about social and economic policy, particularly those concerned with the equitable distribution of public resources: a generous margin of appreciation is allowed; see Lord Hoffman in R (Hooper) v Secretary of State for Work and Pensions [2005] UKHL 29, [2005] 1 WLR 1681… 77… A line was drawn; that was in itself reasonable, and the particular dates chosen for its drawing are reasonable too. The difference reflects not age in reality but the number of years of service based in the Far East or in the UK. If there was indirect discrimination on the grounds of age or “other status”, it was justified and proportionate.” COMPLAINT The applicants complained that the significantly lower pension entitlement of Gurkha soldiers who retired or served before 1 July 1997 amounted to differential treatment on the basis of nationality, race and age.

They complained that the difference in treatment could not be justified and, as such, represented a violation of Article 14 of the Convention read together with Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention.

QUESTION TO THE PARTIES

Does the difference in pension entitlement between the applicants and non-Gurkha soldiers or between the applicants and Ghurkha soldiers who commenced their period of service after 1 July 1997 violate Article 14 of the Convention read together with Article 1 of Protocol No. 1? APPENDIX N o . Firstname LASTNAME Birth date Birth year Nationality Place of residence Representative

BRITISH GURKHA WELFARE SOCIETY

RUSSELL JONES & WALKER

Tikendra DEWAN 18/06/1953 1953 Nepalese,British Farnborough

RUSSELL JONES & WALKER

Adhikari SUBARNA 14/04/1960 1960 Nepalese Wellington

RUSSELL JONES & WALKER