Ianculescu împotriva României

Secțiunea a treia Cerere nr. 16216/06 Gabriel IANCULESCU împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 29 ianuarie 2013 într-un comitet compus din Alvina Gyulumyan, președinte, Kristina Pardalos, Johannes Silvis, judecători, și Marialena Tsirli, asistentă de secțiune, având în vedere cererea formulată mai sus la 19 aprilie 2006, După ce a intenționat, pronunță următoarea decizie FAȚĂ ȘI PROCEDURA Reclamantul, domnul Gabriel Ianculescu, este un cetățean român născut în 1967 și rezident în București. El a fost reprezentat în fața Curții de către domnul Tonea, avocat la București. Guvernul român ( Invocând art. 6 alineatul (1) și art. 3 litera (d) din convenție, reclamantul se plângea de o procedură penală la sfârșitul căreia a fost condamnat, printr-o hotărâre definitivă din 27 octombrie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, la o pedeapsă de 12 ani de închisoare pentru escrocherie.

El a susținut că, în cursul acestei proceduri, el nu a putut interoga martorii ale căror declarații au întemeiat condamnarea sa. La 28 iunie 2011, cererea a fost transmisă guvernului care și-a transmis observațiile cu privire la admisibilitate și la temeinicia acesteia. Aceste observații au fost adresate reclamantului care a fost invitat să își prezinte observațiile. Printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire din 29 martie 2012, în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție, Curtea a atras atenția reclamantului asupra faptului că termenul care i-a fost acordat a fost acordată pentru prezentarea observațiilor sale din 7 februarie 2012 și nu a solicitat prelungirea acesteia; în plus, Comisia a precizat că, în temeiul aceluiași articol, putea elimina o cerere din rol în cazul în care, ca în cazul de față, circumstanțele sugerează că reclamantul nu intenționează să o mențină.

La 27 aprilie 2012, reclamantul a solicitat un nou termen pentru prezentarea observațiilor sale pe motiv că reprezentantul său nu era în posesia tuturor documentelor din dosar. Noul termen care i-a fost acordat se încheie începând cu 5 septembrie 2012, fără ca reclamantul să trimită observații sau să solicite o nouă prelungire a acestuia. În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că reclamantul nu mai dorește să își mențină cererea [art. 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție]. În absența unor circumstanțe speciale care privesc respectarea drepturilor garantate de Convenție sau a protocoalelor sale, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii, în sensul articolului 37 alineatul (1) din Convenție.

Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Marialena Tsirli Alvina Gyulumyan moduliară adjunctă președintă

TROISIÈME SECTION

DÉCISION Requête n o 16216/06 Gabriel IANCULESCU contre la Roumanie La Cour européenne des droits de l’homme (troisième section), siégeant le 29 janvier 2013 en un comité composé de : Alvina Gyulumyan, présidente, Kristina Pardalos, Johannes Silvis, juges, et de Marialena Tsirli, greffière adjointe de section, Vu la requête susmentionnée introduite le 19 avril 2006, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante :

FAITS ET PROCÉDURE

Le requérant, M. Gabriel Ianculescu, est un ressortissant roumain né en 1967 et résidant à Bucarest. Il a été représenté devant la Cour par M e A. Tonea, avocate à Bucarest. Le gouvernement roumain (« le Gouvernement ») a été représenté par son agent, M me Irina Cambrea, du ministère des Affaires Etrangères. Invoquant l’article 6 §§ 1 et 3 d) de la Convention, le requérant se plaignait de l’iniquité d’une procédure pénale à l’issue de laquelle il fut condamné, par un arrêt définitif du 27 octobre 2005 de la Haute Cour de cassation et de Justice, à une peine de douze ans de prison pour escroquerie. Il alléguait qu’au cours de cette procédure, il n’a pas pu interroger les témoins dont les déclarations ont fondé sa condamnation.

Le 28 juin 2011, la requête a été communiquée au gouvernement qui a transmis ses observations sur la recevabilité et le bien-fondé de celle-ci. Ces observations ont été adressées au requérant qui a été invité à présenter les siennes. La lettre du Greffe est demeurée sans réponse. Par une lettre recommandée avec accusé de réception du 29 mars 2012, sur le fondement de l’article 37 § 1 a) de la Convention, la Cour a attiré l’attention du requérant sur le fait que le délai qui lui était imparti pour la présentation de ses observations était échu depuis le 7 février 2012 et qu’il n’en avait pas sollicité la prolongation. Elle a en outre précisé qu’aux termes de ce même article, elle pouvait rayer une requête du rôle lorsque, comme en l’espèce, les circonstances donnent à penser que le requérant n’entend pas maintenir celle-ci.

Le 27 avril 2012, le requérant a sollicité un nouveau délai pour la présentation de ses observations au motif que sa représentante n’était pas en possession de toutes les pièces du dossier. Le nouveau délai qui lui fut octroyé est échu depuis le 5 septembre 2012, sans que le requérant n’envoie des observations, ou ne demande une nouvelle prorogation de celui-ci. EN DROIT A la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que le requérant n’entend plus maintenir sa requête (article 37 § 1 a) de la Convention). En l’absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles, la Cour considère qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête, au sens de l’article 37 § 1 de la Convention.

Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle. Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de rayer la requête du rôle. Marialena Tsirli Alvina Gyulumyan Greffière adjointe Présidente