Geletey împotriva Ucrainei

CINTIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 23040/07 Vasyl Vasylyovych GELETEY împotriva Ucrainei depusă la 7 mai 2007 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Vasylyovych Geletey, este un național ucrainean care s-a născut în 1984 și înainte de condamnarea sa în Beregovo. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. La 22 august 2004, reclamantul a fost arestat de către poliție și adus la o secție de poliție. În raportul de detenție prezentat de reclamant se spune că arestarea a avut loc la ora 18:30 în acea zi. În secția de poliție, ofițerii neespecificați au torturat reclamantul cu scopul de a extrage o mărturisire a faptului că a comis jaf și uciderea dlui M. La 22 august 2004, la ora 3.00 a.m., reclamantul, fiind nu mai în măsură să susțină tortura, a mărturisit că a comis infracțiunile și a pus declarații autoincriminante în scris în conformitate cu instrucțiunile ofițerilor de poliție.

Nu este clar dacă declarațiile reclamantului au fost utilizate în procedura penală care a urmat. După aceea, poliția a căutat reclamantul și l-a dus pentru interogatoriu domnului T., procuror care a investigat uciderea domnului M. Înainte de a începe interogarea, dl T. a informat reclamantul despre dreptul său la apărare. Potrivit reclamantului, el a exprimat dorința de a fi reprezentat de avocatul său, dl Y. S., și a adresat avocatului procurorului. Cu toate acestea, din motive neespecificate, dl T. nu a contactat avocatul reclamantului. Reclamantul nu a fost autorizat să contacteze rudele sale sau avocatul. Potrivit înregistrării verbale a interogativei reclamantului, dl T. a numit dl B. ca avocat al reclamantului și a interogat reclamantul în prezența sa.

Reclamantul afirmă că dl B. nu a fost prezent în timpul interogatoriului. Potrivit aceluiași document, interogarea a avut loc între 9 și 10 ore la 22 August 2004. Documentul menționează, de asemenea, că între orele 18:30 și 18:45 reclamantul a fost informat despre dreptul său la apărare. După cum s-a observat mai târziu în timpul procesului reclamantului, timpul a fost indicat în mod incorect (a se vedea mai jos). Reclamantul a declarat că a participat la jaf la 22 august 2004 și că a lovit-o pe dl M. cu o bâtă. Reclamantul a semnat documentul care nu a făcut nicio obiecție cu privire la conținutul acestuia. Câteva ore mai târziu, la 22 august 2004, la ora 8:30, reclamantul a participat la o reconstrucție a scenei crimei filmate în prezența unui expert criminalist și a unui investigator de la poliția locală, doi martori care atestă, iar dl T. Reclamantul nu a fost asistat de un avocat.

Nu există informații dacă dl B. sau orice alt avocat în numele reclamantului a solicitat sau a fost invitat să participe la reconstrucție. Înregistrarea verbală prevede că în timpul reconstrucției reclamantul a fost informat că el nu va fi reținut responsabil penal dacă el a refuzat să depună mărturie; că el a fost de acord voluntar să depună mărturie; că el nu a fost supus nici la violență psihică, nici fizică; că el a declarat că a participat la jaf și a lovit domnul M. cu un bât; și că el a arătat locul în care el și domnului I. K., co-apărător al reclamantului (a se vedea mai jos), ascundea liliacul. Registrul de versiune a fost semnat de către reclamant și nu conține nicio obiecție cu privire la conținutul său.

Cu toate acestea, conține un „nu” scris manual înainte de un „acord de a mărturisi”. Potrivit reclamantului, în timpul reconstrucției el a dorit inițial să rămână tăcut, deși mai târziu el a trebuit să arate că "procurorul a devenit supărat pe el și au fost prezente ofițeri de poliție". Reclamantul a afirmat că el nu a spus că a ucis domnul M. El nu furnizează nicio explicație cu privire la modificările scrise la mână în copiea dosarului pe care l-a prezentat Curtei. Reclamantul afirmă, în continuare, că în perioada 22-23 august 2004 nu i s-a dat ocazia de a contacta dl Y. S. sau orice altă persoană care ar fi putut contacta avocatul în numele său. Între timp, la 22 august 2004, alți doi oameni, dl A. K. și dl. S., a fost arestat și interogat pe suspectul că au comis crimele împreună cu reclamantul.

În special, dl S. a fost interogat de un procuror în prezența aceluiași avocat, dl B., care se presupune că a fost prezent în timpul primei întrebări ale reclamantului de dl T. La 23 august 2004, procurorul a instituit o procedură penală împotriva reclamantului, dl A.K. și dl S. sub suspiciune de jaf și crimă. Procurorul a numit domnul B. să acționeze ca avocat al reclamantului și, de asemenea, ca avocat al domnului S. Solicitant nu a contestat. În timpul interogatoriului în prezența acelui avocat, reclamantul a dat detalii suplimentare despre jaf. În special, reclamantul a declarat că a lovit victima pe cap cu un liliac și că ulterior el și domnul I. Ascundea liliacul. Reclamantul a informat, de asemenea, procurorul cu privire la cursul evenimentelor în timpul și după crimă.

La 26 august 2004, reclamantul a încheiat un contract cu dl Y.S. cu privire la asistența judiciară. În aceeași zi procurorul a dat permisiunea domnului Y.S. de a reprezenta reclamantul în cadrul procedurii în loc de dl B. La o dată neespecificată, reclamantul s-a plâns la procurori că, la 22 august 2004, el a fost bătut de ofițeri de poliție neidentificați. La 8 octombrie 2004, experții medicali au examinat reclamantul și nu au găsit leziuni asupra lui. La 14 octombrie 2004, în timpul demonstrației înregistrării video a reconstrucției din 22 august 2004, reclamantul asistat de domnul Y.S. a negat declarațiile sale anterioare că a ascuns bâta și a explicat că în timpul reconstrucției el a dat declarații auto-incriminante pentru că a fost amenințat și bătut de ofițerii de poliție.

La 19 ianuarie 2005, procurorii au refuzat să inventeze anchete penale asupra presupusei bătăi de către ofițeri de poliție la 22 august 2004, nici un corpus delicti nu a fost găsit în acțiunile ofițerilor de poliție. La 18 februarie 2005, investigația preliminară a fost finalizată și reclamantul a fost acuzat de a fi comis jaf și crimă împreună cu domnul S. și domnul A.K. S-a stabilit că dl I.K. a participat, de asemenea, la jaf, dar după ce a absușit, procedurile penale împotriva lui au fost excluse într-un caz penal separat. În timpul procesului, reclamantul a refuzat implicarea sa în jaf și în crimă. Cu toate acestea, el nu a contestat deficititatea înregistrărilor sale formulate la 22 august 2004. Reclamantul a formulat, de asemenea, plângeri cu privire la o încălcare a dreptului său la apărare în timpul anchetei, detaliile pe care nu le specifică.

Reclamantul a susținut, de asemenea, că liliacul care a fost inclus în dosarul și care a fost examinat de experți în cursul anchetei nu a fost cel pe care l-a demonstrat în timpul reconstrucției din 22 august 2004. au descris liliacul ca albastru, în timp ce experții care au examinat ulterior liliacul au remarcat că a fost gri. Dl S., Dl. A.K. și Dl. I.K., acesta din urmă a fost arestat de poliție în aprilie 2005, toate acuzate vinovate de a fi comis jaf și negate de a fi comis o crimă. Potrivit reclamantului, în etapa finală a procesului procurorul a schimbat acuzațiile împotriva lui și a co-apărătorilor săi și a susținut că reclamantul a comis o crimă singur. Potrivit documentului din dosarul, acuzațiile nu au fost schimbate.

La 29 august 2006, Curtea Regională de Apel Zakarpattya, care a acționat ca instanță de primă instanță, a condamnat reclamantul de crimă și jaf și l-a condamnat la 15 ani de închisoare. Curtea a constatat, de asemenea, că dl S., domnul A.K. și domnul I.K. au fost vinovați de jaf și le-au achitat de crimă. Audierea s-a desfășurat în prezența noului avocat al reclamantului, dl D., care a înlocuit dl Y. Curtea a bazat condamnarea reclamantului pe declarațiile sale auto-incriminante, conținute în documentul verbal al interogativei procurorului și al reconstrucției scenei crimei la 22 august 2004, declarațiile unui număr de martori, precum și alte dovezi, inclusiv raportul experților că sângele găsit pe liliac ar fi putut aparține domnului M. Prin aceeași hotărâre, instanța a respins că nu a susținut argumentele reclamantului că a făcut declarații auto-incriminante sub presiune.

Curtea s-a referit la rezultatele examinării medicale a reclamantului la 8 octombrie 2004 și la decizia procurorilor din 19 ianuarie 2005. Curtea a susținut, de asemenea, că, la 22 august 2004, hotărârea investigatorului de a numi dl B. ca avocat al reclamantului era legală, deoarece la momentul în care nu era încheiat niciun contract între reclamant și dl Y.S. Curtea nu a constatat încălcări procedurale în timpul interogativei reclamantului la 22 august 2004, menționând că reclamantul a fost interogat în prezența unui avocat și nu a formulat plângeri. Curtea a refutat afirmația reclamantului că liliacul inclus în dosarul a fost falsă menționând că disparitatea în descrierea liliacului de către dl T. și de către experți ar putea fi explicată de orbirea culorii fostului.

B. nu a fost avocatul propriu ales, că dl Y. S. nu a fost autorizat să-l reprezinte în timp util, și că în timpul reconstrucției din 22 august 2004 reclamantul nu a fost furnizată asistență juridică. Reclamantul nu a solicitat Curtea Supremă să permită avocatului său să fie prezent la audierea sau să-i numească un nou avocat. Procurorii nu au apelat împotriva hotărârii din 29 august 2006. La 12 aprilie 2007, Curtea Supremă, după ce a auzit cazul în prezența reclamantului, a susținut condamnarea și condamnarea. Curtea a remarcat în special că, în timpul interogarii și reconstrucției din 22 august 2004, reclamantul a mărturisit că a comis jaf și a lovit domnul M cu un bât. De asemenea, Curtea Supremă a respins, fără a furniza detalii suplimentare, plângerile reclamantului cu privire la încălcarea dreptului său la apărare în cadrul anchetei preliminare.

Reclamantul nu a fost reprezentat de un avocat în cursul acestei audieri. Reclamantul nu furnizează alte detalii în acest sens. Reclamantul susține că procedura a fost falsă de o serie de deficiențe. În special, el menționează că (i) unele elemente de probă materiale nu au fost examinate de către instanțe; (ii) dovezile nu au fost depozitate în mod corespunzător; (iii) au existat discrepanțe în raporturile medicale pe care au invocat-o instanța; (iv) momentul a fost menționat în mod incorect în documentele referitoare la detenția reclamantului; și (v) investigatorii și ofițerii de poliție nu au fost autorizați să se ocupe de cazul reclamantului în conformitate cu reglementările procedurale relevante.

Reclamantul se plânge că, la 22 august 2004, ofițerii de poliție neidentificați l-au torturat pentru a extrage mărturiile sale de jaf și de crimă. Reclamantul susține în temeiul articolului 5 § 1 din Convenție că înregistrările sale de detenție nu conțin nicio referire la motive legale de detenție. El se plânge în continuare că, în conformitate cu art. 6 § 2 din Convenție, înregistrările conțin o declarație că el „a comis o crimă”. Reclamantul se plânge în continuare în temeiul articolului 6 §§ § 1 și al articolului 3 litera (a)-c) din Convenție cu privire la nedreptatea și rezultatul urmăririi sale penale.

În special, reclamantul susține că (i) calificarea acțiunilor sale și concluziile factuale ale investigatorului și ale instanțelor au fost greșite și că instanțele au fost prejudecate; (ii) avocatul B. Nu a fost de alegerea sa și că el a reprezentat, de asemenea, unul dintre co-apărarea reclamantului în acest caz; (iii) reclamantul nu a fost asistat de un avocat în timpul reconstrucției scenei crimei și în cadrul audierii de casă; (iv) procurorul care a participat la procesul reclamantului a schimbat ilegal acuzațiile împotriva reclamantului care a împiedicat pregătirea apărării reclamantului; (v) raportul expert cu privire la una dintre dovezile de principiu (bata) a fost fals și că obiectul în sine a fost fals.

De asemenea, reclamantul se plânge că au existat o serie de deficiențe în procedura penală împotriva sa, inclusiv (i) faptul că investigatorii nu au putut stoca dovezile în mod de a-și păstra autenticitatea; (ii) nu au putut examina unele elemente de probă materiale; (iii) nu se bazează instanțelor asupra rapoartelor medicale care aveau discrepanțe; și (iv) calendarul incorect în documentele privind detenția reclamantului. Reclamantul afirmă că investigatorii și ofițerii de poliție nu au fost autorizați să se ocupe de cazul său în conformitate cu reglementările procedurale relevante. Reclamantul a avut un proces echitabil în determinarea acuzațiilor penale împotriva lui, în conformitate cu art. 6 §§ § 1 și 3 litera (c) din Convenție?

În special, a fost reclamantul capabil să se apere prin asistența juridică a propriei sale alegeri în timpul interogarii de către dl T. la 22 august 2004 și de reconstrucția scenei crimelor la aceeași dată?

FIFTH SECTION

Application no. 23040/07 Vasyl Vasylyovych GELETEY against Ukraine lodged on 7 May 2007

STATEMENT OF FACTS

The applicant, Mr Vasyl Vasylyovych Geletey, is a Ukrainian national who was born in 1984 and prior to his conviction lived in Beregovo. A. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. On 22 August 2004 the applicant was arrested by the police and brought to a police station. In the detention report submitted by the applicant it is stated that the arrest took place at 6.30 p. m. on that day. In the police station unspecified police officers allegedly tortured the applicant with the aim of extracting a confession of his having committed robbery and murder of Mr M. at about 3.00 a.m. on 22 August 2004, The applicant, being no longer able to stand the torture, confessed that he had committed the crimes and put self-incriminating statements in writing according to the instructions of the police officers.

It is unclear whether the applicant’s statements were used in the ensuing criminal proceedings against him. No copy of that document was provided to the Court. Subsequently, the police searched the applicant and took him for questioning to Mr T., a prosecutor investigating the murder of Mr M. Before the questioning started, Mr T. informed the applicant of his right to defence. According to the applicant, he expressed the wish to be represented by his lawyer, Mr Y. S., and gave the lawyer’s address to the prosecutor. However, for unspecified reasons, Mr T. did not contact the applicant’s lawyer. The applicant was not allowed to contact his relatives or the lawyer. According to the verbatim record of the applicant’s questioning, Mr T. appointed Mr B. as the applicant’s lawyer and questioned the applicant in his presence.

The applicant states that Mr B. was not present during the questioning. According to the same document, the questioning took place between 9 and 10 a. m. on 22 August 2004. The document also mentions that between 6.30 and 6.45 p.m. the applicant was informed about his right to defence. As it was later noted during the applicant’s trial, the time was indicated incorrectly (see below). The verbatim record also provide that the applicant wished to be represented by Mr B., that the applicant stated that he had taken part in the robbery on 22 August 2004 and that he had hit Mr M. with a bat. The applicant signed the document making no objections as to its contents. Several hours later on 22 August 2004 (at about 8:30 p.m.) the applicant took part in a videotaped crime scene reconstruction in the presence of a forensic expert and an investigator from the local police, two attesting witnesses, and Mr T. The applicant was not assisted by a lawyer.

There is no information whether Mr B. or any other lawyer on the applicant’s behalf requested or was invited to attend the reconstruction. The verbatim record provides that during the reconstruction the applicant was informed that he would not be held criminally liable if he refused to testify; that he voluntarily agreed to testify; that he was not subjected to either psychological or physical violence; that he stated that he had participated in the robbery and had hit Mr M. with a bat; and that he showed the place where he and Mr I. K., the applicant’s co-defendant (see below), had hidden the bat. The verbatim record was signed by the applicant and contains no objections as to its contents.

However, it contains a handwritten “no” before a typed “agree to testify”. According to the applicant, during the reconstruction he initially wished to remain silent though later he had to show the bat as “the prosecutor became angry at him and there were police officers present”. The applicant states that he did not say that he had killed Mr M. He provides no explanation concerning the handwritten changes in the copy of the record he submitted to the Court. The applicant further states that during 22-23 August 2004 he was not given an opportunity to contact Mr Y. S. or any other person who could have contacted the lawyer on his behalf. In the meantime, on 22 August 2004 two other people, Mr A. K. and Mr S., were arrested and questioned on suspicion of their having committed the crimes together with the applicant.

In particular, Mr S. was questioned by a prosecutor in the presence of the same lawyer, Mr B., who had been allegedly present during the applicant’s first questioning by Mr T. On 23 August 2004 the prosecutor instituted criminal proceedings against the applicant, Mr A.K. and Mr S. on suspicion of robbery and murder. The prosecutor appointed Mr B. to act as the applicant’s lawyer and also as the lawyer of Mr S. The applicant did not object. During the questioning in the presence of that lawyer the applicant gave further details of the robbery. In particular, the applicant stated that he had hit the victim on the head with a bat and that subsequently he and Mr I. K. had hidden the bat. The applicant also informed the prosecutor about the course of events during and after the crime.

On 26 August 2004 the applicant concluded a contract with Mr Y.S. on legal assistance. On the same day the prosecutor gave permission to Mr Y.S. to represent the applicant in the proceedings instead of Mr B. On an unspecified date the applicant complained to the prosecutors that on 22 August 2004 he had been beaten by unidentified police officers. On 8 October 2004 medical experts examined the applicant and found no injuries on him. On 14 October 2004, during the demonstration of the video recording of the reconstruction of 22 August 2004, the applicant assisted by Mr Y.S. denied his earlier statements that he had hidden the bat and explained that during the reconstruction he had given self-incriminating statements because he had been threatened and beaten up by the police officers.

On 19 January 2005 the prosecutors refused to institute criminal investigation into the applicant’s alleged beating by police officers on 22 August 2004, no corpus delicti having been found in the actions of the police officers. On 18 February 2005 the pre-trial investigation was completed and the applicant was charged with having committed robbery and murder together with Mr S. and Mr A.K. It was established that Mr I.K. had also participated in the robbery, but as he absconded, the criminal proceedings against him were disjoined into a separate criminal case. During the trial the applicant denied his involvement in the robbery and murder. However, he did not challenge the trustworthiness of the records of his submissions made on 22 August 2004. The applicant also raised complaints about a violation of his right to defence during the investigation, the details of which he does not specify.

The applicant also argued that the bat which had been included into the case-file and had been examined by experts during the investigation was not the one which he had shown during the reconstruction on 22 August 2004. To support that allegation the applicant referred to the fact that in the verbatim record Mr T. had described the bat as blue, while the experts who had subsequently examined the bat had noted that it had been grey. Mr S., Mr A.K. and Mr I.K., the latter had been arrested by the police in April 2005, all pleaded guilty of having committed robbery and denied having committed murder. According to the applicant, during the final stage of the trial the prosecutor changed the charges against him and his co-defendants and argued that the applicant had committed the murder alone.

According to the material in the case-file, the charges were not changed. On 29 August 2006 the Zakarpattya Regional Court of Appeal, acting as a court of first instance, convicted the applicant of murder and robbery and sentenced him to fifteen years’ imprisonment. The court also found Mr S., Mr A.K. and Mr I.K. guilty of robbery and acquitted them of murder. The hearing was held in the presence of the applicant’s new lawyer, Mr D., who replaced Mr Y. S. on an unspecified date. The court based the applicant’s conviction on his self-incriminating statements contained in the verbatim record of questioning by the prosecutor and of the crime scene reconstruction on 22 August 2004, statements of a number of witnesses, and other evidence, including experts’ report that the blood found on the bat could have belonged to Mr M. By the same judgment, the court rejected as unsubstantiated the applicant’s submissions that he had made self-incriminating statements under duress.

The court referred to the results of the applicant’s medical examination on 8 October 2004 and the prosecutors’ decision of 19 January 2005. The court also held that on 22 August 2004 the investigator’s decision to appoint Mr B. as the applicant’s lawyer had been lawful because at the material time no contract had been concluded between the applicant and Mr Y.S. The court found no procedural violations during the applicant’s questioning on 22 August 2004, noting that the applicant had been questioned in the presence of a lawyer and had raised no complaints. The court refuted the applicant’s allegation that the bat included into the case-file was fake noting that the disparity in the bat’s descriptions by Mr T. and by experts could be explained by the former’s colour blindness.

The applicant appealed in cassation arguing, among other things, that Mr B. had not been the lawyer of his own choosing, that Mr Y. S. had not been allowed to represent him in due time, and that during the reconstruction on 22 August 2004 the applicant had not been provided with legal assistance. The applicant did not request the Supreme Court to allow his lawyer to be present at its hearing or to appoint him a new lawyer. The prosecutors did not appeal against the judgment of 29 August 2006. On 12 April 2007 the Supreme Court, having heard the case in the applicant’s presence, upheld his conviction and sentence. The court in particular noted that during the questioning and reconstruction on 22 August 2004 the applicant had confessed of having committed the robbery and having hit Mr.

M with a bat. The Supreme Court also rejected as unsubstantiated, without providing further details, the applicant’s complaints about a violation of his right to defence during the pre-trial investigation. The applicant was not represented by a lawyer during that hearing. The applicant does not provide any further details in this regard. The applicant alleges that the proceedings were flawed by a number of shortcomings. In particular, he states that (i) some pieces of material evidence was not examined by the courts; (ii) the evidence was not properly stored; (iii) there were discrepancies in medical reports on which the courts relied; (iv) the timing was incorrectly noted in the documents concerning the applicant’s detention; and (v) the investigators and police officers were not authorised to deal with the applicant’s case in compliance with relevant procedural regulations.

COMPLAINTS The applicant complains that on 22 August 2004 unidentified police officers tortured him to extract his confessions of robbery and murder. The applicant alleges under Article 5 § 1 of the Convention that his detention records contained no reference to any lawful grounds for his detention. He further complains that, contrary to Article 6 § 2 of the Convention, the records contained a statement that he had “committed murder”. The applicant further complains under Article 6 §§ 1 and 3 (a)-(c) of the Convention about the unfairness and outcome of his criminal prosecution.

In particular, the applicant alleges that (i) the qualification of his actions and the factual findings by the investigator and the courts were wrong and the courts were biased; (ii) the lawyer B. was not of his choosing and that he also represented one of the applicant’s co-defendant in the case; (iii) the applicant was not assisted by a lawyer during the crime scene reconstruction and during the cassation hearing; (iv) the prosecutor who took part in the applicant’s trial unlawfully changed the charges against the applicant which hindered the applicant’s preparation of defence; and (v) the expert report concerning one of the principle evidence (the bat) was flawed and that the object itself was fake.

The applicant also complains that there were a number of other shortcomings in the criminal proceedings against him, including (i) the investigators’ failure to store the evidence in the way to preserve its authenticity; (ii) the courts’ failure to examine some pieces of material evidence; (iii) the courts’ reliance on medical reports which had discrepancies; and (iv) incorrect timing in the documents concerning the applicant’s detention. The applicant states that the investigators and police officers were not authorised to deal with his case in compliance with relevant procedural regulations.

QUESTION TO THE PARTIES

Did the applicant have a fair trial in the determination of the criminal charges against him, in accordance with Article 6 §§ 1 and 3 (c) of the Convention? In particular, was the applicant able to defend himself through legal assistance of his own choosing during the questioning by Mr T. on 22 August 2004 and the crime scene reconstruction on the same date?