GELETEY v. UKRAINE
GELETEY v. UKRAINE (CtEDO, 2013)
CINTIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 23040/07 Vasyl Vasylyovych GELETEY împotriva Ucrainei depusă la 7 mai 2007 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Vasylyovych Geletey, este un național ucrainean care s-a născut în 1984 și înainte de condamnarea sa în Beregovo. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. La 22 august 2004, reclamantul a fost arestat de către poliție și adus la o secție de poliție. În raportul de detenție prezentat de reclamant se spune că arestarea a avut loc la ora 18:30 în acea zi. În secția de poliție, ofițerii neespecificați au torturat reclamantul cu scopul de a extrage o mărturisire a faptului că a comis jaf și uciderea dlui M. La 22 august 2004, la ora 3.00 a.m., reclamantul, fiind nu mai în măsură să susțină tortura, a mărturisit că a comis infracțiunile și a pus declarații autoincriminante în scris în conformitate cu instrucțiunile ofițerilor de poliție. Nu este clar dacă declarațiile reclamantului au fost utilizate în procedura penală care a urmat. După aceea, poliția a căutat reclamantul și l-a dus pentru interogatoriu domnului T., procuror care a investigat uciderea domnului M. Înainte de a începe interogarea, dl T. a informat reclamantul despre dreptul său la apărare. Potrivit reclamantului, el a exprimat dorința de a fi reprezentat de avocatul său, dl Y. S., și a adresat avocatului procurorului. Cu toate acestea, din motive neespecificate, dl T. nu a contactat avocatul reclamantului. Reclamantul nu a fost autorizat să contacteze rudele sale sau avocatul. Potrivit înregistrării verbale a interogativei reclamantului, dl T. a numit dl B. ca avocat al reclamantului și a interogat reclamantul în prezența sa. Reclamantul afirmă că dl B. nu a fost prezent în timpul interogatoriului. Potrivit aceluiași document, interogarea a avut loc între 9 și 10 ore la 22 August 2004. Documentul menționează, de asemenea, că între orele 18:30 și 18:45 reclamantul a fost informat despre dreptul său la apărare. După cum s-a observat mai târziu în timpul procesului reclamantului, timpul a fost indicat în mod incorect (a se vedea mai jos). Reclamantul a declarat că a participat la jaf la 22 august 2004 și că a lovit-o pe dl M. cu o bâtă. Reclamantul a semnat documentul care nu a făcut nicio obiecție cu privire la conținutul acestuia. Câteva ore mai târziu, la 22 august 2004, la ora 8:30, reclamantul a participat la o reconstrucție a scenei crimei filmate în prezența unui expert criminalist și a unui investigator de la poliția locală, doi martori care atestă, iar dl T. Reclamantul nu a fost asistat de un avocat. Nu există informații dacă dl B. sau orice alt avocat în numele reclamantului a solicitat sau a fost invitat să participe la reconstrucție. Înregistrarea verbală prevede că în timpul reconstrucției reclamantul a fost informat că el nu va fi reținut responsabil penal dacă el a refuzat să depună mărturie; că el a fost de acord voluntar să depună mărturie; că el nu a fost supus nici la violență psihică, nici fizică; că el a declarat că a participat la jaf și a lovit domnul M. cu un bât; și că el a arătat locul în care el și domnului I. K., co-apărător al reclamantului (a se vedea mai jos), ascundea liliacul. Registrul de versiune a fost semnat de către reclamant și nu conține nicio obiecție cu privire la conținutul său. Cu toate acestea, conține un „nu” scris manual înainte de un „acord de a mărturisi”. Potrivit reclamantului, în timpul reconstrucției el a dorit inițial să rămână tăcut, deși mai târziu el a trebuit să arate că "procurorul a devenit supărat pe el și au fost prezente ofițeri de poliție". Reclamantul a afirmat că el nu a spus că a ucis domnul M. El nu furnizează nicio explicație cu privire la modificările scrise la mână în copiea dosarului pe care l-a prezentat Curtei. Reclamantul afirmă, în continuare, că în perioada 22-23 august 2004 nu i s-a dat ocazia de a contacta dl Y. S. sau orice altă persoană care ar fi putut contacta avocatul în numele său. Între timp, la 22 august 2004, alți doi oameni, dl A. K. și dl. S., a fost arestat și interogat pe suspectul că au comis crimele împreună cu reclamantul. În special, dl S. a fost interogat de un procuror în prezența aceluiași avocat, dl B., care se presupune că a fost prezent în timpul primei întrebări ale reclamantului de dl T. La 23 august 2004, procurorul a instituit o procedură penală împotriva reclamantului, dl A.K. și dl S. sub suspiciune de jaf și crimă. Procurorul a numit domnul B. să acționeze ca avocat al reclamantului și, de asemenea, ca avocat al domnului S. Solicitant nu a contestat. În timpul interogatoriului în prezența acelui avocat, reclamantul a dat detalii suplimentare despre jaf. În special, reclamantul a declarat că a lovit victima pe cap cu un liliac și că ulterior el și domnul I. Ascundea liliacul. Reclamantul a informat, de asemenea, procurorul cu privire la cursul evenimentelor în timpul și după crimă. La 26 august 2004, reclamantul a încheiat un contract cu dl Y.S. cu privire la asistența judiciară. În aceeași zi procurorul a dat permisiunea domnului Y.S. de a reprezenta reclamantul în cadrul procedurii în loc de dl B. La o dată neespecificată, reclamantul s-a plâns la procurori că, la 22 august 2004, el a fost bătut de ofițeri de poliție neidentificați. La 8 octombrie 2004, experții medicali au examinat reclamantul și nu au găsit leziuni asupra lui. La 14 octombrie 2004, în timpul demonstrației înregistrării video a reconstrucției din 22 august 2004, reclamantul asistat de domnul Y.S. a negat declarațiile sale anterioare că a ascuns bâta și a explicat că în timpul reconstrucției el a dat declarații auto-incriminante pentru că a fost amenințat și bătut de ofițerii de poliție. La 19 ianuarie 2005, procurorii au refuzat să inventeze anchete penale asupra presupusei bătăi de către ofițeri de poliție la 22 august 2004, nici un corpus delicti nu a fost găsit în acțiunile ofițerilor de poliție. La 18 februarie 2005, investigația preliminară a fost finalizată și reclamantul a fost acuzat de a fi comis jaf și crimă împreună cu domnul S. și domnul A.K. S-a stabilit că dl I.K. a participat, de asemenea, la jaf, dar după ce a absușit, procedurile penale împotriva lui au fost excluse într-un caz penal separat. În timpul procesului, reclamantul a refuzat implicarea sa în jaf și în crimă. Cu toate acestea, el nu a contestat deficititatea înregistrărilor sale formulate la 22 august 2004. Reclamantul a formulat, de asemenea, plângeri cu privire la o încălcare a dreptului său la apărare în timpul anchetei, detaliile pe care nu le specifică. Reclamantul a susținut, de asemenea, că liliacul care a fost inclus în dosarul și care a fost examinat de experți în cursul anchetei nu a fost cel pe care l-a demonstrat în timpul reconstrucției din 22 august 2004. au descris liliacul ca albastru, în timp ce experții care au examinat ulterior liliacul au remarcat că a fost gri. Dl S., Dl. A.K. și Dl. I.K., acesta din urmă a fost arestat de poliție în aprilie 2005, toate acuzate vinovate de a fi comis jaf și negate de a fi comis o crimă. Potrivit reclamantului, în etapa finală a procesului procurorul a schimbat acuzațiile împotriva lui și a co-apărătorilor săi și a susținut că reclamantul a comis o crimă singur. Potrivit documentului din dosarul, acuzațiile nu au fost schimbate. La 29 august 2006, Curtea Regională de Apel Zakarpattya, care a acționat ca instanță de primă instanță, a condamnat reclamantul de crimă și jaf și l-a condamnat la 15 ani de închisoare. Curtea a constatat, de asemenea, că dl S., domnul A.K. și domnul I.K. au fost vinovați de jaf și le-au achitat de crimă. Audierea s-a desfășurat în prezența noului avocat al reclamantului, dl D., care a înlocuit dl Y. Curtea a bazat condamnarea reclamantului pe declarațiile sale auto-incriminante, conținute în documentul verbal al interogativei procurorului și al reconstrucției scenei crimei la 22 august 2004, declarațiile unui număr de martori, precum și alte dovezi, inclusiv raportul experților că sângele găsit pe liliac ar fi putut aparține domnului M. Prin aceeași hotărâre, instanța a respins că nu a susținut argumentele reclamantului că a făcut declarații auto-incriminante sub presiune. Curtea s-a referit la rezultatele examinării medicale a reclamantului la 8 octombrie 2004 și la decizia procurorilor din 19 ianuarie 2005. Curtea a susținut, de asemenea, că, la 22 august 2004, hotărârea investigatorului de a numi dl B. ca avocat al reclamantului era legală, deoarece la momentul în care nu era încheiat niciun contract între reclamant și dl Y.S. Curtea nu a constatat încălcări procedurale în timpul interogativei reclamantului la 22 august 2004, menționând că reclamantul a fost interogat în prezența unui avocat și nu a formulat plângeri. Curtea a refutat afirmația reclamantului că liliacul inclus în dosarul a fost falsă menționând că disparitatea în descrierea liliacului de către dl T. și de către experți ar putea fi explicată de orbirea culorii fostului. B. nu a fost avocatul propriu ales, că dl Y. S. nu a fost autorizat să-l reprezinte în timp util, și că în timpul reconstrucției din 22 august 2004 reclamantul nu a fost furnizată asistență juridică. Reclamantul nu a solicitat Curtea Supremă să permită avocatului său să fie prezent la audierea sau să-i numească un nou avocat. Procurorii nu au apelat împotriva hotărârii din 29 august 2006. La 12 aprilie 2007, Curtea Supremă, după ce a auzit cazul în prezența reclamantului, a susținut condamnarea și condamnarea. Curtea a remarcat în special că, în timpul interogarii și reconstrucției din 22 august 2004, reclamantul a mărturisit că a comis jaf și a lovit domnul M cu un bât. De asemenea, Curtea Supremă a respins, fără a furniza detalii suplimentare, plângerile reclamantului cu privire la încălcarea dreptului său la apărare în cadrul anchetei preliminare. Reclamantul nu a fost reprezentat de un avocat în cursul acestei audieri. Reclamantul nu furnizează alte detalii în acest sens. Reclamantul susține că procedura a fost falsă de o serie de deficiențe. În special, el menționează că (i) unele elemente de probă materiale nu au fost examinate de către instanțe; (ii) dovezile nu au fost depozitate în mod corespunzător; (iii) au existat discrepanțe în raporturile medicale pe care au invocat-o instanța; (iv) momentul a fost menționat în mod incorect în documentele referitoare la detenția reclamantului; și (v) investigatorii și ofițerii de poliție nu au fost autorizați să se ocupe de cazul reclamantului în conformitate cu reglementările procedurale relevante. Reclamantul se plânge că, la 22 august 2004, ofițerii de poliție neidentificați l-au torturat pentru a extrage mărturiile sale de jaf și de crimă. Reclamantul susține în temeiul articolului 5 § 1 din Convenție că înregistrările sale de detenție nu conțin nicio referire la motive legale de detenție. El se plânge în continuare că, în conformitate cu art. 6 § 2 din Convenție, înregistrările conțin o declarație că el „a comis o crimă”. Reclamantul se plânge în continuare în temeiul articolului 6 §§ § 1 și al articolului 3 litera (a)-c) din Convenție cu privire la nedreptatea și rezultatul urmăririi sale penale. În special, reclamantul susține că (i) calificarea acțiunilor sale și concluziile factuale ale investigatorului și ale instanțelor au fost greșite și că instanțele au fost prejudecate; (ii) avocatul B. Nu a fost de alegerea sa și că el a reprezentat, de asemenea, unul dintre co-apărarea reclamantului în acest caz; (iii) reclamantul nu a fost asistat de un avocat în timpul reconstrucției scenei crimei și în cadrul audierii de casă; (iv) procurorul care a participat la procesul reclamantului a schimbat ilegal acuzațiile împotriva reclamantului care a împiedicat pregătirea apărării reclamantului; (v) raportul expert cu privire la una dintre dovezile de principiu (bata) a fost fals și că obiectul în sine a fost fals. De asemenea, reclamantul se plânge că au existat o serie de deficiențe în procedura penală împotriva sa, inclusiv (i) faptul că investigatorii nu au putut stoca dovezile în mod de a-și păstra autenticitatea; (ii) nu au putut examina unele elemente de probă materiale; (iii) nu se bazează instanțelor asupra rapoartelor medicale care aveau discrepanțe; și (iv) calendarul incorect în documentele privind detenția reclamantului. Reclamantul afirmă că investigatorii și ofițerii de poliție nu au fost autorizați să se ocupe de cazul său în conformitate cu reglementările procedurale relevante. Reclamantul a avut un proces echitabil în determinarea acuzațiilor penale împotriva lui, în conformitate cu art. 6 §§ § 1 și 3 litera (c) din Convenție? În special, a fost reclamantul capabil să se apere prin asistența juridică a propriei sale alegeri în timpul interogarii de către dl T. la 22 august 2004 și de reconstrucția scenei crimelor la aceeași dată?