GÜRBÜZ c. TURQUIE
GÜRBÜZ c. TURQUIE (CtEDO, 2013)
Secțiunea a doua Cerere nr. 38337/05 Ceylan GÜRBÜZ împotriva Turciei introdusă la 14 mai 2005 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul, dl Ceylan Gürbüz, este un resortisant turc născut în 1971 și deținut la închisoarea Mu Prima procedură penală diligentă împotriva reclamantului la 17 decembrie 2002, instanța de securitate de la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . În iunie 2005 din noul cod penal care prevedea dispoziții mai favorabile, Curtea a revăzut condamnarea reclamantului și-a fixat pedeapsa la un an și opt luni de închisoare. La 30 octombrie 2000, procurorul reproșează reclamantului că a luat parte la uciderea unui coleg de celulă la 19 octombrie 2000 în casa de judecată din Ușak și a solicitat condamnarea sa în temeiul articolelor 452 alineatul (1), 51 alineatul (1) și 81 din Codul penal anterior. În perioada 13 decembrie 2002 - 6 iulie 2005, instanța de judecată a decis la intervale regulate să-l țină în detenție pe solicitant. Ulterior, la o dată necunoscută, reclamantul a fost eliberat. La 6 martie 2006, instanța de asediu din Ușak l-a recunoscut pe reclamant vinovat de faptele care i-au fost reproșate. La 30 noiembrie 2006, reclamantul a fost repus în detenție provizorie. La 8 octombrie 2007, Curtea de Casație a pronunțat decizia din 6 martie 2006 și a trimis dosarul în fața instanței de primă instanță. La 16 aprilie 2008, tribunalul de judecată din Ușak a declarat incompetent în favoarea tribunalului de judecată special d azmir și a dispus menținerea în detenție provizorie a recurentului, având în vedere natura și calificarea de decădere reprovocată, existența unor suspiciuni puternice și pentru că a fost vorba de o infracțiune prevăzută la art. 100 din Codul de procedură penală. La 6 iunie 2008, instanța de judecată specială a d . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . În mai multe rânduri, între 6 august 2008 și 21 noiembrie 2008, instanța specială de judecată a decis din oficiu, în conformitate cu avizul procurorului, să mențină în detenție reclamantul, ținând seama de natura și de calificarea infracțiunii de încălcare a dreptului comunitar, de starea probelor și de perioada de detenție. În data de 14 mai 2009, hotărând la dosar și în conformitate cu avizul procurorului general, instanța specială de judecată a respins cererea de extindere a reclamantului în ceea ce privește natura și calificarea ca fiind acuzată de încălcarea dreptului comunitar, precum și riscul de evadare. Din dosar reiese că reclamantul a fost eliberat la 26 martie 2009. La 8 decembrie 2010, Curtea de Casație l-a condamnat pe reclamant la 20 de luni și 11 zile de închisoare. La 18 octombrie 2011, Curtea de Casație a confirmat această condamnare. A treia procedură penală împotriva reclamantului Din dosar reiese că, la 23 noiembrie 2000, a fost luată o decizie de arest provizoriu cu privire la reclamant, în absența sa. La 6 decembrie 2000, la data de 2000 a fost arestată în conformitate cu această decizie. În 2001, procurorul Republicii Dahușak l-a inculpat pe reclamant pentru crime comise în timpul unei insurecții care a avut loc în casa de reținere din Ușak între 1 și 3 noiembrie 2000. În cadrul audierilor ținute între 4 aprilie 2001 și 6 iulie 2005, instanța de judecată a decis la intervale regulate să-l țină în detenție pe solicitant. La 6 martie 2006, instanța de asediu din Ușak l-a recunoscut pe reclamantul vinovat de faptele care i-au fost reproșate. La 26 februarie 2009, Curtea de Casație a pronunțat această hotărâre și a trimis dosarul în fața instanței de primă instanță. La o dată necunoscută, instanța de judecată din Ușak s-a declarat incompetentă și a transmis cauza în instanță instanței de judecată din Izmir, care, la rândul său, a declarat incompetentă printr-o decizie din 27 august 2009. Curtea de Casație, sesizată cu problema competenței, a decis că instanța specială era competentă să cunoască cazul și a trimis dosarul în fața acestei instanțe. La 31 martie, 24 aprilie și 14 mai 2009, instanța de judecată a decis să mențină reclamantul în detenție. La 8 aprilie 2008, reclamantul a contestat în fața judecătorului cu privire la executarea pedepselor lui Burdur obligația de a plăti cheltuielile legate de consumul de energie electrică al mobilei sale personale. La 24 aprilie 2008, judecătorul cu privire la executarea pedepselor a respins această cerere pe motiv că cererea trebuia să fie adresată Parchetului Burdur. Reclamantul a adresat o cerere în acest sens comisiei de anchetă privind drepturile omului a Marii Camere Naționale din Turcia, care a fost informată cu privire la această chestiune în fața Direcției Generale Închisoare. La 30 octombrie 2008, conducerea a răspuns că cheltuielile cu energia electrică aferente bunurilor mobile personale ale deținuților, în afara iluminatului, trebuiau plătite de aceștia. GRIFS Fără a aduce atingere articolului special din Convenție sau din Protocoale, reclamantul se plânge de durata detenției sale provizorii și de două proceduri penale diligente împotriva sa. De asemenea, el reproșează administrației Õ că a permis introducerea de arme de foc în închisoare în 2000 și denunță o practică în acest sens. În scrisoarea sa din 3 decembrie 2008, reclamantul se plânge că a fost obligat să plătească taxe de energie electrică în închisoare. De asemenea, a declarat că a trebuit să plătească autoritățile penitenciare pentru a putea fi transferat la ședința din 23 septembrie 2008. El nu a invocat niciun articol în special. Durata deținerilor provizorii ale reclamantului în cadrul procedurilor penale diligente împotriva acestuia sunt compatibile cu dreptul la o hotărâre într-un termen rezonabil, în sensul articolului 5 alineatul (3) din Convenție Durata procedurilor penale urmate în speță sunt compatibile cu dreptul la o hotărâre într-un termen rezonabil? În sensul art. 6 alin. (1) din Convenție Guvernul este invitat să prezinte o copie a dosarelor referitoare la toate procedurile penale împotriva reclamantului.