SECȚIUNEA I Cererea nr. 3189/07 Olga Grigoryevna NAZARENKO împotriva Rusiei introdusă la 20 noiembrie 2006 EXPOSAT DE FAPTE CENTRALĂ, dl Olga Grigoryevna Nazarenko, este un resortisant rus născut în 1954 și rezident în Malokurilskoye, regiunea Saharin. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de reclamantă, pot fi rezumate după cum urmează. Concedierea și acțiunea judiciară Situatia geografica Regiunea Sakhalin este o regiune de granita situata pe lamaie, spalata de Oceanul Pacific, inclusiv Insulele Kourile, la sud de care se afla granita dintre Rusia si Japonia. Lantul Insulelor Kouriles cuprinde mai multe insule, dintre care doua: Kounashir, locul de reședință al recurentei și Shikotan, locul sediului Tribunalului din districtul Youjno-Kurilski.
Cele două insule sunt separate de o strâmtoare largă de 50 de mile marine. Legătura dintre aceste insule este asigurată de transportul maritim civil, în special de feribot, precum și de transportul militar (gardă-frontieră). Procedura civilă privind concedierea În prezent, recurenta se pensionează și are o pensie de pensionare de 6187 ruble (aproximativ 50 de euro). Ea este mamă a unei fete studente cu reședința în regiunea Moscovei. La 13 martie 2006, reclamanta a fost concediată de la școala publică secundară unde a lucrat în calitate de profesoară pentru abatere disciplinară (utilizarea violenței împotriva unui elev). Recurenta a intentat o acțiune judiciară împotriva fostului său angajator, care intenționa să o reintegreze în funcția de profesoară.
La 14 aprilie 2006, graffière de la tribunalul districtului Youjno-Kurilski (aici După data de 6 aprilie 2006 prin care judecătorul stabilise în mod preliminar în instanță la 13 aprilie 2006. În același timp, tribunalul a declarat că tribunalul avea să desfășoare o audiere pe insula Kounashir. La 20 aprilie 2006, recurenta a primit o telegramă prin care tribunalul la … La 4 mai 2006, neprimind observațiile pârâtului, recurenta a sunat la tribunal pentru a solicita să-i trimită memoriul prezentat de pârât și pentru a clarifica locul în care se afla încuietoarea. După ce a aflat că nu va exista feribot între cele două insule în zilele următoare, la 4 mai 2006, recurenta a trimis o telegramă la tribunal, solicitând amânarea în instanță, având în vedere absența transportului public.
La 6 mai 2006, tribunalul a ținut audierea în prezența reprezentantului pârâtului doamna S. și în absența reclamantei. În decizia sa, instanța a respins cererea reclamantei de a amâna încuviințarea întrucât, în opinia instanței, faptul că dna S. sosise contrazis declarația reclamantei de absență a transportului între cele două insule. Cu toate acestea, după spusele recurentei, dna S. a utilizat un mijloc personal de transport (navă de pescuit), în timp ce transportul în comun (ferryul), singurul mijloc de transport accesibil recurentei, nu circula, iar militarii și pescarii refuzau în mod sistematic și ferm să ia pasagerii civili la bord. În aceeași zi, instanța a pronunțat declarațiile elevilor clasei în care a avut loc incidentul.
La sfârșitul instanței, instanța a pronunțat o decizie de contestare a reclamantei acțiunii sale. La 30 mai 2006, reclamanta a primit memoriul pârâtului prin poștă. Între timp, la 13 mai 2006, recurenta sa a fost dotată cu casare, care se plângea de încălcarea principiului egalității de arme. Recurenta susținea că absența sa în instanță era explicată de absența transportului în comun. Într-adevăr, în perioada în cauză, feribotul n a circulat doar de două ori, la 28 aprilie și la 3 mai 2006, dar de două ori, el a navigat doar în sensul de la Shikotan la Kounashir. Nu au fost disponibile informații cu privire la orarele feriboturilor următoare. În plus, nici un alt mijloc de transport n a fost accesibil pasagerilor civili.
În cele din urmă, reclamanta a susținut că memoriul pârâtului nu i-a fost transmis. La 20 iunie 2006, instanța din regiunea Saharin, hotărând în lipsă a reclamantei, a confirmat, în casare, hotărârea instanței. În ceea ce privește absența reclamantei în ședința instanței, Curtea a considerat că reclamantul nu prezentase probe în sprijinul tezei sale. Această teză a fost respinsă, în opinia instanței, de faptul că dna S., care avea reședința în același loc cu reclamanta, sosise la tribunal la timp. Curtea a adăugat că celelalte mijloace de casare nu erau de natură să ducă la anularea deciziei. Plângeri ale reclamantei referitoare la organizarea muncii instanței de judecată În scrisoarea sa din 22 mai 2006, judecătorul Tribunalului Districtual Youjno Kurilski și al regiunii Saharin au depus plângeri la instanțele din districtul Youjno Kurilski și din regiunea Saharin pentru a denunța deficiențele Tribunalului.
Kurilski îi furnizează recurentei o copie a deciziei din 6 mai 2006. Tribunalul a informat, de asemenea, reclamanta că nu avea obligația de a prezenta alte documente. Prin scrisorile sale din 14 august 2006 și 10 ianuarie 2007, președintele Curții Regionale din Saharin a informat recurenta că Tribunalul Districtual Youjno Kurilski era situat în satul Youjno-Kurilsk, iar judecătorii acestui tribunal făceau audieri pe insula Shikotan pentru a asigura accesul justițiarului. Potrivit președintelui, aceste audieri au avut loc în fiecare lună din aprilie 2006. Cu toate acestea, în scrisoarea sa din 17 august 2007, președinția spune următoarele: ... Având în vedere condițiile climatice și lipsa transportului regulat cu insula Shikotan și alte circumstanțe, nu există întotdeauna posibilitatea efectivă de a organiza audiențe în foruri.
În plus, legislația în vigoare nu prevede [obligația] de a face audieri în forane pentru a examina cazurile în care participanții își au reședința în locuri îndepărtate. Recurenta a încercat să obțină probe pentru a-și susține acțiunea civilă, în zadar. În primul rând, reclamanta a apelat la directoarea școlii care deținea documente importante pentru examinarea cazului său, însă, după ce a fost refuzată, reclamanta a recurs la procurorul din regiunea Saharin. Printr-o scrisoare din 29 septembrie 2006, aceasta din urmă a informat că responsabilitatea disciplinară a directorului școlii de a prezenta documentele necesare era contrară Codului muncii în vigoare și că a inițiat procedura de răspundere disciplinară a directorului.
Cu toate acestea, procurorul a constatat că era imposibil să recupereze documentele solicitate și a sfătuit-o pe reclamantă să obțină documentele prin intermediul instanței care se ocupa de cazul său. Alte proceduri judiciare Recurenta a fost parte dintr-o serie de litigii civile care vizau recuperarea salariului, a despăgubirilor și recuperarea economiilor sale într-o bancă privată. Reclamanta nu a fost prezentă la audierile tribunalelor din diverse motive. Recurenta se plânge de faptul că Tribunalul de Primă Instană a examinat acțiunea civilă privind concedierea sa în absena sa, în timp ce pârâtul era prezent acolo. Pentru reclamantă, această situaie se referă la o încălcare a articolului 6 din Convenie, în măsura în care principiul egalităii armelor a fost ignorat.
Potrivit recurentei, având în vedere lipsa de avocați pe insula Shikotan și absența sindicatului la școală, nici aceasta nu a putut fi reprezentată în fața acestei instanțe. Invocând art. 6 din Convenție, reclamanta se plânge de alte proceduri civile în care a fost parte și se plânge de faptul că instanțele care au soluționat aceste cazuri în ciuda absențelor sale. Contestația privind drepturile și obligațiile civile, referitoare la concedierea recurentei, a fost ascultată în mod echitabil, astfel cum se prevede la art. 6 alineatul (1) din convenție În special, principiul egalității armelor a fost respectat în ceea ce o privește pe reclamantă?
Prin răspunsul la această întrebare, guvernul este invitat să facă comentarii cu privire la următoarele întrebări ale recurentei, a avut posibilitatea de a lua cunoștință de observațiile prezentate de partea pârâtă înainte de ședința instanței reclamanta, a avut posibilitatea de a interoga martorii în mod legal cu pârâtul reclamanta, a avut posibilitatea de a angaja un avocat pentru a o reprezenta în fața instanței judecătorești în acest sens, este adevărat că reclamanta nu are un avocat pe insula Shikotan?
Având în vedere faptul că Tribunalul de Justiție a stat în instanță în ziua în care instanța competentă își pronunța litigiul cu privire la drepturile sale civile, reclamanta a beneficiat de un drept de acces la o instanță în sensul art. 6 alin. (1) pentru a contesta decizia de concediere a acesteia În răspunsul la această întrebare, guvernul este invitat să facă comentarii cu privire la următoarele întrebări, având în vedere situația geografică a insulelor Kouriles, ce măsuri organizatorice au fost instituite pentru a asigura recurentei accesul la un tribunal (audiențe forane, amânarea audierilor, schimburi de documente prin poștă, desemnarea avocaților din oficiu) transportul în comun între insula Kounashir, locul de reședință al reclamantei, și insula Shikotan, locul sediului Tribunalului Districtual Youjno-Kurilski, circulă în mod regulat în negativ, ce măsuri au fost luate pentru a asigura prezența recurentei în ședința din 6 mai 2006 (ședințele foraine, amânarea ședințelor etc.) Tribunalul Districtual Youjno-Kurilski, a luat în considerare posibilitatea de a desemna un avocat din oficiu în scopul reprezentării recurentei Guvernul este rugat să prezinte o copie a procesului verbal al Tribunalului Districtual Youjno-Kurilski din data de 6 mai 2006.
Requête n o 3189/07 Olga Grigoryevna NAZARENKO contre la Russie introduite le 20 novembre 2006
La requérante, M me Olga Grigoryevna Nazarenko, est une ressortissante russe née en 1954 et résidant à Malokurilskoye, région de Sakhalin. Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par la requérante, peuvent se résumer comme suit. A. Licenciement et action judiciaire 1. Situation géographique La région de Sakhalin est une région frontalière située sur l’archipel, baigné par l’océan Pacifique, comprenant les Îles Kouriles, au sud desquelles est située la frontière entre la Russie et le Japon. La chaîne des Îles Kouriles comprend plusieurs îles dont deux ‑ Kounashir, lieu de résidence de la requérante et Shikotan, lieu du siège du tribunal du district Youjno-Kurilski. Les deux îles sont séparées d’un détroit large de 50 milles marins.
La liaison entre ces îles est assurée par le transport maritime civil, notamment, par le ferry, ainsi que par le transport militaire (garde-frontière). 2. Procédure civile relative au licenciement La requérante est actuellement en retraite et touche une pension de retraite de 6187 roubles (approximativement 50 euros). Elle est mère d’une fille étudiante résidant dans la région de Moscou. Le 13 mars 2006, la plaignante fut licenciée de l’école publique secondaire où elle travailla en qualité d’enseignante pour faute disciplinaire (usage de la violence à l’égard d’un élève). La requérante intenta une action judiciaire dirigée à l’encontre de son ancien employeur visant à la réintégrer au poste d’enseignante.
Le 14 avril 2006, la greffière du tribunal du district Youjno-Kurilski (ci ‑ après « le tribunal ») remit à la requérante une décision avant dire droit datée du 6 avril 2006 par laquelle le juge avait fixé l’audience préliminaire au 13 avril 2006. Au même moment la greffière dit que le tribunal tiendrait une audience foraine sur l’île Kounashir. Le 20 avril 2006, la requérante reçut un télégramme par lequel le tribunal l’informa que l’audience avait été reportée au 6 mai 2006, sans préciser le lieu de l’audience. Le 4 mai 2006, n’ayant pas reçu les observations du défendeur, la requérante téléphona au tribunal pour demander de lui envoyer le mémoire présenté par la partie défenderesse et pour clarifier le lieu de l’audience.
Le greffe l’informa que l’audience aurait lieu sur l’île Shikotan et que les documents lui seraient envoyés le plus vite. Ayant appris qu’il n’y aurait pas de ferry entre les deux îles dans les jours suivants, le 4 mai 2006, la requérante envoya un télégramme au tribunal demandant de reporter l’audience compte tenu de l’absence des transports en commun. Le 6 mai 2006, le tribunal tint audience en présence de la représentante du défendeur Mme S. et en l’absence de la requérante. Dans sa décision le tribunal rejeta la demande de la requérante visant à reporter l’audience car, aux yeux du tribunal, le fait que Mme S. soit arrivée contredisait l’allégation de la requérante d’absence de transports entre les deux îles.
Or, aux dires de la requérante, Mme S. avait fait usage d’un moyen de transport personnel (bateau de pêcheur), tandis que le transport en commun (le ferry), seul moyen de transport accessible à la requérante, ne circulait pas et que les militaires et les pêcheurs refusaient systématiquement et fermement de prendre les passagers civils à bord. Le même jour, le tribunal entendit les dépositions des élèves de la classe dans laquelle l’incident s’était produit. A l’issue de l’audience, le tribunal prononça une décision déboutant la requérante de son action. Le 30 mai 2006, la requérante reçut le mémoire du défendeur par courrier. Entretemps, le 13 mai 2006, la requérante s’était pourvue en cassation, se plaignant de la violation du principe d’égalité des armes.
La requérante alléguait que son absence à l’audience était expliquée par l’absence des transports en commun. En effet, pendant la période en question, le ferry n’avait circulé que deux fois, le 28 avril et le 3 mai 2006 mais les deux fois, il n’avait navigué que dans le sens de Shikotan vers Kounashir. Aucune information sur les horaires des ferrys suivants n’était disponible. Qui plus est, aucun autre moyen de transport n’était accessible à des passagers civils. La requérante argua enfin que le mémoire de la partie défenderesse ne lui était pas parvenu. Le 20 juin 2006, la cour de la région de Sakhalin, statuant en l’absence de la requérante, confirma, en cassation, la décision du tribunal.
En ce qui concerne l’absence de la requérante à l’audience du tribunal, la cour estima que la plaignante n’avait pas présenté des preuves à l’appui de sa thèse de l’absence des transports. Cette thèse avait été réfutée, aux yeux de la cour, par le fait que Mme S., qui résidait au même endroit que la requérante, était bien arrivée à l’audience à temps. La cour ajouta que les autres moyens de cassation n’étaient pas de nature à entraîner l’annulation de la décision. 3. Plaintes de la requérante relatives à l’organisation du travail du tribunal La requérante porta plaintes auprès des juridictions du district Youjno ‑ Kurilski et de la région de Sakhalin pour dénoncer les dysfonctionnements du tribunal.
Dans sa lettre du 22 mai 2006, le juge du tribunal du district Youjno ‑ Kurilski fournit à la requérante une copie de la décision du 6 mai 2006. Le tribunal informa par ailleurs la requérante qu’il n’était pas dans l’obligation de présenter d’autres documents – la requérante aurait dû, aux yeux du tribunal, copier son dossier en se déplaçant au palais de justice. Par ses lettres du 14 août 2006 et du 10 janvier 2007, la présidente de la cour régionale de Sakhalin informa la requérante que le tribunal du district Youjno ‑ Kurilski était situé dans le village Youjno-Kurilsk et que les juges de ce tribunal faisaient des audiences foraines sur l’île de Shikotan pour assurer l’accès des justiciables à la justice.
Selon les dires de la présidente, ces audiences se déroulaient chaque mois depuis avril 2006. Toutefois, dans sa lettre du 17 août 2007, la présidence dit ce qui suit : « ... compte tenu des conditions climatiques et de l’absence des transports réguliers avec l’île Shikotan et d’autres circonstances, il n’y a pas toujours de possibilité effective d’organiser des audiences foraines. Qui plus est, les textes législatifs en vigueur ne prévoient pas [l’obligation] de faire audiences foraines pour examiner les affaires dont les participants résident dans des lieux éloignés. » 4. Recours au procureur La requérante tenta de recueillir les preuves pour appuyer son action civile, en vain. La plaignante s’adressa d’abord à la directrice de l’école qui était en possession des documents importants pour l’examen de son affaire, mais, ayant essuyé un refus, la requérante fit recours au procureur de la région de Sakhalin.
Par une lettre du 29 septembre 2006, ce dernier l’informa que l’inertie de la directrice de l’école de présenter les documents requis était contraire au code du travail en vigueur et qu’il avait engagé la procédure de responsabilité disciplinaire de la directrice. Toutefois, le procureur constata qu’il lui était impossible de récupérer les documents requis et conseilla à la requérante d’obtenir les documents par l’intermédiaire du tribunal chargé de son affaire. B. Autre procédures judiciaires La requérante fut partie d’un certain nombre des litiges civiles visant à recouvrer l’arriéré de salaire, des dommages et intérêts et à récupérer ses épargnes dans une banque privée. La plaignante ne fut pas présente lors des audiences des tribunaux pour diverses raisons.
GRIEFS 1. La requérante se plaint de ce que le tribunal de première instance a examiné l’action civile relative à son licenciement en son absence, alors que la partie défenderesse y était présente. Pour la requérante, cette situation s’analyse en une violation de l’article 6 de la Convention, dans la mesure où le principe d’égalité des armes a été méconnu. Selon la requérante, compte tenu de l’absence d’avocats sur l’île Shikotan et de l’absence du syndicat à l’école, elle n’a pas non plus pu être représentée devant cette juridiction. 2. Invoquant l’article 6 de la Convention, la requérante se plaint de l’issue des autres procédures civiles dans lesquelles elle a été partie. Elle se plaint également de ce que les juridictions qui ont statué sur ces affaires malgré ses absences.
1. La contestation sur les droits et obligations de caractère civil, relative au licenciement de la requérante, a-t-elle été entendue équitablement, comme l’exige l’article 6 § 1 de la Convention ? En particulier, le principe de l’égalité des armes a-t-il été respecté en ce qui concerne la requérante?
En répondant à cette question, le Gouvernement est invité à faire des commentaires sur les questions suivantes : a) la requérante, a-t-elle eu la possibilité de prendre connaissance des observations présentées par la partie adverse avant l’audience du tribunal ? b) la requérante, a-t-elle eu la possibilité d’interroger les témoins à l’égal avec le défendeur ? c) la requérante, a-t-elle eu la possibilité d’engager un avocat pour la représenter devant le tribunal ? Notamment, l’allégation de la requérante selon laquelle aucun avocat n’exerce sur l’île Shikotan, est-elle vraie ? 2. En raison de l’impossibilité alléguée d’accéder au palais de justice où siégeait la juridiction compétente le jour de l’audience pour trancher sa contestation sur ses droits civils, la requérante a-t-elle bénéficié d’un droit d’accès à un tribunal, au sens de l’article 6 § 1 pour contester la décision de son licenciement ? En répondant à cette question, le Gouvernement est invité à faire des commentaires sur les questions suivantes : a) compte tenu de la situation géographique des îles Kouriles, quelles mesures organisationnelles ont-elles été mises en place pour assurer à la requérante l’accès à un tribunal (audiences foraines, report des audiences, échanges des documents par courrier, désignation des avocats d’office) ? b) le transport en commun entre l’île Kounashir,
le lieu de la résidence de la requérante, et l’île Shikotan, lieu du siège du tribunal du district Youjno-Kurilski, circule-t-il régulièrement ? c) dans la négative, quelles mesures ont-elles été prises pour assurer la présence de la requérante à l’audience du 6 mai 2006 (audiences foraines, report des audiences, etc.) ? d) le tribunal du district Youjno-Kurilski, a-t-il envisagé une possibilité de désigner un avocat d’office aux fins de la représentation de la requérante ? 3. Le Gouvernement est prié de présenter une copie du procès verbal de l’audience du tribunal du district Youjno-Kurilski daté du 6 mai 2006.