Secțiunea a treia Cerere nr 21251/12 Enescu Marin GOLEA împotriva României introdusă la 5 martie 2012 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul, dl Enescu Marin Golea, este un resortisant român născut în 1957 și rezident în Gurahont. El este reprezentat în fața Curții de către Mariana Golea, avocată la Oradea. Circumstanțele speței Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul, dorind să înmatriculeze în România o mașină achiziționată în străinătate, într-o țară din Uniunea Europeană, are dreptul să impună în scopul înmatriculării plata unei taxe de poluare de 1 731 ROL, pe baza regulamentului de urgență al statului ( Ordonanța de urgența , denumită în continuare LÂNG mai mult de 50/2008. El a plătit această taxă pentru a obține înmatricularea, dar ulterior a inițiat proceduri de restituire a acestei taxe, limitându-se la dreptul Uniunii Europene aplicabil direct în dreptul românesc, în special la libera circulație a bunurilor, în care aceasta afecta exclusiv autoturismele importate. La 7 aprilie 2011, Curtea a Uniunii Europene a răspuns, prin Hotărârea Tatu (cauza C-402/09), la o întrebare preliminară adresată de Tribunalul de la Sibiu în această privință în modul următor: La art. 110 din TFUE trebuie interpretat în acest sens, în cazul în care această măsură fiscală este concepută astfel încât să descurajeze punerea în circulație, în statul membru respectiv, a vehiculelor de ocazie achiziționate în alte state membre, fără a descuraja achiziționarea de vehicule de ocazie de aceeași vechime și de aceeași uzură pe piața națională. După data deciziei CJUE, acțiunea în justiție a reclamantului a fost respinsă de către Tribunalul de apel din Timișoara, la 29 septembrie 2011. Tribunalul de apel a refuzat să examineze fondul obiecțiunilor pe motiv că o procedură administrativă prealabilă nu a fost urmată de recurent în mod corespunzător. Printr-o hotărâre de principiu în această privință din 14 noiembrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție a considerat că această procedură prealabilă constituie o sarcină procedurală disproporționată și nu ar trebui să fie urmată, prin urmare, de faptul că a fost clar, având în vedere Decizia CJUE în cauza Tatu, că această taxă de poluare era ilegală. Dreptul și practica internă și internațională relevantă L GRIFS invocând articolele 6, 13 și 14 din convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1 la convenție, precum și art. 14 din Convenția combinată cu cele două dispoziții menționate anterior, recurentul se plânge că taxa de poluare pe care a trebuit să o plătească în temeiul Legii nr. 50/2008 a fost Această taxă nu a fost percepută în momentul revânzării ca vehicule de ocazie pentru vehiculele similare înmatriculate deja în România. RĂSPUNSURI LA PĂRȚI Reclamantul a epuizat căile de atac interne, astfel cum se prevede la art. 35 alineatul (1) din Convenție, în special având în vedere hotărârea pronunțată în urma unei acțiuni în temeiul legii, la 14 noiembrie 2011, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, procedura administrativă prealabilă întemeiată pe OUG 50/2008 constituia aceasta o cale de atac eficientă pentru a epuiza în sensul acestei dispoziții în ceea ce privește litigiul invocat de reclamant la art. 1 din Protocolul nr. 1 din Protocolul nr S-a încălcat dreptul reclamantului de a-și respecta bunurile, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1, ca urmare a impunerii plății unei taxe de poluare în temeiul 50/2008, menținut de instanțele naționale după hotărârile CJUE din 7 aprilie 2011, Tatu (cauza C-402/09) și 7 iulie 2011, Nsipeanu (cauza C 263/10) (a se vedea Hotărârea S.A. Dangeville c. Franța, n 36677/97, §§ 49-62, CEDO 2002 III) A avut reclamantul la dispoziția sa, conform dispozițiilor art. 13 din Convenție, o acțiune internă efectivă prin care și-ar fi putut formula interdicția de necunoaștere a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție?
Requête n
o
21251/12
Enescu Marin GOLEA
contre la Roumanie
introduite le 5 mars 2012
Le requérant, M. Enescu Marin Golea, est un ressortissant roumain né en 1957 et résidant à Gurahont. Il est représenté devant la Cour par M
e
Mariana
Golea, avocate à Oradea.
A.
Les circonstances de l’espèce
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit.
Le requérant, désireux de faire immatriculer en Roumanie une automobile achetée à l’étranger, dans un pays de l’Union Européenne, s’est vu imposer aux fins de l’immatriculation le payement d’une taxe de pollution d’un montant de 1
731 ROL, fondée sur le règlement d’urgence du Gouvernement (
ordonanța de urgență
, ci-après
«
l’OUG
») n
o
50/2008.
Il paya cette taxe afin d’obtenir l’immatriculation mais, par la suite, il entama des procédures de restitution de cette taxe, l’estimant contraire au droit de l’Union Européenne directement applicable dans le droit roumain, notamment à la libre circulation des biens, puisqu’elle frappait exclusivement les voitures importées.
Le 7 avril 2011, la Cour de Justice de l’Union Européenne répondit, par son arrêt
Tatu
(affaire C-402/09), à une question préjudicielle posée par le tribunal de Sibiu en la matière de la manière suivante
:
«
L’article 110 TFUE doit être interprété en ce sens qu’il s’oppose à ce qu’un État membre instaure une taxe sur la pollution frappant des véhicules automobiles lors de leur première immatriculation dans cet État membre, si cette mesure fiscale est aménagée de telle manière qu’elle décourage la mise en circulation, dans ledit État membre, de véhicules d’occasion achetés dans d’autres États membres, sans pour autant décourager l’achat de véhicules d’occasion de même ancienneté et de même usure sur le marché national.
»
C’est après la date de la décision du CJUE, que l’action en justice du requérant fut rejetée par la cour d’appel de Timișoara,
le 29 septembre 2011. La cour d’appel refusa d’examiner le fond des griefs au motif qu’une procédure administrative préalable n’avait pas été suivie par le requérant en bonne et due forme.
Par un arrêt de principe à cet égard du 14 novembre 2011, la Haute Cour de Cassation et de Justice a jugé que cette procédure préalable constituait une charge procédurale disproportionnée et ne devrait pas être suivie dès lors qu’il était clair, étant donné la décision CJUE dans l’affaire
Tatu
, que ladite taxe de pollution était illégale.
B.
Le droit et la pratique internes et internationaux pertinents
L’OUG
n
o
50/2008 établissant la taxe sur la pollution des véhicules automobiles et ses modifications subséquentes, ainsi que la pratique des juridictions nationales au sujet de l’application de l’OUG n
o
50/2008, sont décrits dans la décision
Iovițoni et autres c. Roumanie
((déc.), n
os
57583/10, 1245/11 et 4189/11, §§ 25-32, 3 avril 2012).
Invoquant les articles 6, 13 et 14 de la Convention et l’article 1 du Protocole n
o
1 à la Convention, ainsi que l’article 14 de la Convention combiné avec les deux dispositions précitées, le requérant se plaint de ce que la taxe de pollution qu’il a dû payer en vertu de l’OUG n
o
50/2008 était – d’après le jugement CJUE du 7
avril 2011 dans l’affaire
Tatu,
précitée – incompatible avec le droit de l’Union, car discriminatoire notamment en ce qu’elle était perçue sur les véhicules automobiles d’occasion importés en Roumanie à partir d’un autre État membre de l’Union européenne et immatriculés pour la première fois en Roumanie, alors que pour les véhicules similaires déjà immatriculés en Roumanie cette taxe n’était pas perçue lors de leur revente en tant que véhicules d’occasion.
1.
Le requérant a-t-il épuisé les voies de recours internes, comme l’exige l’article 35 § 1 de la Convention
?
En particulier, compte tenu de la décision rendue à la suite d’un recours dans l’intérêt de la loi, le 14 novembre 2011, par la Haute Cour de Cassation et de Justice, la procédure administrative préalable fondée sur l’OUG
n
o
50/2008 constituait-elle un recours effectif à épuiser au sens de cette disposition pour le grief soulevé par le requérant sous l’angle de l’article 1 du Protocole n
o
1
?
2.
Y a-t-il eu atteinte au droit du requérant au respect de ses biens, au sens de l’article 1 du Protocole n
o
1, en raison de l’imposition de paiement d’une taxe de pollution en vertu de l’OUG n
o
50/2008, maintenue par les tribunaux nationaux après les arrêts de la CJUE des 7 avril 2011,
Tatu
(affaire C-402/09), et 7
juillet 2011,
Nisipeanu
(affaire C
‑
263/10) (voir l’arrêt
S.A. Dangeville c. France
, n
o
36677/97, §§
‑
III)
?
3.
Le requérant avait-il à sa disposition, comme l’exige l’article 13 de la Convention, un recours interne effectif par lequel il aurait pu formuler son grief de méconnaissance de l’article 1 du Protocole n
o
1 à la Convention
?