© Consilul Europei/Curtea Europeană a Drepturilor Omului, 2013. Prezenta traducere a fost realizată cu sprijinul Fondului Fiduciar pentru Drepturile Omului al Consilului Europei (www.coe.int/humanrightstrustfund). Aceasta nu obligă Curtea. Pentru informații suplimentare, consultați indicația privind drepturile de autor prezentată la sfârșitul acestui document.
Ghid de jurisprudență al Curții Europene a Drepturilor Omului nr. 156
martie 2013
Galović împotriva Croației (dec.) - 54388/09
Decizie din 05.03.2013 [Secția I]
Articolul 35
Articolul 35 § 3 (b)
Prejudiciu nesemnificativ
Plângerea privește întârzierile în examinarea cauzei, care, de fapt, au favorizat locatarul reclamantului; inadmisibilă
Fapte:
În 1999, proprietarul apartamentului în care locuia reclamanta a obținut o hotărâre de evacuare a reclamantei. Hotărârea a fost menținută de curtea de apel. După aceea, reclamanta a depus o plângere constituțională, care a fost respinsă abia după aproximativ șase ani. În plângerea sa adresată Curții Europene, reclamanta s-a plâns, inter alia, că durata procedurii în fața Curții Constituționale era echivalentă cu o încălcare a articolului 6 alineatul 1 din Convenție.
Drept:
Articolul 35 § 3 (b). Lungimea examinării cauzei a favorizat de fapt pe reclamantă, amânând cu aproximativ șase ani executarea forțată a evacuării sale. Din perspectiva Curții, aceasta a compensat sau cel puțin a redus semnificativ prejudiciul pe care-l suportă în mod obișnuit o parte ca urmare a unui proces civil care durează prea mult, prin urmare reclamanta nu a suportat „prejudiciu semnificativ" în ceea ce privește dreptul de a fi judecată într-un termen rezonabil al cauzei sale. Cu privire la durata proceselor civile în Croația, Curtea s-a pronunțat în numeroase rânduri, prin urmare protejarea drepturilor omului nu necesită examinarea fondului plângerii. În ceea ce privește dacă cauza a fost „examinată în mod corespunzător în instanțele naționale", atât cererea de evacuare a reclamantei, cât și cererea de daune-interese împotriva acesteia au fost examinate în mod corespunzător în prima și a doua instanță și în fața Curții Constituționale. În plus, Curtea a observat că, în conformitate cu jurisprudența articolului 13, dreptul la un remediu efectiv de protecție legală privind presupusa încălcare a Convenției de către instanța judiciară de ultimă instanță este presupus a fi limitat.
Astfel, de exemplu, absența unui remediu de protecție legală în contextul unei decizii a Curții Constituționale nu ridică o problemă în temeiul articolului 13. Aplicând aceste considerente mutatis mutandis articolului 35 § 3 (b), Curtea a stabilit că, examinând dacă criteriul „prejudiciului semnificativ" pentru admisibilitate este îndeplinit în cazurile în care se contestă presupusa încălcare a Convenției de către instanța judiciară de ultimă instanță, Curtea poate ignora cerința ca cauza să fie „examinată în mod corespunzător de o instanță judiciară națională". În caz contrar, Curtea nu ar putea respinge nicio plângere, oricât de neînsemnată, care privește o presupusă încălcare de către instanța judiciară de ultimă instanță. Aceasta nu ar fi în conformitate cu scopul și obiectivul articolului 35 § 3 (b).
Concluzie: inadmisibilă (fără prejudiciu semnificativ).
Curtea a declarat inadmisibile, pe motiv că sunt în mod evident lipsite de fundament, celelalte plângeri ale reclamantei privind încălcarea articolului 6 alineatul 1, articolele 8, 13 și 14 din Convenție.
© Consilul Europei/Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Prezentul rezumat de către Grefia Curții nu obligă Curtea.
Consilul Europei/Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Prezentul rezumat de către Grefia Curții nu obligă Curtea
Faceți clic aici pentru mai multe Ghiduri de jurisprudență
© Consilul Europei/Curtea Europeană a Drepturilor Omului, 2013
Limbile oficiale ale Curții Europene a Drepturilor Omului sunt franceza și engleza. Prezenta traducere a fost realizată cu sprijinul Fondului Fiduciar pentru Drepturile Omului al Consilului Europei (www.coe.int/humanrightstrustfund). Aceasta nu obligă Curtea, care nu își asumă responsabilitatea pentru calitatea acesteia. Poate fi descărcată din baza de date HUDOC a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (http://hudoc.echr.coe.int) sau din orice altă bază de date cu care Curtea a împărtășit-o. Poate fi reprodusă pentru scopuri necomerciale, cu condiția ca titlul complet al cauzei să fie citat și să fie însoțit de indicația de drepturi de autor de mai sus și de referința la Fondul Fiduciar pentru Drepturile Omului. Dacă se intenționează utilizarea oricărei părți a prezentei traduceri pentru scopuri comerciale, rugăm contactați:
[email protected]
© Եվրոպայի խորհուրդ/ Մարդու իրավունքների եվրոպական դատարան, 2013: Սույն թարգմանությունն իրականացվել է Եվրոպայի խորհրդի Մարդու իրավունքների հավատարմագրային ֆոնդի (
www.coe.int/humanrightstrustfund
) աջակցությամբ: Այն որևէ կերպ չի պարտավորեցնում Դատարանին: Ավելին իմանալու համար ծանոթացեք սույն փաստաթղթի վերջում ներկայացված հեղինակային իրավունքի վերաբերյալ նշումներին:
© Council of Europe/European Court of Human Rights, 2013. This translation was commissioned with the support of the Human Rights Trust Fund of the Council of Europe (
www.coe.int/humanrightstrustfund
). It does not bind the Court. For further information see the full copyright indication at the end of this document.
© Conseil de l’Europe/Cour européenne des droits de l’homme, 2013. La présente traduction a été effectuée avec le soutien du Fonds fiduciaire pour les droits de l’homme du Conseil de l’Europe (
www.coe.int/humanrightstrustfund
). Elle ne lie pas la Cour. Pour plus de renseignements veuillez lire l’indication de copyright/droits d’auteur à la fin du présent document.
Մարդու իրավունքների եվրոպական դատարանի նախադեպային տեղեկատու թիվ 156
2013թ. մարտ
Galović ընդդեմ Խորվաթիայի (դեկ.) -
54388/09
Վճիռ 05.03.2013թ. [Բաժանմունք I]
Հոդված 35
Հոդված 35-3-բ
Ոչ էական վնաս
Բողոքը վերաբերում է գործի քննության հետաձգումներին, ինչը, փաստորեն, եղել է հօգուտ դիմումատու վարձակալի.
անընդունելի
Փաստեր.
1999 թվականին այն բնակարանի սեփականատերը, որում դիմումատուն ապրում էր, ստացել էր դիմումատուի վտարման մասին վճիռ: Վճիռը վերադաս դատարանի կողմից թողնվել էր անփոփոխ: Այնուհետև, դիմումատուն ներկայացրել էր սահմանադրական գանգատ, որը մերժվել էր շուրջ վեց տարի հետո միայն: Եվրոպական դատարանին ուղղված իր գանգատում դիմումատուն,
inter alia
, բողոքում էր, որ դատավարության տևողությունը Սահմանադրական դատարանում հավասարազոր էր Կոնվենցիայի 6-րդ հոդվածի 1-ին կետի խախտման:
Իրավունք.
Հոդված 35 § 3 (բ). Գործի քննության երկարությունը փաստորեն օգնել էր դիմումատուին՝ շուրջ վեց տարով հետաձգելով իրեն վտարելու հարկադիր կատարումը: Դատարանի տեսանկյունից սա փոխհատուցել էր կամ գոնե էականորեն նվազեցրել էր վնասը, որը սովորաբար կրում է կողմը չափից ավելի երկար քաղաքացիական դատավարության արդյունքում, հետևաբար դիմումատուն չի կրել «էական վնաս» իր գործի ողջամիտ ժամկետում քննության իրավունքի առումով: Խորվաթիայում քաղաքացիական դատավարության երկարության հարցին Դատարանն անդրադարձել է բազմաթիվ առիթներով, ուստի մարդու իրավունքների պահպանումը չի պահանջում բողոքի ըստ էության քննություն:
Ինչ վերաբերում է այն հարցին, թե գործը պատշաճ «քննվել է ներպետական ատյաններում», ապա և´ դիմումատուի վտարման հայցը, և´ դրա հակընդդեմ հայցը պատշաճ քննարկվել են առաջին և երկրորդ ատյաններում և Սահմանադրական դատարանում: Ավելին, Դատարանը նշել է, որ 13-րդ հոդվածի նախադեպային իրավունքի համաձայն՝ վերջին դատական ատյանի կողմից Կոնվենցիայի ենթադրյալ խախտման վերաբերյալ իրավական պաշտպանության արդյունավետ միջոցի իրավունքն ենթադրաբար սահմանափակվում է:
Այսպես, օրինակ, Սահմանադրական դատարանի որոշման կապակցությամբ իրավական պաշտպանության միջոցների բացակայությունը 13-րդ հոդվածի ներքո խնդիր չի առաջացնում: Կիրառելով այդ հիմնավորումները
mutatis mutandis
35-րդ հոդվածի 3-րդ կետի «բ» ենթակետի նկատմամբ՝ Դատարանը ամրագել է, որ քննելով այն հարցը, թե արդյո՞ք ընդունելիության «էական վնաս» չափորոշիչը բավարարվել է այն գործերով, որով վիճարկվել է վերջին դատական ատյանի կողմից թույլ տրված Կոնվենցիայի ենթադրյալ խախտումը, ապա Դատարանը կարող է շրջանցել գործին ներկայացվող պահանջը, ըստ որի այն պետք է «պատշաճ կերպով քննվի ազգային դատարանի կողմից»: Հակառակ պարագայում, Դատարանը հնարավորություն չի ունենա մերժել որևէ, նույնիսկ չնչին գանգատ, որը վերաբերում է վերջին դատական ատյանի կողմից թույլ տրված ենթադրյալ խախտմանը: Այն չի համապատասխանի և ոչ էլ համահունչ կլինի 35-րդ հոդվածի 3-րդ կետի «բ» ենթակետի առարկայի և նպատակի հետ
:
Եզրակացություն
. անընդունելի (էական վնաս չկա):
Դատարանը ակնհայտորեն անհիմն լինելու հիմքով անընդունելի է ճանաչել դիմումատուի մյուս բողոքները Կոնվենցիայի 6-րդ հոդվածի 1-ին կետի, 8-րդ, 13-րդ և 14-րդ հոդվածների խախտման վերաբերյալ:
© Council of Europe/European Court of Human Rights
This summary by the Registry does not bind the Court.
Եվրոպայի խորհուրդ/Մարդու իրավունքների եվրոպական դատարան
Դատարանի քարտուղարության այս ամփոփումը պարտադիր չէ Դատարանի համար
Սեղմեք այստեղ
Նախադեպային տեղեկատուների համար
©
Եվրոպայի խորհուրդ/ Մարդու իրավունքների եվրոպական դատարան, 2013
Մարդու իրավունքների եվրոպական դատարանի պաշտոնական լեզուներն են ֆրանսերենը և անգլերենը: Սույն թարգմանությունն իրականացվել է Եվրոպայի խորհրդի Մարդու իրավունքների հավատարմագրային ֆոնդի (
www.coe.int/humanrightstrustfund
) աջակցությամբ: Այն որևէ կերպ չի պարտավորեցնում Դատարանին, որը պատասխանատու չէ թարգմանության որակի համար: Այն կարելի է բեռնել HUDOC-ից` Մարդու իրավունքների եվրոպական դատարանի նախադեպային իրավունքի տվյալների բազայից (
http://hudoc.echr.coe.int
), կամ տվյալների ցանկացած այլ բազայից, որին HUDOC-ը տրամադրել է փաստաթուղթը: Այն կարող է վերաթողարկվել ոչ առևտրային նպատակներով` պայմանով, որ գործի անվանումը ներկայացվի ամբողջական և ուղեկցվի վերը նշված հեղինակային իրավունքի նշումներով, ինչպես նաև Մարդու իրավունքների հավատարմագրային ֆոնդին հղումով: Առևտրային նպատակներով սույն թարգմանությունը մասնակիորեն կամ ամբողջապես օգտագործելու դեպքում, հարկ է այդ մասին տեղեկացնել հետևյալ հասցեով`
[email protected]
© Council of Europe/European Court of Human Rights, 2013
The official languages of the European Court of Human Rights are English and French. This translation was commissioned with the support of the Human Rights Trust Fund of the Council of Europe (
www.coe.int/humanrightstrustfund
). It does not bind the Court, nor does the Court take any responsibility for the quality thereof. It may be downloaded from the HUDOC case-law database of the European Court of Human Rights (
http://hudoc.echr.coe.int
) or from any other database with which the Court has shared it. It may be reproduced for non-commercial purposes on condition that the full title of the case is cited, together with the above copyright indication and reference to the Human Rights Trust Fund. If it is intended to use any part of this translation for commercial purposes, please contact
[email protected]
.
©Conseil de l’Europe/Cour européenne des droits de l’homme, 2013
Les langues officielles de la Cour européenne des droits de l’homme sont le français et l’anglais. La présente traduction a été effectuée avec le soutien du Fonds fiduciaire pour les droits de l’homme du Conseil de l’Europe (
www.coe.int/humanrightstrustfund
). Elle ne lie pas la Cour, et celle-ci décline toute responsabilité quant à sa qualité. Elle peut être téléchargée à partir de HUDOC, la base de jurisprudence de la Cour européenne des droits de l’homme (
http://hudoc.echr.coe.int
), ou de toute autre base de données à laquelle HUDOC l’a communiquée. Elle peut être reproduite à des fins non commerciales, sous réserve que le titre de l’affaire soit cité en entier et s’accompagne de l’indication de copyright ci-dessus ainsi que de la référence au Fonds fiduciaire pour les droits de l’homme. Toute personne souhaitant se servir de tout ou partie de la présente traduction à des fins commerciales est invitée à le signaler à l’adresse suivante :
[email protected]
.