CtEDO 12.03.2013 Auto

PRINTZ v. ROMANIA

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
12.03.2013
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Inadmissible
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
PRINTZ v. ROMANIA (CtEDO, 2013)
HUDOC · oficial

Decizia nr. 14307/05 Viorica PRINTZ împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care a stat la 12 martie 2013 în calitate de comitet compus din: Alvina Gyulumyan, președinte, Kristina Pardalos, Johannes Silvis, judecători, Marialena Tsirli, grefierul adjunct al secțiunii având în vedere cererea depusă la 31 martie 2005, Având în vedere observațiile prezentate de Guvernul României și observațiile prezentate în răspuns de solicitant, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, dna Viorica Printz, este un cetățen român care s-a născut în 1947 și trăiește în Clinceni. Guvernul Român (“Guvernul”) a fost reprezentat de acestea Agent, dna Irina Cambrea, de la Ministerul Afacerilor Externe. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a fost prezentată de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Retragerea a fost retrasă la 31 decembrie 1999. Pensiunea sa a fost determinată pe baza Legii de Pensiuni în vigoare la momentul respectiv, și anume Legea nr. 3/1977. După intrarea în vigoare a Noului Lege de Pensiuni la 1 martie 2001, și anume Legea nr. 19/2000, reclamantul a depus o acțiune în vederea recalculării pensiilor în conformitate cu dispozițiile noilor legislații. Prin decizia finală din 4 octombrie 2004, Curtea de Apel Alba Iulia a respins acțiunea reclamantului. Legea și practicile interne relevante Extractele relevante ale dreptului și practicii interne sunt descrise în cazul Tivodar v. România (nr. 43502/04, §§ 8-10, 2 octombrie 2012). COMPLAINTA Invocând art. 6 1 din Convenție, reclamantul se plânge că acțiuni similare au fost permise de aceeași instanță de recurs, în timp ce reclamația ei a fost respinsă. În temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamantul se plâng că, ca urmare a unei interpretații nelegiuite a legii, Curtea Reclamantul s-a plâns că aceeași instanță de recurs a aplicat o jurisprudență contradictorie la afirmații identice și că a hotărât în mod nedrept cazul ei; de aceea, a fost privată de dreptul ei de a recalcula pensia. Ea s-a bazat pe articolele 6 § 1 din Convenția și 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția care, în măsura în care este relevantă, au citit: art. 6 § 1 „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ... fiecare are dreptul la o audiere echitabilă ... de [a] ... tribunal ...” art. 1 din Protocolul nr. 1 „Fiecare persoană fizică sau juridică are dreptul la bucurarea pașnică a sa posesiunile. Nimeni nu poate fi privat de bunurile sale, cu excepția interesului public și sub rezerva condițiilor prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Cu toate acestea, dispozițiile anterioare nu afectează în niciun fel dreptul unui stat de a aplica legile pe care le consideră necesare pentru a controla utilizarea proprietăților în conformitate cu dobânda generală sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau penalități.” Guvernul a susținut că problema juridică susținută în acest caz nu se referă la o jurisprudență contradictorie în sine. În acest sens, guvernul a făcut referire la cele 246 de decizii prezentate în cauza Tivodar (citată mai sus), în care Curtea de Apel Alba Iulia a considerat că, pentru persoanele care s-au retras pe parcursul perioadei în cauză, noua lege nu impune Autorității Pensiunilor obligația de a recalcula pensia pe baza Noului Pensiune. Curtea reamintește că, pentru a evalua condițiile în care hotărârile conflictuale ale instanțelor interne de judecată în ultima instanță sunt încălcate obligația de judecată echitabilă consemnată la art. 6 1 din Convenție, Curtea va examina în primul rând dacă „diferențe profundate și de lungă durată” există în jurisprudența instanțelor interne (a se vedea, de exemplu, Albu și alții România , nr. 34796/09 și 63 alte cereri, 34, 10 mai 2012). În ceea ce privește prezentul caz, Curtea constată că reclamantul a prezentat doar o copie a unei decizii contradictorii ale aceleiași instanțe de recurs, în timp ce Guvernul a făcut trimitere la exemplarele prezentate de 246 de decizii în cazul Tivodar, prezentate în perioada relevantă de către aceeași instanță de recurs, respingând cereri similare de recalculare a drepturilor de pensie. Prin urmare, Curtea consideră că hotărârea invocată de către reclamant ar putea fi considerată o excepție la jurisprudența, mai degrabă decât în altă privință. În astfel de circumstanțe, nu se poate spune că au existat „diferențe pronunțate și de lungă durată” în jurisprudența relevantă (a se vedea Frimu și altele împotriva României, nr. 45312/11, 51, 13 noiembrie 2012). Curtea observă că plângerea reclamantului în acest caz, privind soluțiile divergente adoptate de aceeași instanță de recurs pentru recalcularea drepturilor de pensie, este similară, respectiv identică cu cele respinse în cazurile citate anterior, Frimu și Tivodar. Într-adevăr, prezentul caz nu ridică nicio problemă nouă și nu aduce nicio nouă informație care să permită Curții să ajungă la o concluzie diferită de cea de mai sus. Prin urmare, în ceea ce privește raționarea detaliată prevăzută în Frimu și Tivodar , Curtea constată că plângerea de mai sus în temeiul articolului 6 1 din convenție este în mod manifest nefondată în sensul articolului (a) și trebuie respins în conformitate cu art. 4 din Convenție. În plus, în ceea ce privește plângerea reclamantului cu privire la privarea dreptului ei de a-și recalcula pensia, nu există nici o indicație că, în momentul în care a fost respinsă acțiunea reclamantului, a existat o jurisprudență reglementată care să susțină cererea ei. Reclamantul nu a avut o posesiune în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 (a se vedea Albu și alții , citat mai sus, § 47). Prin urmare, plângerea de mai sus este inadmisibilă ca fiind incompatibilă ratione materiae , în conformitate cu articolele 3 și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea declară în unanimitate cererea inadmisibilă. Marialena Tsirli Alvina Gyulumyan Președintele adjunct al grefierului

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă