CtEDO 12.03.2013 Auto

BERTELLE c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
12.03.2013
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
BERTELLE c. ITALIE (CtEDO, 2013)
HUDOC · oficial

A DOUA SECȚIUNE DE Cerere nr. 10767/05 Loretta BERTELLE împotriva Italiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 12 martie 2013 într-un comitet compus din Peer Lorenzen, președinte, András Sajó, Nebojša Vučinić, judecători, și Françoise Elens-Passos, graffière de secțiune, având în vedere cererea formulată anterior la 12 martie 2005, Având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de recurentă, După ce a deliberat, face următoarea decizie FACE recurenta, Loretta Bertelle, este o resortisantă italiană născută în 1951 și rezidentă în Pedavena (Belluno). Ea a fost reprezentată în fața Curții de către domnul Aldo Campesan și Alberto Righi, avocați în Vicence. Guvernul italian este reprezentat de agentul său, dl Spatafora, precum și de coagenta sa, dl Acardo. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. 1. Procedura de faliment Prin hotărârea pronunțată la 25 mai 1992, Tribunalul din Trevise a declarat falimentul societății V. S.p.a., al cărei salariat era reclamanta. La o dată nespecificată, judecătorul falimentului a acceptat cererea recurentei de a fi admis în statul de pasiv al falimentului pentru a obține retribuțiile neplătite la care a considerat că are dreptul, precum și indemnizația sa de încheiere a contractului de muncă (tractamento di fin raporto T.F.R.). Mai multe cereri întârziate de admitere în stare pasivă a falimentului și mai multe acțiuni împotriva situației pasive a falimentului au fost introduse în cursul procedurii. Diferite proceduri paralele cu cea de faliment au fost inițiate între timp. Între timp, au fost inițiate tentative de lichidare a bunurilor care fac parte din lacul falimentului care au avut loc în cursul procedurii. Procedura a fost închisă la 3 noiembrie 2009. (2) Prima procedură introdusă în conformitate cu Legea nr. 89 din 24 martie 2001 ( Printr-o decizie depusă la 18 iulie 2002, instanța de apel a respins această cerere, constatând că durata procedurii a fost atribuită complexității cauzei, caracterizată prin mai multe proceduri paralele cu cea de faliment, precum și dificultăților legate de lichidarea bunurilor care fac parte din activ. Curtea a constatat, în sfârșit, că reclamanta a recuperat deja cel puțin 95% din creanțele sale ca urmare a distribuirilor parțiale de active și a plății efectuate de către I.N.P.S. (Institut National de Previziance Sociale) 11. Printr-o hotărâre depusă la 15 octombrie 2004, Curtea de Casație, considerând că instanța de apel și-a motivat în mod corespunzător decizia, a demisionat reclamanta. (3) A doua procedură introdusă în conformitate cu legea Pinto 13. Ulterior, la data comunicării cererii către guvernul pârât la data de 13 noiembrie 2007, recurenta a introdus o nouă procedură în fața tribunalului din Trento în sensul legii Pinto Prin decizia din 19 octombrie 2010, instanța de apel a acordat reclamantei 6 250 EUR (EUR) în despăgubire morală. Invocând art. 6 alineatul (1) din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, recurenta se plânge de durata procedurii de faliment, în special în ceea ce privește posibilitatea prelungită de a-și recupera creanța. 16. Fără a invoca niciun articol din Convenție, recurenta denunță că durata procedurii de faliment a avut consecințe negative asupra vieții sale private și de familie. ÎN DREPT 17. Recurenta se plânge, în mod expres sau implicit, de încălcarea articolelor 6 alineatul (1) și 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie) din Convenție și 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție 18. Guvernul susține că reclamanta a obținut întreaga sumă recunoscută în statul pasiv al falimentului ca T.F.R. în sensul Legii nr. 297 din 1982. În ceea ce privește restul creanței sale, guvernul observă că reclamantul ar fi putut solicita plata retribuțiilor neplătite prin acțiunea prevăzută în Decretul legislativ nr. 80 din 27 decembrie 1992 19. 20. Curtea constată că, în ceea ce privește încălcarea dreptului recurentei la respectarea vieții sale private și a celei de afara acesteia, nu a fost invocată și, prin urmare, trebuie respins pentru lipsa evidentă de temei în conformitate cu art. 35 alineatul (3) și art. 4 din Convenție. În ceea ce privește cauza decăzută din durata procedurii și din consecințele acesteia asupra bunurilor sale, Curtea observă că: după comunicarea cererii către guvern la 13 noiembrie 2007, recurenta a introdus o nouă acțiune în conformitate cu legea Pinto. Instanța de apel a Trento i-a acordat o sumă de 6250 EUR. Curtea amintește că a considerat deja că, având în vedere natura acesteia Legea Pinto, este justificat să se facă o excepție de la principiul general conform căruia condiția de epuizare a căilor de atac interne este apreciată în momentul introducerii cererii. În cazul de față, trebuie să se constate că recurenta, care a presupus-o întotdeauna victimă, nu este prevăzută în casarea împotriva deciziei Tribunalului de apel din Trento din 19 octombrie 2010, pe care o sesizase în sensul legii Pinto, (Di Sante c. Italia (dec.), 56079/00, 24 iunie 2004). Prin urmare, această parte a cererii trebuie respinsă pentru neobosirea căilor de atac interne în conformitate cu art. 35 alin. (1) și (4) din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, pronunță cererea inadmisibilă. Françoise Elens-Passos Peer Lorenzen Grefier Adjunct Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2011-10-11
0,95
BAGORDO ET AUTRES c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 35567/02 présentée par Pasquale BAGORDO et autres contre l’Italie La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 11 octobre 2011 en une chambre compos
CtEDO 2013-04-09
0,95
MOLLACCO ET AUTRES c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 35678/02 Anna MOLLACCO et autres l’Italie La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 9 avril 2013 en un comité composé de : Peer Lorenzen, président, András Sajó, Nebojša V
CtEDO 2013-05-14
0,94
CARBE c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 3314/09 CARBÉ contre l’Italie La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 14 mai 2013 en une Chambre composée de : Danutė Jočienė, présidente, Guido Raimondi, Dragoljub Popo
CtEDO 2012-11-27
0,94
TOPPAN c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 22284/04 Antonio TOPPAN contre l’Italie La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 27 novembre 2012 en un comité composé de : Peer Lorenzen, président, András Sajó, Nebojša
CtEDO 2012-04-03
0,94
CIRIELLO c. ITALIE ET AUTRES REQUETES
DEUXIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 30835/06 Fiorenzo CIRIELLO et 7 autres requêtes contre l’Italie (voir liste en annexe) La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 3 avril 2012 en un comité composé de : Isa
Sursă