ZORNIĆ v. BOSNIA AND HERZEGOVINA

Cea de-a doua secțiune Cerere nr. 3681/06, Azra ZORNI depusă împotriva Bosniei și Herțegovinei la 19 decembrie 2005 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dna Azra Zornić, este un cetățean bosniac-herzegovin, care s-a născut în 1957 și trăiește în Sarajevo. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul participă în mod activ la viața politică a țării. De exemplu, în 2002 a fost candidată a Partidului Social Democrat din Bosnia și Herțegovina pentru alegerea parlamentului unei Entități (Bosnia și Herțegovina consta din două Entități, Federația Bosnia și Herțegovina și Republica Srpska și districtul Brčko). Întrucât ea nu declară afiliare la niciunul dintre „poporii constitutivi” (de exemplu, bosniaci, croați și sârbi), ea este ineligibilă să fie aleasă la cea de-a doua cameră a parlamentului de stat (Camera poporilor) și la șeful colectiv de stat (Președinția).

Legea și practicile internaționale și interne relevante Legea și practicile relevante au fost stabilite în Sejdić și Finci c. Bosnia și Herțegovina [GC], nos. 27996/06 și 34836/06, CEDO 2009. În mod remarcabil, Constituția face o distincție între „populații constitutivi” (persoanele care declară afiliare cu bosniaci, croați și sârbi) și „alți” (membrele minorităților etnice și persoanelor care nu declară afiliare cu un grup anume din cauza căsătoriei internă, a părintelui mixt sau a altor motive). În fosta Iugoslavie, afiliarea etnică a unei persoane a fost decisă numai de acea persoană, printr-un sistem de autoclasificare. Astfel, nu au fost necesare criterii obiective, cum ar fi cunoașterea unei anumite limbi sau a unei anumite religie.

În plus, nu era necesară acceptarea de către ceilalți membri ai grupului etnic în cauză. Deoarece Constituția nu conține nici o dispoziție privind determinarea etnicii, se pare că se presupune că autoclasificarea tradițională ar fi suficientă. În conformitate cu Constituția, numai persoanele care declară afiliarea cu un „popor constitutiv” au dreptul de a rula pentru Casa Poporurilor și Președinția Bosniei și Herțegovinei. COMPLAINT Reclamantul ia probleme cu ineligibilitatea ei de a sta la alegerea Casei Populare și a Președinției Bosniei și Herțegovinei.

Se bazează pe art. 3 din Protocolul nr. 1 luat singur și coroborat cu art. 14. 1 și/sau art. 1 din Protocolul nr. 12, care rezultă chiar din existența acordurilor constituționale în conformitate cu care numai cei aparținând unuia dintre cele trei „populații constituționale” sunt eligibili pentru a fi alegeți pentru Președinția Bosnia-Herzegovina și a Casei Poporului Bosnia-Herzegovina (Sejdić și Finci c. Bosnia-Herzegovina [GC], nr. 27996/06 și 34836/06, CEDO 2009)?

FOURTH SECTION

Application no. 3681/06 Azra ZORNIĆ against Bosnia and Herzegovina lodged on 19 December 2005

STATEMENT OF FACTS

The applicant, Ms Azra Zornić, is a Bosnian-Herzegovinian citizen, who was born in 1957 and lives in Sarajevo. A. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. The applicant actively participates in the political life of the country. For instance, in 2002 she stood as a candidate of the Social Democratic Party of Bosnia and Herzegovina for election to the parliament of one of the Entities (Bosnia and Herzegovina consists of two Entities, the Federation of Bosnia and Herzegovina and the Republika Srpska, and the Brčko District). As she does not declare affiliation with any of the “constituent peoples” (namely, Bosniacs, Croats and Serbs), she is ineligible to stand for election to the second chamber of the State parliament (the House of Peoples) and to the collective Head of State (the Presidency).

B. Relevant international and domestic law and practice The relevant law and practice were set out in Sejdić and Finci v. Bosnia and Herzegovina [GC], nos. 27996/06 and 34836/06, ECHR 2009. Notably, the Constitution makes a distinction between “constituent peoples” (persons who declare affiliation with Bosniacs, Croats and Serbs) and “others” (members of ethnic minorities and persons who do not declare affiliation with any particular group because of intermarriage, mixed parenthood, or other reasons). In the former Yugoslavia, a person’s ethnic affiliation was decided solely by that person, through a system of self-classification. Thus, no objective criteria, such as knowledge of a certain language or belonging to a specific religion were required.

Moreover, there was no requirement of acceptance by other members of the ethnic group in question. Since the Constitution contains no provisions regarding the determination of one’s ethnicity it appears that it was assumed that the traditional self-classification would suffice. In accordance with the Constitution, only persons declaring affiliation with a “constituent people” are entitled to run for the House of Peoples and the Presidency of Bosnia and Herzegovina. COMPLAINT The applicant takes issue with her ineligibility to stand for election to the House of Peoples and the Presidency of Bosnia and Herzegovina. She relies on Article 3 of Protocol No. 1 taken alone and in conjunction with Article 14.

QUESTION TO THE PARTIES

Has the applicant suffered discrimination, contrary to Article 14 taken in conjunction with Article 3 of Protocol No. 1 and/or Article 1 of Protocol No. 12, arising from the very existence of the constitutional arrangements according to which only those belonging to one of the three “constituent peoples” are eligible to stand for election to the Presidency of Bosnia and Herzegovina and the House of Peoples of Bosnia and Herzegovina ( Sejdić and Finci v. Bosnia and Herzegovina [GC], nos. 27996/06 and 34836/06, ECHR 2009)?