Sari la conținut
CtEDO 02.09.2013 Auto

PILAV v. BOSNIA AND HERZEGOVINA

RESPONDENT
BIH
HOTĂRÂRE
02.09.2013
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
PILAV v. BOSNIA AND HERZEGOVINA (CtEDO, 2013)
HUDOC · oficial

CUARTA SECȚIUNE Cererea nr. 41939/07 Ilijaz PILAV împotriva Bosniei și Herțegovinei depusă la 24 septembrie 2007 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Ilijaz Pilav, este un cetățean al Bosniei și Herțegovina, născut în 1964 și locuiește în Srebrenica. El este reprezentat în fața Curții de dl Dž. Sabrihafizović, un avocat practicant la Sarajevo și de dl D. Arnaut, care a fost concediat să reprezinte reclamantul în temeiul articolului 36 § 4 litera (a) din Regulamentul Curții. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul declară afiliarea cu Bosniaci [1] (unul dintre „populații constituționale” din țară. El participă activ la viața socială și politică a țării.

Reclamantul este membru al partidului politic, Partidul pentru BH (Strinka za BiH; „Partitul SBH” și un membru fondator al Srebrenica Intelectuals Club (Klub Intelektualaca Srebrenice Reclamantul a deținut mai multe poziții politice alese și desemnate în Republica Srpska. La momentul depunerii cererii sale la Curte, el a fost membru al Adunării Naționale a Republicii Srpska. În 2006, reclamantul a decis să se ocupe de președinția Bosnia-Herzegovina („președinția”) în numele partidului SBH pentru alegerile programate pentru octombrie 2006 și a prezentat candidatura Comisiei Electorale Centrale a Bosnia-Herzegovina („CEC”). La 24 iulie 2006, CEC și-a respins candidatura. Acesta a explicat că reclamantul nu poate fi ales președinției din teritoriul Republicii Srpska, având în vedere faptul că a declarat afiliarea cu bosniacii.

În conformitate cu art. V din Constituție și cu art. 8.1 § 2 din Legea electorală 2001 candidatul prezidențial din acea Entitate trebuie să fie sârb. La 1 august 2006, CEC a respins cererea reclamantului de reexaminare a deciziei respective. La 10 august 2006, Curtea de Stat a respins noul recurs al reclamantului. La 20 septembrie 2006, partidul SBH și reclamantul au depus un recurs constituțional care se bazează pe art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție. La 29 septembrie 2006, Curtea Constituțională a Bosnia-Herzegovina a afirmat că nu a existat încălcare. Partea relevantă a avizului majoritar se citește după cum urmează: „22.

Nu există nicio dispută că dispoziția articolului V din Constituția Bosnia-Herzegovina, precum și dispoziția articolului 8 din Legea electorală 2001, au un caracter restrictiv în sensul că restricționează drepturile cetățenilor, și anume candidatura bosniacălor și croaților din teritoriul Republicii Srpska și sârbii din teritoriul Federației Bosnia-Herzegovina, pentru a fi membri ai Președinției Bosnia-Herzegovina. Cu toate acestea, scopul acestor dispoziții este de a consolida poziția populațiilor constituționale pentru a se asigura că președinția este compusă din reprezentanți ai acestor trei populații constituționale.

Având în vedere situația actuală din Bosnia și Herțegovina, restricția impusă de Constituția și de legea electorală din 2001, privind drepturile recurentelor, având în vedere diferitele tratamente ale recurentei de la candidatura altor candidați care sunt sârbi și care sunt aleși direct din teritoriul Republicii Srpska, este justificată în acest moment, deoarece există o justificare rezonabilă pentru acest tratament. Prin urmare, având în vedere situația actuală în Bosnia și Herțegovina și natura specifică a ordinului său constituțional, precum și dispozițiile constituționale și statutare actuale, deciziile contestate ale Curții de Bosnia și Herțegovina și ale Comisiei Electorale Centrale nu au încălcat drepturile recurentelor în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția Europeană și la art. 25 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice, deoarece deciziile menționate mai sus nu sunt arbitrare și se bazează pe lege.

Înseamnă că acestea servesc un obiectiv legitim, că acestea sunt justificate în mod rezonabil și că acestea nu impun o sarcină excesivă apelanților, având în vedere că restricțiile impuse drepturilor recurentelor sunt proporționale cu obiectivele comunității generale în ceea ce privește păstrarea păcii stabilite, continuarea dialogului și, prin urmare, crearea condițiilor de modificare a dispozițiilor menționate mai sus ale Constituției Bosnia-Herzegovina și alegerilor Act 2001.” La 5 iulie 2010, reclamantul a prezentat din nou candidatura CEC. La 29 iulie 2010, acesta a fost respins din aceleași motive ca înainte.

Constituția Bosnia-Herzegovina Constituția Bosnia-Herzegovina (anexa 4 la Hotărârea-cadru general pentru pace) a intrat în vigoare la 14 decembrie 1995. Constituția, în preambul său, diferă între două categorii de cetățeni: „populații constitutivi” (Bosniaci, Croați și sârbi) și „alți” (membrele minorităților etnice și persoanelor care nu declară afiliarea cu un grup anume din cauza căsătoriei internă, a părintelui mixt sau a altor motive). Numai persoanele care declară afiliare cu un „popor constitutiv” au dreptul să se ocupe de Casa Poporului (a doua cameră a parlamentului de stat) și de Președinția (șeful colectiv al statului). Următoarele dispoziții relevante ale Constituției sunt: Articolul V „Președinția Bosniei și Herțegovinei este format din trei membri: un bosniac și un croat, fiecare ales direct din teritoriul Federației, și un sârb ales direct din teritoriul Republicii Srpska...

alegeri și termen. Membrii Președinției sunt aleși direct în fiecare Entitate (cu fiecare vot pentru a completa un scaun de președinție) în conformitate cu o lege alegerilor adoptată de Adunarea Parlamentară. Cu toate acestea, prima alegere se desfășoară în conformitate cu anexa 3 la Hotărârea-cadru general. Orice vacantă în președinție este completată de la Entitatea relevantă în conformitate cu o lege care urmează să fie adoptată de Adunarea Parlamentară… ” În ceea ce privește amendamentele la Constituție, articolul X prevede următoarele: „1. Această Constituție poate fi modificată printr-o decizie a Adunării Parlamentare, inclusiv o majoritate de două treimi dintre cei prezenti și votul în Camera Reprezentanților.

Drepturile omului și libertățile fundamentale. Nici un amendament la această Constituție nu poate elimina sau scădea niciunul dintre drepturile și libertățile menționate în art. II din prezenta Constituție sau modifica prezentul paragraf.” Actele electorale din 2001 (publicate în Journalul Oficial al Bosniei și Herțegovina nr. 23/01, 7/02, 9/02, 20/02, 25/02, 4/04, 20/04, 25/05, 52/05, 65/05, 77/05, 11/06, 24/06 și 32/07) art. 8.1 §§ 1-2 „Membrele Președinției Bosniei și Herțegovinei aleși direct din teritoriul Federației – un bosniac și un croat, sunt aleși de alegători înregistrați în Registrul Central al Vottorilor pentru a vota pentru Federație. Un votant înregistrat în Registrul Central al Vottorilor pentru a vota în Federație poate vota fie pentru membrul Bosniac, fie Croat al Președinției, dar nu pentru ambele.

Membrul bosniac și croat care obține cel mai mare număr de voturi între candidați din același popor constituitor este ales. Membru al Președinției Bosnia-Herzegovina care va fi ales direct din teritoriul Republicii Srpska – un sârb, este ales de alegători înregistrați în Registrul Central al Vottorilor pentru a vota în Republicii Srpska. Candidatul care obține cel mai mare număr de voturi este ales.” COMPLAINTS Reclamantul ia probleme cu ineligibilitatea sa de a alege Președinția Bosniei și Herțegovina și de a vota pentru un membru al propriului comun (Bosniacii care locuiesc în Republica Srpska) la acest birou. Se bazează pe art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția.

Reclamantul a suferit discriminări, în conformitate cu art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție, care rezultă din existența chiar a acordurilor constituționale conform căreia bosniacii și croații din Republika Srpska și sârbii din Federația Bosnia-Herzegovina nu sunt eligib le pentru a fi alegeți pentru Președinția Bosnia-Herzegovina (a se vedea Sejdić și Finci v. Bosnia și Herțegovina [GC], nos. 27996/06 și 34836/06, §§ 52-56, CEDH 2009; Aziz v. Cipru , nr. 699949/01, ECHR 2004 V; și, mutatis mutandis Timishev v. Rusia , nr. 55762/00 și nr. 55974/00, § 58, CEDH 2005 ...)?

2. Reclamantul a suferit discriminări, în conformitate cu art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție, din cauza incapacității sale de a vota pentru un membru al propriului comun (Bosniacii care trăiesc în Republica Srpska) Președinției Bosniei și Herțegovinei care rezultă din aranjamentele constituționale menționate mai sus ? [1] Bosniacii au fost cunoscuti ca musulmani până la războiul din 1992-1995. Termenul “Bosniaci” (Bosniaci ) nu ar trebui confundat cu termenul „Bosniaci” (Bosniaci ) care este folosit în mod comun pentru a indica cetățenii Bosniei și Herțegovina indiferent de originea etnică a acestora.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2016-06-09
0,97
CASE OF PILAV v. BOSNIA AND HERZEGOVINA
Reclamantul s-a născut în 1964 și locuiește în Srebrenica, un oraș din Republica Srpska (una dintre cele două Entități constitutive ale Bosniei și Herțegovinei). Reclamantul se declară bosniac (unul dintre „populații constituționale” din ța
CtEDO 2020-12-08
0,94
CASE OF PUDARIĆ v. BOSNIA AND HERZEGOVINA
de dl N. Ademović, avocat practicant la Sarajevo. Guvernul a fost reprezentat de agentul lor interimar, dna Skalonjić. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul se declară sârb (u
CtEDO 2013-11-11
0,94
KONGRESNA NARODNA STRANKA AND OTHERS v. BOSNIA AND HERZEGOVINA
CUARTA SECȚIUNE Cererea nr. 414/11 KONGRESNA NARODNA STRANKA și alții împotriva Bosniei și Herțegovinei depusă la 30 decembrie 2010 DECLARAREA FACTELOR Reclamanții sunt Partidul Național pentru Protecția Drepturilor Omului Veteranilor și Ce
CtEDO 2026-02-03
0,93
CASE OF BEGIĆ v. BOSNIA AND HERZEGOVINA
sa. Din aceste motive, Curtea Constituțională nu are competența de a decide, deoarece acest lucru ar presupune altfel o revizuire a conformității dispozițiilor constituționale cu dispozițiile documentelor internaționale referitoare la drept
CtEDO 2013-03-14
0,93
ZORNIĆ v. BOSNIA AND HERZEGOVINA
Cea de-a doua secțiune Cerere nr. 3681/06, Azra ZORNI depusă împotriva Bosniei și Herțegovinei la 19 decembrie 2005 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dna Azra Zornić, este un cetățean bosniac-herzegovin, care s-a născut în 1957 și trăiește î
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă