CtEDO 18.03.2013 Auto

MRÁZ AND OTHERS v. SLOVAKIA

RESPONDENT
SVK
HOTĂRÂRE
18.03.2013
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
MRÁZ AND OTHERS v. SLOVAKIA (CtEDO, 2013)
HUDOC · oficial

Cererea nr. 44019/11 Jaroslav MRÁZ și alții împotriva Slovaciei depusă la 11 iulie 2011 DECLARAREA FACTELOR O listă a opt solicitanți este prezentată în apendice. Ele sunt resortisanți slovaci care locuiesc în Košice și sunt reprezentați de dl M. Hrouda, avocat practicant în Košice. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează: proprietatea și contextul Această cerere și trei altele (n. 18803/10, 42812/10 și 48554/10) se referă la regularizarea relațiilor de proprietate și utilizarea proprietăților imobiliare situate în zona cadastrală Košice-Sever. Unele terenuri din această zonă au fost expropriate în anii '80 de către statul (de atunci socialist) și un centru sportiv public a fost construit pe el. Acest centru sportiv cuprinde clădiri și diferite alte facilități, cum ar fi, de exemplu, o curte de tenis, un stand, o stație de apă și pavimente. După postul 1989 schimbări politice, constituționale și legale, o Cantitatea litigiilor a avut loc în vedere soluționarea diverselor creanțe de proprietate ale proprietarilor inițiali (sau ale succesorilor lor legali) împotriva entităților care dețin sau funcționează centrul sportiv sau a diferitelor părți ale acesteia. Terenul în cauză este împărțit într-o serie de parcele cu diferite proprietăți, care sunt adesea legate de relații familiale și istorie, și care au avut aceeași reprezentare juridică în procedura menționată. Procesele lor au urmat un model similar, dar uneori au avut rezultate variabile, și au inclus următoarele proceduri. Reclamanții în acest caz sunt succesori în titlu a unei piese de teren din suprafața menționată mai sus, după ce și-au achiziționat titlul prin moștenire de la proprietarii inițiali, care au murit în 1970 și 1997. La 17 mai 1994, ultimul dintre predecesorii legali ai reclamanților a depus o acțiune în fața legii, îndreptate împotriva unui club de sport și vizând obținerea unei ordine de îndepărtare a construcțiilor. Principala linie de argumentare a fost faptul că decizia de expropriare a 24 Februarie 1984 a fost invalidă în lege, din cauza căreia reclamanții erau proprietarii legali ai terenului în cauză, în special a parcelelor nr. 10620/1 și 10620/2 (înregistrate pe o foaie nr. 6946 în înregistrările „vechi”) și că acuzatul, care era proprietarul construcțiilor construite pe el, nu avea titlu legal pentru a le avea pe terenul reclamanților. Acțiunea a fost modificată ulterior în sensul că, în mod alternativ, reclamanții au solicitat o hotărâre de instituire a unei licențe pe terenurile lor în beneficiul proprietarului centrei sportive, în schimbul compensației financiare care urmează să fie plătite reclamanților. De asemenea, s-a prelungit în ceea ce privește faptul că există încă doi acuzați, un municipiu și o societate privată. Acțiunea a fost examinată și determinată în prima instanță de Curtea de District Košice I ( Okresný súd ). În măsura în care este relevantă, în hotărârea sa din 2 aprilie 2009, Curtea de District a recunoscut (i) că expropriarea din 1984 a fost ineficientă din punct de vedere juridic din cauza defectelor procedurale (ii) că, în consecință, reclamanții erau proprietarii terenului în cauză, (iii) în ceea ce privește terenurile subjacente, (iv) și faptul că reclamanții au fost eligibili să solicite recursuri în temeiul dreptului civil general, adică art. 135c din Codul Civil (Legea nr. 40/1964 Col., astfel cum a fost modificat), care nu a fost supusă statutului de limitare, spre deosebire de legislația specială privind restituirea, care conține termene specifice. 10. Curtea a susținut, de asemenea, că, din motive practice, nu a fost pus în pericol regularizarea situației prin stabilirea reclamanților în calitate de proprietari ai construcțiilor și poruncindu-i să plătească compensațiile financiare actuale. În plus, în circumstanțe, nu a fost, de asemenea, practică să ordone o îndepărtare fizică a construcțiilor în cauză. 11. Cu toate acestea, spre deosebire de afirmațiile reclamanților, Curtea a constatat că nu ar putea fi stabilită nici o lichidare pe teren. Oasele disputei era natura juridică a construcțiilor în cauză. Spre deosebire de legea construcțiilor, în dreptul civil aceste construcții nu ar putea fi considerate ca clădiri în termeni legali. Cu toate acestea, un liceu asupra terenurilor ar putea fi stabilit numai în favoarea proprietarului unei clădiri. În acest sens, instanțele au invocat art. 135c § 3 din Codul Civil (Legea nr. 40/1964 Col., astfel cum a fost modificată). 12. La 10 mai 2010, după apelul reclamanților, Curtea Regională Košice (Krajský súd ) a susținut hotărârea de primă instanță, deși pe motive diferite. Acesta a fost de acord cu Curtea de District că expropriarea din 1984 a fost legal ineficace. În consecință, statul trebuia considerat ca a luat terenul în cauză fără un titlu legal și ca a achiziționat titlul prin prescripție medicală. Restituirea terenurilor în astfel de circumstanțe a căzut în cadrul regimului legislației speciale privind restituirea, pe care reclamanții nu le-au utilizat. Nu era permisă să-și asigure drepturile de proprietate, așa cum au făcut reclamanții, în temeiul dreptului civil general. Decizia internă finală 13. La 29 iulie 2010, reclamanții au depus o plângere la Curtea Constituțională (Ústavný súd ) în temeiul articolului 127 § 1 din Constituție (Legea constituțională nr. 460/1992 Col., astfel cum a fost modificată ) . Ei au susținut o încălcare a drepturilor lor în temeiul, printre altele , al articolului 6 § 1 din Convenție (access, echitate, raționament adecvat) și echivalentul constituțional al articolului 1 din Protocolul nr. 1 și au considerat concedierea acțiunii lor arbitrare. Printre altele, au invocat practici judiciare diferite, inclusiv o serie de alte proceduri referitoare la același centru sportiv, în care a fost permisă aplicarea dreptului civil general într-un context identic, și au invocat în mod specific o hotărâre anterioară a Curții Supreme (Najvyšší súd La 12 mai 2011, Curtea Constituțională a declarat că plângerea este inadmisibilă în mod evident bolnavă. Acesta a observat că nu a fost nici o instanță de recurs suplimentar împotriva deciziilor instanțelor obișnuite și nu a constatat nicio nedreptate, arbitrare sau neregularitate relevantă în hotărârile impugnate. Argumentul reclamanților cu privire la diferitele practici judiciare nu a primit niciun răspuns specific, însă Curtea Constituțională a remarcat că practica decizională s-a evoluat de la momentul introducerii acțiunii reclamanților și că, în momentul respectiv, a susținut interpretarea Curții Regionale.Decizia a fost acordată avocatului reclamanților la 28 iunie 2011. Legea și practicile interne relevante 15. art. 135c din Codul Civil abordează situațiile referitoare la așa-numitele construcții ilegale, adică „construcții” construite pe planul altcuiva fără dreptul de a face acest lucru. În ceea ce privește aceste clădiri, la cererea proprietarului parcelei, instanța are puterea de a ordona înlăturarea clădirii la costurile persoanei care l-au interpretat (punctul 1). Cu toate acestea, dacă îndepărtarea clădirii nu este practică și sub rezerva consimțământului de către proprietarul parcelei, instanța are competența de a decide că titlul din clădire ar trebui transferat proprietarului parcelei în schimbul compensației (punctul 2). Curtea are, de asemenea, competența de a regula relațiile dintre proprietarul parcelei și proprietarul clădirii prin alte mijloace, în special prin stabilirea unei licențe, care sunt necesare pentru exercitarea drepturilor de proprietate în ceea ce privește clădirea, în schimbul compensației (punctul 3). 16. Într-o hotărâre din 13 martie 2002, care a devenit finală la 3 mai 2002, în cazul nr. 15C 251/94 adoptată de un set diferit de reclamanți, Curtea de District a permis o acțiune de instituire a unei hotărâri în favoarea municipiului în beneficiul altor loturi de teren care servesc același centru sportiv ca o curte de tenis și instalații aferente. La fel ca în cazul reclamanților, s-a constatat că expropriarea respectivă în anii '80 nu a avut niciun efect legal. Reclamanții erau astfel proprietarii terenului și acuzatul nu avea niciun titlu de a avea facilitățile pe terenul reclamanților. Această discrepanță trebuia să fie reglementată în temeiul articolului 135c § 3 din Codul Civil prin stabilirea unei facilități, în timp ce problema compensației plătibile pentru aceasta trebuia să fie determinată într-un set de proceduri separate. Acesta a făcut, de către Curtea de District la 13 decembrie 2006 în cazul nr. 15C 717/02, atunci când a fost eliberată o ordonanță de compensare financiară a reclamanților pe baza unei evaluări de experți. 17. Hotărârea din 13 martie 2002 a fost precedată de o hotărâre a Curții Supreme din 25 februarie 1999 privind un recurs asupra punctelor de drept nr. 3Cdo 96/99 în cursul procedurii anterioare. În această hotărâre, Curtea Supremă a declarat că, dacă proprietarii inițiali ai terenului în cauză au murit înainte de expropriarea contestată, și ținând cont de faptul că, în dreptul slovac, o proprietate trece pe moștenitor cu momentul decesului morții, expropriația nu ar putea avea niciun efect juridic atâta timp cât ar fi fost îndreptat împotriva decedenților, care în acest moment nu mai era în viață. În aceste circumstanțe, o cerere de licență în schimbul compensației financiare aduse de moștenitorul original al terenului împotriva proprietarului construcției construite pe un astfel de teren a fost, prin urmare, examinată în temeiul dreptului civil general. Reclamanții se plâng în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție că procedurile în acțiune lor erau necorespunzătoare, deoarece acțiunea a fost respinsă arbitrar, în contravenție cu alte cazuri într-o situație analogă. În conformitate cu aceeași dispoziție, ei se plâng, de asemenea, că durata procedurii în acțiune lor este irezonabilă. 19. Din motive similare, reclamanții au susținut, de asemenea, o încălcare a drepturilor acestora în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1. 20. 12 că au fost discriminate fără justificare acceptabilă în legătură cu celelalte reclamante, menționate mai sus, și cu alte proprietăți imobiliare în situații conceptuale similare, pentru care a fost creat un regim juridic special care să permită stabilirea unui liceu (de exemplu, terenuri sub autostrăzi). Având în vedere presupusa discrepanță în procesul decizional cu privire la aceeași chestiune, reclamanții au avut o audiere echitabilă în determinarea drepturilor și obligațiilor lor civile, în conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție? În special, a fost respectat principiul certitudinei juridice (a se vedea, de exemplu, mutatis mutandis Popov c. Moldova (nu. 2), nr. 19960/04, §§ 46, 6 decembrie 2005)? În sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 a existat vreo interferență în ceea ce privește dispoziția respectivă? Apendicele Dna Mária BOROVSKÁ, care s-a născut în 1937, dna Mária HANUSOVSKÁ, care s-a născut în 1958, dl František HANUSOVSK Dl Robert HANUSOVSK , născut în 1981, dl Jaroslav MÁZ, născut în 1965, dna Emília MÚDRA, născut în 1961, dna Cecília ŠMÍDOVÁ, născut în 1960.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2013-03-18
0,97
BOROVSKÁ AND OTHERS v. SLOVAKIA
THIRD SECTION Application no. 48554/10 Mária BOROVSKÁ and Others against Slovakia lodged on 16 August 2010 STATEMENT OF FACTS 1. A list of the applicants is set out in the appendix. They are Slovak nationals, live in Košice, and are represe
CtEDO 2013-03-18
0,97
BAŠISTOVÁ AND OTHERS v. SLOVAKIA
THIRD SECTION Application no. 18803/10 Mária BAŠISTOVÁ and Others against Slovakia lodged on 19 March 2010 STATEMENT OF FACTS 1. A list of the thirty two applicants is set out in the appendix. They are all Slovak nationals, represented by M
CtEDO 2013-03-18
0,96
BAŠISTOVÁ AND OTHERS v. SLOVAKIA
THIRD SECTION Application no. 42812/10 Mária BAŠISTOVÁ and Others against Slovakia lodged on 1 July 2010 STATEMENT OF FACTS 1. A list of the eleven applicants is set out in the appendix. They are all Slovak nationals and they are all repres
CtEDO 2014-11-25
0,96
CASE OF MRÁZ AND OTHERS v. SLOVAKIA
5. The particulars of the applicants appear in the appendix. 6. This application and three others (nos. 18803/10, 42812/10 and 48554/10) concern the regularisation of the relationship between ownership and use of real property located in th
CtEDO 2014-11-04
0,96
BAŠISTOVÁ AND OTHERS v. SLOVAKIA
1. A list of the thirty-two applicants, who are all Slovak nationals, is set out in the appendix (“the applicants”). 2. The applicants were represented before the Court by Mr M. Hrouda, a lawyer practising in Košice. The Government of the S
Sursă