Cererea nr. 34160/09 Petre DOBRE și alții împotriva României depusă la 16 iunie 2009 DECLARAREA FACTELOR Reclamanților, dl Petre Dobre, dna Stela Iotcovici, dna Rodica Iezdici, dna Victoria Balogh, dl Ioan Tomesc, dl Virgil Prodan, dna Daniela-Oxana Radu și dl Vasile-Adrian DrÄgulescu sunt resortisanți români născuți în 1959, 1964, 1938, 1945, 1953, 1958, 1955 și, respectiv, 1945. Locuiesc în Timișoara, cu excepția dlui Dobre și doamna Iezdici, care trăiesc în George Bacovia și Variaș, respectiv. Reclamanții sunt reprezentați în fața Curții de către dna Ana Daniela Iordan, avocat practicant în Timișoara. Contextul cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. La 16 decembrie 1989, la Timișoara a început o demonstrație împotriva regimului comunist. La 17 decembrie 1989, la ordinul Nicolae Ceaușescu, președintele Republicii Socialiste a României în acel moment, unii ofițeri militari de rang înalt, inclusiv generalii Victor Atanasie Stînculescu și Mihai Chițac, au fost trimiși la Timișoara pentru a strânge demonstrația prin forță. După intervenția armatei, primul reclamant a fost rănit în cap, în brațe și picioare după ce a fost lovit cu un obiect dur. Soțul celui de-al doilea reclamant, fiica celui de-al treilea reclamant, soțul celui de-al patrulea reclamant; și sora celui de-al șaptelea reclamant au fost ucise. Al cincilea solicitant, al șaselea reclamant și al optulea reclamant au fost grave răniți de gloanțe. La 12 ianuarie 1990, Procurorul Militar Timișoara (“Oficiul Procurorului Militar”) a deschis o anchetă penală împotriva mai multor civili și ofițeri militari, inclusiv generalii S.nculescu și Chițac, ca urmare a violentului scădere a demonstrației anticomuniste în decembrie 1989. Între ianuarie și aprilie 1990, Procuratura Militară a auzit numeroși martori ai evenimentelor. Mulți ofițeri militari, inclusiv cei doi generali, au fost interogați în timpul anchetei. La 30 decembrie 1997, Procurorii Militari au emis o acuzație și au acuzat generalii St.Nculescu și Chițac cu crimă și tentativă de crimă. Procedura penală privind toate reclamanții și procedurile civile care implică primele șase reclamanți Procedințe în fața Curții de Casație La o dată neespecificată, dosarul a fost depus la camera militară a Curții de Casație. La 6, 7 și 8 aprilie 1998, instanța a auzit mai multe victime ale evenimentelor violente din decembrie 1989. La 12 și 13 și 14 mai 1998; 18 ianuarie, 8 februarie, 19 aprilie și 17 mai 1999, Curtea a auzit mai mulți martori și alte victime ale evenimentelor. 10. La 9 noiembrie 1998, cazul a fost îndreptat spre secțiunea penală a Curții de Casație. 11. La date neespecificate, dl Dobre, dna Iotcovici, dna Iezdici, dna Iezdici, dna Prin hotărârea din 15 iulie 1999, Curtea de Casație, care a stat în primă instanță, a condamnat generalii St.nculescu și Chițac la 15 ani de închisoare pentru crimă și tentativă de crimă pe baza documentelor și a dovezilor de testimonizare. De asemenea, a considerat că acestea au fost civile responsabile și le-a ordonat să plătească, împreună cu Ministerul Apărării, în calitate de terț civil responsabil: 200 milioane lei (ROL) (aproximativ 12.000 euro (EUR)) la primul reclamant; ROL 150 milioane (aproximativ 9.000 EUR) la al doilea reclamant; ROL 200 milioane (aproximativ 12.000 EUR) la al treilea reclamant; ROL 400 milioane (aproximativ 24.000 EUR) la al patrulea reclamant; ROL 300 milioane (aproximativ 18.000 EUR) la al cincilea solicitant; și ROL 100 milioane (aproximativ 6,000 EUR) la al șaselea solicitant, ca prejudiciu material și moral. 13. Acuzatul și Ministerul Apărării au apelat împotriva hotărârii privind punctele de drept (recursurile). 14. La 7 februarie 2000, Procuratura a cerut suspendarea procedurii. 15. Prin o hotărâre finală din 25 februarie 2000, Curtea de Casație, care a stat în calitate de instanță de a doua instanță, a respins recursul asupra punctelor de drept ca fiind nefondate, din motivele că, pe baza dovezilor furnizate în cursul procedurii, acuzatul a fost implicat activ în evenimentele violente de la Timișoara în decembrie 1989 și a fost conștientă de actele de represiune și de numărul victimelor. În plus, statul membru a susținut că valoarea prejudiciilor materiale și morale acordate părților civile a fost determinată pe baza daunelor suportate efectiv de fiecare parte civilă, astfel cum rezultă din dovezile furnizate și prin referință la gravitatea rănilor dovedite. La 7 august 2001, Procurorul General a interzis un recurs de anulare (recurs δn anulare) împotriva hotărârilor din 15 iulie 1999 și 25 februarie 2000, din cauza faptului că judecătorii au încălcat drepturile de apărare ale acuzaților și au aplicat în mod incorect dispozițiile juridice relevante. Dosarul a fost reînregistrat la Curtea de Casație, care a stat în calitate de Marea Camera (reunitatea secțială). 17. Prin hotărârea din 22 martie 2004, Curtea de Casație, care a stat în calitate de Marea Camera, a permis recursul procurorului general de anulare. Afirmă că prin respingerea unei cereri de depunere a unei obiecții de neconstituționalitate, precum și cererea de suspendare făcută de avocatul dlui St.nculescu, judecătorii au încălcat drepturile de apărare ale acuzatului. În consecință, a anulat cele două hotărâri și a trimis dosarul de reexaminare a fondului în instanța de primă instanță. Al doilea set de proceduri în fața Curții de Casație 18. La o dată neespecificată, dosarul a fost reînregistrat la Curtea de Casație. 19. La 6 decembrie 2004, a fost suspendată procedura pentru a permite unuia dintre acuzați să își pregătească apărarea. 20. La 5 octombrie, 2 noiembrie și 14 decembrie 2005, a fost suspendată procedura deoarece citațiile pentru părțile civile erau neregulate. 21. La 11 septembrie 2006, s-a auzit un număr mare de martori. La 12 octombrie 2006, procedurile au fost suspendate din motive procedurale. La ședințele din 7 noiembrie și 5 decembrie 2006, 9 ianuarie și 5 ianuarie. În februarie 2007, Curtea de Casație a auzit mai mulți martori și a examinat dovezile. 22. La 6 martie 2007, s-au auzit propunerile finale și cazul a intrat în dezbateri. Eliberarea hotărârii a fost programată mai întâi pentru 20 martie și apoi pentru 3 aprilie 2007. 23. Prin hotărârea din 3 aprilie 2007, Curtea de Casație a condamnat generalii St.nculescu și Chițac la 15 ani de închisoare pentru că au organizat și coordonat reprimarea demonstrațiilor anticomuniste din Timișoara. Acesta a susținut că acuzații au comis infracțiunile penale pe care le-au fost acuzați și că prin acțiunile lor au facilitat uciderea și prejudiciul unui număr mare de persoane. De asemenea, a existat o acțiune combinată a acuzaților și a persoanelor care au folosit direct armele de foc pentru a reduce demonstrațiile în decembrie 1989. În plus, acesta a menținut hotărârea din 15 iulie 1999 privind plata daunelor civile și a recunoscut că sumele au fost deja plătite de Ministerul Apărării. 24. La 4 aprilie și 27 noiembrie 2007, Curtea de Casație a rectificat unele erori importante în hotărârea. 25. Acuzații, Ministerul Apărării și mai multe părți civile, inclusiv prima, a treia, a patra, a cincea și a șasea reclamanți au apelat la puncte de drept împotriva hotărârii. 26. Prin hotărârea finală din 15 octombrie 2008, Curtea de Casație a respins că nu a fundamentat apelurile asupra punctelor de drept. Acesta a susținut că activitatea complexă desfășurată de cei doi acuzați în timpul represiei demonstrației din decembrie 1989 prin utilizarea tuturor categoriilor de persoane forțate armate, care a dus la uciderea de 72 de persoane și a prejudiciului de 253 de persoane, calificate ca crimă și tentative de crimă în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură penală român. La 28 februarie 2001, tatăl celui de-al șaptelea reclamant, dl Angelco Sava, a deschis proceduri civile împotriva generalilor StÄnculescu și Chițac, cerând prejudiciu material și moral în numele fiicei sale care au fost uciși în timpul evenimentelor violente din decembrie 1989. 28. Prin hotărârea din 23 mai 2001, Curtea județului Timiș a anulat procedurile deschise de dl Sava pentru lipsa cauțiunii, astfel cum prevede legea. 29. Prin hotărârea din 2 octombrie 2001, Curtea de Apel Timișoara a permis recursul dlui Sava, a anulat hotărârea de primă instanță a instanței și, în urma reexaminării cauzei, a permis procedurile civile deschise de dl Sava împotriva celor doi generali. În consecință, acesta a ordonat acuzaților în comun cu Ministerul Apărării să plătească 200 de milioane ROL (aproximativ 8.000 EUR) în ceea ce privește prejudiciile morale ale dlui Sava și a remarcat că dl Sava și-a eliminat cererea de prejudiciu material. 31. Ambii generali și Ministerul Apărării au apelat la puncte de drept împotriva hotărârii. 32. La 29 octombrie 2002, procedurile au fost suspendate până la decederea rezultatului recursului de anulare (recursul în anulare) depus de procurorul general împotriva hotărârii din 15 iulie 1999. 33. La 29 septembrie 2004, dl Sava a murit. 34. La 2 decembrie 2009, al șaptelea reclamant a devenit parte la procedură în numele tatălui său și a solicitat reluarea procedurii. 35. La 26 ianuarie 2010, Curtea de Casație a permis cererea celui de-al șaptelea reclamant și a reluat procesul din moment ce nu mai existau motivele pentru suspendarea procesului. 36. Prin o hotărâre finală din 27 aprilie 2010, Curtea de Casație a respins în calitate de timp interzis (perimat) recursul privind punctele de drept introdus de generalii și de Ministerul Apărării, din cauza inactării acesteia pentru o perioadă de mai mult de un an. Procedura civilă care implică reclamantul a opta 37. La 25 ianuarie 2001, a opta reclamantă a deschis proceduri civile împotriva generalilor St.nculescu și Chițac și a Ministerului Apărării din România, încercând să fie acordată prejudiciu material și moral. 38. Prin hotărârea din 19 aprilie 2002, Tribunalul județului Timiș a respins cererea celui de-al optulea reclamant ca fiind nefondat pentru că el nu a demonstrat că cerințele privind răspunderea la tort au fost îndeplinite. Curtea a susținut că, deși s-a desfășurat din dosar că reclamantul a fost rănit la 17 decembrie 1989, persoanele care au cauzat prejudiciul nu au fost identificate și reclamantul nu a demonstrat relația de subordonare, precum și perpetrarea infracțiunii de către inculpați ca parte a sarcinilor lor încredințate. 39. Nu au fost furnizate informații suplimentare de către a opta reclamant în ceea ce privește setul de proceduri civile deschise împotriva celor doi generali. În baza articolului 2 din Convenție, reclamanții se plâng de lipsa de promptitudine a anchetei penale deschise de autoritățile pentru a pedepsi pe cei răspunzători pentru violenta deplasare a demonstrației anticomuniste din Timișoara la 17 decembrie 1989. Invocând art. 6 § 1 din Convenție, reclamanții se plâng de durata procedurii penale deschise la 12 ianuarie 1990. În baza articolului 13 din Convenție, reclamanții se plâng de lipsa unui remediu eficace în ceea ce privește determinarea cererilor lor. Invocând art. 14 din Convenție, reclamanții se plâng de tratamentul discriminatoriu al plângerilor lor în ceea ce privește aplicarea legilor relevante la cazurile lor specifice. Întrebări către părți Este Curtea competentă ratione temporis să analizeze plângerile reclamanților în temeiul articolului 2 din Convenție? Dacă este cazul, investigația efectuată de autoritățile interne a îndeplinit condițiile de adecvare și promptitudine, astfel cum este necesar în temeiul articolului 2 din Convenție? A fost lungimea procedurii penale în acest caz în încălcarea cerinței de „temp rezonabil” de la art. 6 § 1 din Convenție?
Application no. 34160/09
Petre DOBRE and Others
against Romania
lodged on 16 June 2009
1.
The applicants, Mr Petre Dobre, Mrs Stela Iotcovici, Mrs Rodica Iezdici, Mrs Victoria Balogh, Mr Ioan Tomesc, Mr Virgil Prodan, Mrs
Daniela-Oxana Radu and Mr Vasile-Adrian Drǎgulescu are Romanian nationals who were born in 1959, 1964, 1938, 1945, 1953, 1958, 1955 and 1945, respectively. They live in Timișoara, except for Mr Dobre and Mrs
Iezdici who live in George Bacovia and Variaș, respectively. The applicants are all represented before the Court by Mrs Ana Daniela Iordan, a lawyer practicing in Timișoara.
A.
Background of the case
2.
The facts of the case, as submitted by the applicants, may be summarised as follows.
3.
On 16 December 1989, a demonstration against the communist regime started in Timișoara. On 17 December 1989, at the order of Nicolae Ceaușescu, the president of the Socialist Republic of Romania at that time, certain high-ranked military officers, including the generals Victor Atanasie Stǎnculescu and Mihai Chițac, were sent to Timișoara to quash the demonstration by force.
4.
Following the intervention of the army, the first applicant was injured in the head, on the arms and legs after being hit with a hard object. The husband of the second applicant; the daughter of the third applicant; the husband of the fourth applicant; and the sister of the seventh applicant were killed. The fifth applicant; the sixth applicant; and the eighth applicant were seriously wounded by bullets.
5.
On 12 January 1990, the Timișoara Military Prosecutor’s Office (“the Military Prosecutor’s Office”) opened a criminal investigation against several civilians and military officers, including generals Stǎnculescu and Chițac, as a result of the violent quashing of the anti-communist demonstration in December 1989.
6.
Between January and April 1990, the Military Prosecutor’s Office heard numerous witnesses of the events. Several military officers, including the two generals, were questioned during the investigation.
7.
On 30 December 1997, the Military Prosecutor’s Offices issued an indictment and charged generals Stǎnculescu and Chițac with murder and attempted murder.
B.
Criminal proceedings concerning all applicants and civil proceedings involving the first six applicants
1.
Proceedings before the Court of Cassation
8.
On an unspecified date the file was lodged with the military chamber of the Court of Cassation. On 6, 7 and 8 April 1998, the court heard several victims of the violent events of December 1989. During the hearings of 29
April and 11 May 1998, the court solved some procedural issues.
9.
On 12, 13 and 14 May 1998; 18 January, 8 February, 19 April and 17
May 1999 the court heard several witnesses and other victims of the events.
10.
On 9 November 1998, the case was referred to the criminal section of the Court of Cassation.
11.
On unspecified dates, Mr Dobre, Mrs Iotcovici, Mrs Iezdici, Mrs
Balogh, Mr Tomesc and Mr Prodan lodged civil claims and joined the criminal proceedings as civil parties.
12.
By a judgment of 15 July 1999, the Court of Cassation, sitting as a first instance court, sentenced the generals Stǎnculescu and Chițac to 15
years’ imprisonment for murder and attempted murder on the basis of documents and testimonial evidence. It also held that they were civilly liable, and ordered them to pay, jointly with the Ministry of Defence, as civilly liable third party: 200 million lei (ROL) (approximately 12,000 euro (EUR)) to the first applicant; ROL 150 million (approximately EUR 9,000) to the second applicant; ROL 200 million (approximately EUR 12,000) to the third applicant; ROL 400 million (approximately EUR 24,000) to the fourth applicant; ROL 300 million (approximately EUR 18,000) to the fifth applicant; and ROL 100 million (approximately EUR 6,000) to the sixth applicant, as pecuniary and non-pecuniary damages.
13.
The accused and the Ministry of Defence appealed against the judgment on points of law (recurs).
14.
On 7 February 2000, the Public Prosecutor’s Office asked for the adjournment of the proceedings.
15.
By a final judgment of 25 February 2000, the Court of Cassation, sitting as a second instance court, dismissed the appeal on points of law as ill-founded, on the grounds that, based on the evidence provided during the proceedings, the accused had been actively involved in the violent events in Timișoara in December 1989 and had been aware of the repression acts and the number of the victims. In addition, it held that the amount of pecuniary and non-pecuniary damage awarded to the civil parties had been determined on the basis of the damages actually incurred by each civil party, as such resulted from the evidence provided and by reference to the seriousness of the proven injuries.
2.
Appeal of annulment brought by the Prosecutor General
16.
On 7 August 2001, the Prosecutor General lodged an appeal of annulment (recurs ȋn anulare) against the judgments of 15 July 1999 and 25
February 2000 on the grounds that the judges violated the defence rights of the accused and misapplied the relevant legal provisions. The file was re
‑
registered with the Court of Cassation, sitting as a Grand Chamber (secțiile reunite).
17.
By a judgment of 22 March 2004, the Court of Cassation, sitting as a Grand Chamber, allowed the Prosecutor General’s appeal of annulment. It held that by dismissing a request for the referral of an unconstitutionality objection as well as the request for adjournment made by Mr Stǎnculescu’s lawyer, the judges violated the defence rights of the accused. Consequently, it quashed the two judgments and sent the file for re-examination of the merits to the first instance court.
3.
Second set of proceedings before the Court of Cassation
18.
On an unspecified date, the file was re-registered with the Court of Cassation.
19.
On 6 December 2004, the proceedings were adjourned to allow one of the accused to prepare his defence.
20.
On 5 October, 2 November and 14 December 2005, the proceedings were adjourned because the subpoenas for the civil parties were irregular.
21.
On 11 September 2006, a large number of witnesses were heard. On 12 October 2006, the proceedings were adjourned on procedural grounds. At the hearings of 7 November and 5 December 2006, 9 January and 5
February 2007, the Court of Cassation heard several witnesses and examined evidence.
22.
On 6 March 2007, the final pleadings were heard and the case went into deliberations. The delivery of the judgment was scheduled first for 20
March and then for 3 April 2007.
23.
By a judgment of 3 April 2007, the Court of Cassation sentenced generals Stǎnculescu and Chițac to 15 years’ imprisonment for having organized and coordinated the repression of the anti-communist demonstrations in Timișoara. It held that the defendants committed the criminal offences they were charged with and that by their actions they facilitated the killing and the injury of a large number of persons. Also, there was a combined action of the accused and of the persons who directly used the firearms to quash the demonstrations in December 1989. In addition, it maintained the judgment of 15 July 1999 in respect of the payment of civil damages and acknowledged that the amounts had been already paid by the Ministry of Defence.
24.
On 4 April and 27 November 2007, the Court of Cassation rectified some material errors in the judgment.
25.
The defendants, the Ministry of Defence and several civil parties, including the first, the third, the fourth, the fifth and the sixth applicants appealed on points of law against the judgment.
26.
By a final judgment of 15 October 2008, the Court of Cassation dismissed as ill-founded the appeals on points of law. It held that the complex activity performed by the two accused during the repression of the demonstration in December 1989, through the use of all categories of armed forced, which led to the killing of 72 persons and the injury of 253 persons, qualified as murder and attempted murder pursuant to the provisions of the Romanian Code of Criminal Procedure.
C.
Civil proceedings involving the seventh applicant
27.
On 28 February 2001, the seventh applicant’s father, Mr Angelco Sava, opened civil proceedings against generals Stǎnculescu and Chițac, seeking pecuniary and non-pecuniary damage on behalf of his daughter who had been killed during the violent events of December 1989.
28.
By a judgment of 23 May 2001, the Timiș County Court annulled the proceedings opened by Mr Sava for lack of bail as provided by law.
29.
Mr Sava appealed against the judgment.
30.
By a judgment of 2 October 2001, the Timișoara Court of Appeal allowed Mr Sava’s appeal, quashed the first instance court decision and, further to the re-examination of the case, allowed the civil proceedings opened by Mr Sava against the two generals. Consequently, it ordered the defendants jointly with the Ministry of Defence to pay ROL 200 million (approximately EUR 8,000) in respect of non-pecuniary damage to Mr Sava and noted that Mr Sava discarded his claim for pecuniary damage.
31.
The two generals and the Ministry of Defence appealed on points of law against the judgment.
32.
On 29 October 2002, the proceedings were adjourned pending the outcome of the appeal of annulment proceedings (recurs ȋn anulare) lodged by the Prosecutor General against the judgment of 15 July 1999.
33.
On 29 September 2004, Mr Sava died.
34.
On 2 December 2009, the seventh applicant became a party to the proceedings on behalf of her father and requested for the proceedings to be resumed.
35.
On 26 January 2010, the Court of Cassation allowed the seventh applicant’s request and resumed the proceedings since the grounds for the suspension of the trial no longer existed.
36.
By a final judgment of 27 April 2010, the Court of Cassation dismissed as time-barred (perimat) the appeal on points of law brought by the generals and the Ministry of Defence, due to the latter’s inaction for a period of more than one year.
D.
Civil proceedings involving the eighth applicant
37.
On 25 January 2001, the eighth applicant opened civil proceedings against generals Stǎnculescu and Chițac and the Romanian Ministry of Defence, seeking to be awarded pecuniary and non-pecuniary damage.
38.
By a judgment of 19 April 2002, the Timiș County Court dismissed the eighth applicant’s claim as ill-founded because he failed to prove that the requirements for tort liability were met. The court held that although it transpired from the file that the applicant had been injured on 17
December
1989, the persons who had caused the injury had not been identified and the applicant had failed to prove the subordination relation, as well as the perpetration of the offence by the defendants as part of their entrusted duties.
39.
No further information was provided by the eighth applicant in respect of the set of civil proceedings opened against the two generals.
1.
Relying on Article 2 of the Convention, the applicants complain of the lack of promptness of the criminal investigation opened by the authorities in order to punish those responsible for the violent quashing of the anticommunist demonstration in Timișoara on 17 December 1989.
2.
Invoking Article 6 § 1 of the Convention, the applicants complain of the length of the criminal proceedings opened on 12 January 1990.
3.
Relying on Article 13 of the Convention, the applicants complain of the lack of an effective remedy in respect of the determination of their claims.
4.
Invoking Article 14 of the Convention, the applicants complain of the discriminatory treatment of their complaints in so far as the application of the relevant laws to their specific cases was concerned.
1.
Is the Court competent
ratione temporis
to analyse the applicants’ complaints under the procedural head of Article 2 of the Convention?
If so, did the investigation conducted by the domestic authorities satisfy the conditions of adequacy and promptness as required under the procedural head of Article 2 of the Convention?
2.
Was the length of the criminal proceedings in the present case in breach of the “reasonable time” requirement of Article 6 § 1 of the Convention?