CtEDO 21.03.2013 Auto

YAȘAR c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
21.03.2013
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Affaire communiquée
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
YAȘAR c. TURQUIE (CtEDO, 2013)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA RĂSPUNSURI NR. 72801/11 Ylmaz YAȘAR împotriva Turciei, introdusă la 2 noiembrie 2011 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul, dl Y Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează: la incidentul din 8 decembrie 2006 și la arestarea reclamantului la ora 8 decembrie 2006, la ora 20, s-a organizat un protest la Kartal, un cartier al orașului. Forțele de ordine au aruncat grenade lacrimogene pentru a dispersa protestatarii. În acel moment, recurentul trecea pe la locul demonstrației. Suferind de astm, el a fost foarte incomodat de utilizarea gazelor lacrimogene. În momentul în care a oprit pe trotuar, mai mulți polițiști au intervenit și au lovit pe reclamant cu pumni și cu piciorul. El ar fi fost târât și dus la mașina de poliție. El ar fi fost, de asemenea, lovit în vehicul și a condus la secția de poliție din Esenkent unde loviturile au continuat. După spusele reclamantului, polițiștii au simțit că a intrat în comă și l-au dus la spital fără a întocmi un document que que a fost tradus la secția de poliție. Starea de sănătate a reclamantului Potrivit procesului-verbal al arestării din 9 decembrie 2006, întocmit la ora 1:00 dimineața de polițiști și nesemnat de solicitant, dat fiind că nu putea să meargă, forțele de ordine l-au dus direct pe reclamant la spitalul civil Kartal ( Potrivit raportului medical provizoriu din 9 decembrie 2006, reclamantul a fost dus la spital la ora 23:15. Medicul a concluzionat că există un risc pentru viața reclamantului din cauza hematomului ficatului. La 10 decembrie 2006, procurorul general al Republicii Kartal ( A fost arestat la spital pentru a întocmi un raport medical pentru reclamant cu privire la acuzațiile de maltratare. Reclamantul a rămas în spital până la 12 decembrie 2006. La 18 decembrie 2006, institutul de medicină legală din Kartal, după ce a examinat constatările medicilor spitalului, a întocmit un raport în care s-a constatat că rănile reclamantului necesitau mai mult decât o intervenție medicală simplă și că starea de sănătate a pacientului prezenta un risc vital. La 23 decembrie 2006, reclamantul și-a întemeiat cercetarea socială și juridică pentru tratamentul și reabilitarea acestuia și a urmat sesiuni de psihoterapie și fizioterapie, precum și alte tratamente medicale. Conform raportului medical din 19 martie 2007 întocmit de fundație, starea de sănătate a reclamantului nu mai prezenta, în urma tratamentului, un risc pentru viața sa. Procedura penală inițiată împotriva reclamantului la 12 decembrie 2006, reclamantul a fost adus în fața instanței penale din Kartal, care a dispus eliberarea provizorie a reclamantului. La 13 decembrie 2006, procurorul general al Republicii Kartal a formulat o opoziție împotriva deciziei din 12 decembrie 2006. În aceeași zi, această opoziție a fost respinsă. printr-un act de acuzare din 20 decembrie 2006, procurorul entama împotriva reclamantului, precum și o altă persoană, o acțiune penală pentru participarea la o manifestare care nu cunoaște legea nr. 2911 privind întâlnirile și protestele publice. El a acuzat reclamantul că a rezistat poliției aruncându-le explozibili. Printr-o hotărâre din 6 noiembrie 2007, tribunalul judecătoresc din Kartal l-a numit pe reclamant și a stabilit că, în ziua în care a avut loc incidentul, reclamantul nu a participat la un protest, ci a trecut pur și simplu prin locul demonstrației în litigiu. La 19 noiembrie 2007, această hotărâre a fost definitivă. La 10 decembrie 2006, avocatul reclamantului a depus o plângere formală împotriva poliției din Esenkent și a poliției din cadrul Direcției Antiteroriste pentru tortură și abuz. În aceeași zi, procurorul a mers la spital pentru a-l asculta pe reclamant. În declarația sa, reclamantul și-a repetat acuzațiile de maltratare și a precizat că a fost dus la secția de poliție din Esenkent. El i-a pus după cum urmează pe polițiștii care au coborât din mașina lor, au bătut foarte tare. Capul meu este într-o stare foarte gravă, a fost fracturat. Mi-au lovit ochiul de două-trei ori. Șapte opt oameni au lovit în burta mea și spatele meu cu piciorul. Nu știu exact cine sunt. Au lovit, de asemenea, în fundul meu. Ei au condus la secția de poliție. (...) Cred că postul de poliție unde au condus a fost cel de la Esenkent. Ei au fost hărțuiți cu mâinile și pantofii lor. Iată de ce suntem capabili. Ei au spus personalului spitalului că am fost un terorist și că acesta este motivul pentru care nu pot nici măcar să ies din camera mea pentru a merge la toaletă. Nu știu dacă acești polițiști sunt de la conducerea antiteroristă. Având în vedere că mă cunosc, este foarte probabil ca ei să fie de la conducerea antiteroristă. printr-un act de acuzare din 22 decembrie 2006, procurorul a inițiat o acțiune penală în fața instanței penale a lui Kartal împotriva a șapte polițiști pentru utilizare excesivă a forței. La o dată nespecificată, reclamantul s-a constituit parte la procedura penală în litigiu. La 26 aprilie 2007, reclamantul a depus o memorie prin care punea sub semnul întrebării competența instanței judecătorești din statul de drept al Kartalului. Printr-o decizie din 9 octombrie 2007, instanța din instanță a respins această excepție de incompetență. printr-o hotărâre din 27 mai 2010, instanța a statuat că inculpații care se prezentau în fața sa erau polițiștii care l-au rănit pe reclamant și le-a rănit. La 29 iulie 2010, reclamantul s-a ocupat de casare. Potrivit elementelor conținute în dosar, cauza rămâne pendinte în fața Curții de Casație. GRIEFS Invocând articolele 2, 3 și 13 din Convenție, reclamantul a declarat că a făcut obiectul unei agresiuni ilicite potențial fatale din partea polițiștilor și că autoritățile nu au efectuat o anchetă adecvată și efectivă asupra acestei cauze. A epuizat reclamantul căile de atac interne, așa cum se prevede la art. 35 alineatul (1) din convenție? A fost încălcat dreptul reclamantului la viață, consacrat la art. 2 din convenție, în speță? În special, a fost absolut necesar să se transforme forța într-o utilizare care implică un risc pentru viața reclamantului? Reclamantul a fost supus, cu încălcarea articolului 3 din convenție, torturii sau tratamentelor inumane sau degradante având în vedere protecția procedurală a dreptului la viață și cea împotriva torturii și a tratamentelor inumane sau degradante (a se vedea punctul 104 din Hotărârea Salman c. Turcia [GC], nr. 1296/93, CEDH 2000-VII și punctul 131 din Hotărârea Labita c. Italia [GC], 26772/95, CEDO 2000 IV), ancheta efectuată în speță de autoritățile interne a îndeplinit cerințele articolelor 2 și 3 din convenție, în special având în vedere durata anchetei în cauză, pot autoritățile naționale să treacă pentru că au acționat cu o rapiditate suficientă și cu o diligență rezonabilă?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2019-11-26
0,96
YAȘAR c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 72801/11 Yılmaz YAŞAR contre la Turquie La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 26 novembre 2019 en un comité composé de : Valeriu Griţco, président, Egidijus Kūris, Dar
CtEDO 2013-09-19
0,94
ALADA c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION Requête n o 67449/12 Adalet ALADA contre la Turquie introduite le 28 août 2012 EXPOSÉ DES FAITS La requérante, M me Adalet Alada, est une ressortissante turque née en 1959 et résidant à İstanbul. Elle est représentée devant
CtEDO 2018-09-25
0,94
AFFAIRE ABDURRAHMAN TEKİN c. TURQUIE
. Bataray Saman, avocate à Diyarbakır. Le gouvernement turc (« le Gouvernement ») a été représenté par son agent. 4. Le 14 novembre 2013, les griefs concernant les allégations de mauvais traitements et l’ineffectivité de l’enquête ont été c
CtEDO 2012-05-14
0,94
KARAHAN c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION Requête n o 11117/07 Fuat KARAHAN contre la Turquie introduite le 9 mars 2007 EXPOSÉ DES FAITS 1. Le requérant, M. Fuat Karahan, est un ressortissant turc, né en 1973 et résidant à Mardin. Il est représenté devant la Cour p
CtEDO 2014-01-07
0,94
AFFAIRE KAÇAK ET EBİNÇ c. TURQUIE
Le 9 janvier 2012, la requête a été communiquée au Gouvernement. Comme le permet l’article 29 § 1 de la Convention, il a en outre été décidé que la chambre se prononcerait en même temps sur la recevabilité et sur le fond de l’affaire. EN FA
Sursă